Termeni psihiatrici

Zoopatie

Prin Z. se intelege ideea, de cele mai multe ori deliranta, de care sint stapiniti unii indivizi, ce se considera fie 'posedati" fie 'transformati" intr-un animal oarecare. Se distinge o Z. externa, caracterizata de credinta bolna [...]

Zoofilie

in acceptiunea psihanalitica mai veche, Z. este sinonima cu bestialitatea, forma de perversiune sexuala caracterizata prin relatii sexuale cu animale de diferite specii (v. PERVERSIUNE SEXUALA). Mai nou, prin Z. se intelege iubirea exagerat [...]

Zone erogene

Prin Z.E. psihanaliza desemneaza parti din corp si organe a caror excitare produc senzatii erotice (voluptoase). Organele genitale masculine si feminine sint principalele zone erogene. La femei, valoare erogena au si alte parti ale corpul [...]

Zingerle, sindromul lui

Sindromul lui Z. se caracterizeaza prin aparitia in crize a unor miscari complexe involuntare ca: tremuratuiri, nistagmus, secuse mioclonice sau miscari de rotire a corpului in jurul axului sau longitudinal. Miscarile involuntare pot fi u [...]

Yohistrine masculine

este un preparat oare contine clorhidrat de iohimbina, clorhidrat de stricnina, metilarsenat de Ca si Na, hormoni androgeni. Determina un efect tonic general, stimularea reflectivitatii medulare in special a centrului sacrat al erectiei, erec [...]

Xenopatie

in sens psihiatric, prin X. se intelege o tulburare de fond a gindirii de tipul delirului, in care bolnavul are convingerea ca ideile pe oare le vehiculeaza ii sint impuse din exterior de forte dusmanoase. X. se inlilneste in unele bo [...]

Xantina

Este o baza azotata, cu o structura chimica asemanatoare cu a celor care intra in compozitia acizilor nucleici (purine). Pentru terapeutica au importanta derivatii sai meti-lati: cofeina, teofilina, teobromina. (v. METILXANTINE si DERI [...]

Windscheid, sindrom

Triada caracteristica pentru ate-roscleroza cerebrala si care consta din cefalee, ameteli si tulburari de memorie (Feighin). [...]

Weizsacher, sindromul lui

Sindromul lui W. se caracterizeaza prin prezenta metamorfopsiilor asociate cu tulburari de orientare temporo-spatiala si o stare de neliniste, anxietate; apare in intoxicatii acute cu hasis, eter, mescalina. [...]

Waardenburg, sindrom

Descris in 1951, drept o suferinta genetica autosomala de model dominant. Clinic se manifesta prin hipertelorism, heterocromie iriana si surditate, la care se adauga, de cele mai multe ori, debilitate mintala. Mar-chais semnaleaza si posi [...]

Virf eeg

Grafoelement cu durata scurta, sub 1/12 sec, cu o morfologie particulara reprezentata de 3 elemente definitorii: panta abrupta initiala, culme (virf), urmata de o alta panta abrupta descendenta. Din punct de vedere al polaritatii, vi [...]

Viol, tentativa

Este actul sexual comis de un individ asupra unei femei, contrar vointei acesteia. 3n realizarea lui este folosita forta sau amenintarea cu forta a€”- precum in cazuri mai rare a€” si circumstante speciale care pun femeia in imposibilitate d [...]

Viloxazina

Este un nou produs psihotrop cu proprietati antidepresive (Bereen, 1973), fiind eficace in depresiile usoare si moderate, insotite de anxietate (Bayliss si colab., 1974) in doze de 150a€”200 mg pe zi. Efectele secundare sint mai reduse decà [...]

Vesanie

in tratatele de psihiatrie de la inceputul secolului XX, prin V. se intelegea psihoza cu evolutie indelungata, adesea spre cronicizare si fara un substrat organic decelabil. V. ar corespunde cu ceea ce astazi se numeste psihoza endogena [...]

Vertij

Manifestare ce consta in perceperea subiectiva a unei senzatii de rotire, ascensiune sau oscilatie a corpului in spatiu. in patologia psihiatrica vertijul se poate intilni in sindromul de insuficienta circulatorie cerebrala sau in cad [...]

Verbigeratie

Tulburare de vorbire caracterizata prin prezenta unor stereotipii verbale repetate ritmic; uneori vorbirea devine de neinteles si isi pierde caracterul sau principal de a comunica, a transmite ceva. V. se intilneste mai ales in schizofreni [...]

Ventriculografie

Metoda radiologica de explorare a sistemului nervos central, practicabila numai in servicii de neurochirurgie, ce consta din introducerea directa, itranscerebnala, prin gauri de trepan a boltii craniene, a unei substante de contrast (uzual [...]

Vatel, sindromul lui

Descris in 1963 de P. Sivadon, M. Quidu si J. Rabardel, acest sindrom se caracterizeaza printr-o brusca decompensare psihologica a unei persoane incadrata pina atunci corespunzator in profesiunea sa. Psihopatologic, poate 'apare un bufeu [...]

Vagabondaj

Tulburare de comportament, caracterizata printr-o existenta fara un domiciliu stabil, fara o profesie. V. se intilneste la psihopati, toxicomani; uneori mai poate apare la debili mintali, in schizofrenie, epilepsie. [...]

Uxoricid

Este homicidul realizat de sot asupra sotiei (cel mai frecvent). Motivatia, in majoritatea cazurilor, este deliranta sau alteori U. se realizeaza sub imperiul unei stari afective particulare la subiectii gelosi (in scop de razbunare). in [...]

Uncinata, criza

Criza uncinata este definita in esenta de existenta unei tulburari particulare de constiinta de tipul starii de vis cu fenomene de deja vu, Jamais vu, asociata cu tulburari de perceptie de tip halucinator (olfactive, gustative) si tulb [...]

Ultrasonoencefalografie

Metode de explorare a sistemului nervos central, ce are ca fundament proprietatea ultrasunetelor de a traversa materia (in cazul nostru extremitatea cefalica) si de a fi reflectate de urile care delimiteaza medii de densitate diferita, cit [...]

Ululatie

Tulburare de vorbire manifestata printr-o grava dizartrie, din cauza careia cuvintele nu mai sint intelese. U. apare in anumite psihoze grave, precum si in perioadele de decompensare a isteriei (P. Marchais). [...]

Tumori cerebrale

Tulburari psihice. Tulburarile psihice in T.C, cel mai frecvent, completeaza un tablou clinic care este dominat de o simptomatologie de ordin neurologic si care, coroborata cu examinarile paraclinice (in principal: arte-riografie cerebrala, [...]

Tromboflebita cerebrala

Tromboflebitele venelor sau sinusurilor venoase cerebrale pot provoca tulburari psihice grave, de obicei de tip confuzional. Etiologia lor este diferita: infectii de vecinatate sau la distanta, hemoconcentratie si tulburari de coagulare (in [...]

L-triptofan

sint precursorii metabolici ai serotoninei (5-hidroxitriptamina, 5-HT). s-au dovedit eficace in tratamentul unor forme de depresie. Administrarea lor tinde sa refaca concentratia acestei monoamine cerebrale, care se presupune ca este diminuatÄ [...]

Trimipramina

este o substanta antidepresiva, inrudita, din punct de vedere chimic, cu imipramina si levomepromazina, motiv pentru care are atit proprietati timoleptice cit si efecte anxio-litice si sedative. Este indicata in melancolie, depresii aso [...]

Trimetozin

derivat de tri-metoxibenzoilmorfolina, ou proprietati tiraruchilizante. Este indicat in neuroze, afectiuni organice insotite de tensiune nervoasa sau emotionala si anxietate, tulburari de comportaiment la copii, stress ocupational; impot [...]

Trihexifenidil

este un derivat piperidi-nic de alcool tertiar cu proprietati antiparkinsoniene, actio-nind in special printr-un mecanism M-colinolitic central. Este eficace, fiind indicat in toate formele de parkinsonism (postence-f aii tic, arteriosclerotic [...]

Trifluoperidol

este un derivat butirofenonic care se deosebeste structural de haloperidol prin prezenta unei grupari trifluorometil in locul clorului. Este un neuroleptic puternic, ou actiune antipsihotica superioara fata de clorpromazina (de 200 ori) si [...]

Trifluoperazina

Este un neuroleptic fenotiazinic piperazinic, care contine in pozitia 3 radicalul trifluorometil. Datorita acestor modificari de structura, actiunea sa neuroleptica este superioara fata de cea a clorpromazinei. De asemenea efectul sau ant [...]

Trifluorometilperfenazina

este un derivat halogenat piperazinic de fenotiazina, fiind un neuroleptic incisiv, cu actiune antipsihotica puternica, mult superioara fata de clorpromazina (de 25 ori). Are efecte sedative si hipnotice neinsemnate, in schimb poseda pro [...]

Triada maniacala

Formula semiologica particulara intilnita in sindroamele de excitatie psihomotorie de tip maniacal. Consta din exaltarea afectivitatii (hipertimie pozitiva, predominant euforica), a ideatiei (bogatia fluxului gindirii, conjugata cu [...]

Triada depresiva

Caracteristica sindromului depresiv, se refera la tripiedul clasic, alcatuit din dispozitia modificata in sensul tristetii si al anxietatii din inhibitia gindirii si incetinirea proceselor intelectuale in general si din inhibitia psih [...]

Traumatisme cranio-cerebrale

Tulburari psihice. Tr.cr.cr. reprezinta un cadru nozologic interdisciplinar, fiind un punct de convergenta a cel putin 3 specialitati medicale: neurochirurgie, neurologie si psihiatrie, necesitatea interventiei diagnostice si terapeutice di [...]

Traseu eeg

Ansamblul activitatii bioelectrice cerebrale, inregistrat grafic, prin derivatii multiple, in conditii standard sau cu activari diverse. Derivatiile corespund unui canal de amplificare si unei penite de inregistrare grafica si in funct [...]

Tranzitivism

Dupa Wernicke, prin T. se intelege incapacitatea de a diferentia ceea ce apartine individului si ceea ce tine de ambianta, cu alte cuvinte o tulburare a capacitatii de delimitare a propriei persoane; dupa Heuyer, Ajuriaguerra, T. inseamn [...]

Transgresiune

Este o stare de neliniste si neincredere determinata de fenomene insolite, greu explicabile, pe care o incearca unii indivizi (anxiosi, obsedati etc.) sau unele colectivitati primitive, in care caz T. imbraca aspectul reprezentarilor ge [...]

Transfer

Termen psihanalitic prin care Freud desemna starea de atasament afectiv a bolnavului fata de medic, izvorita din relatia terapeutica analitica. Se numeste de fapt 'transfer afectiv". Aceasta situatie trebuie in timp rezolvata de psihi [...]

Tranchilizante

Constituie un grup de medicamente psihotrope oare determina o stare de linistire psihica (sedare, tranchilizare; tranquillisant = linistitor din lb. franceza), actionind atit asupra indivizilor normali din punct de vedere psihic cit [...]

Toxoplasmoza

Agentul patogen este [...]

Toxicomanie

Spre deosebire de obisnuinta (v. OBIŞNUINTA), in T. S. Cohen (1965) subliniaza prezenta unei dorinte imperioase (cu caracter constructiv) de a consuma drogul, alaturi de tendinta vadita de a creste doza obisnuita. Starea de dependent [...]

Torpoare

Stare de indiferenta, apatie, moleseala insotita de o inhibitie psihomotorie accentuata si uneori o usoara obnubilare a starii de constiinta. Se intilneste in psihozele toxiinfec-tioase, in convalescenta unor boli somatice grav [...]

Torpilaj

Procedeu terapeutic aplicat in crizele isterice majore, in special in formele cu astazie-abazie, pareze, pares-tezii, constind in aplicarea unor curenti faradici in scopul intaririi terapiei sugestive. Regiunile de electie pentru aplicarea [...]

Tomomanie

Este tendinta patologica a unor bolnavi de a se supune unor interventii chirurgicale inutile. T. se intilneste la unii psihopati cu trasaturi isterice unde aceasta tendinta imbraca un aspect demonstrativ, dar mai cu seama la bolnavi cu [...]

Tolperison

este un derivat de aminocetona care are efecte miorelaxante, antiparkinsoniene si vasodilatatoare periferice. T. stimuleaza usor activitatea psihica. Este indicat ca miorelaxanit in stari de hipertonie ale musculaturii scheletice datorita uno [...]

Tofizopam

Este primul derivat de 5 H-2,3-benzodiazepina sintetizat recent de catre Korosi si Lang. Are proprietati tranchilizante asemanatoare cu ale Diaze-pamului dar mai reduse. Se deosebeste de derivatii de benzo-diazepina cunoscuti printr-un uÅ [...]

Tioxantene

(derivati tioxantenici) sint neuroleptice inrudite din punct de vedere chimic cu fenotiazinele (in locul atomului N din pozitia 10 a inelului central fenotiazinic au o grupare etilen, de care se fixeaza catena laterala). T. au actiune antipsi [...]

Tiotixen

este analogul tioxan-tenic al tioproperazinei, cu proprietati antipsihotice puternice si efecte dinamogene. Poate inversa efectele hipertensive ale adrenalinei. Are efecte M-colinolitice. Este indicat in schizofrenie, mai ales in formele apatoab [...]

Tioridazina

este un derivat tiometil piperidinic de fenotiazina cu proprietati neuroleptice, sedative si anxiolitice. Prin aceasta actiune, T. are si un efect antidepresiv (timoleptic). Proprietatile sale antipsihotice sint remarcabile. Potenteaza ac [...]

Ticul

boala ticurilor (sin. NEUROZA TICURILOR). Ticul poate fi considerat, dupa Kammerer, drept un gest scurt, ca o strafulgerare, repetat, fara sa aiba vreo utilitate. Mairchais il caracterizeaza oa fiind o miscare parazita, -spasmodica, bruscÄ [...]

Tiamina

Este o vitamina hidro-solubila si termolabila in solutie neutra. Se gaseste sub forma libera in diverse vegetale, in special in cereale (in cortexul acestora), in nuci, lapte, legume verzi. Sub forma de pirofosfat se intilneste i [...]

Teste psihologice

Ansamblul de tehnici standardizate in ce priveste forma de aplicare si evaluarea rezultatelor, folosite pentru evidentierea si masurarea unor caracteristice si performante psihologice. Testele au fost utilizate prima data de psihologul engle [...]

Terifiant

In psihopatologie, un caracter terifiant pot sa il aiba unele tulburari de perceptie de tip halucinator, in special in cazul halucinatiilor vizuale complexe sau a celor auditive verbale. De asemenea in cadrul patologiei somnului, cosmaruril [...]

Teratogenie prin psihotrope

Medicamentele in general pot actiona direct sau indirect asupra produsului de oonceptiune influentin-du-i dezvoltarea. Psihotropele strabat placenta si, 'ajungind in tesuturile embrionului, pot determina tulburari ale dezvoltarii acestui [...]

Terapie ocupationala

Forma de tratament ce urmareste mentinerea si dezvoltarea unor aptitudini ramase intacte, rare faciliteaza in timp cistigarea unor deprinderi psihice si fizice (manuale) ce permit exercitarea unor activitati mai simple. In aceasta categ [...]

Teomanie

Stare psihotica in care simptomul cardinal este reprezentat de convingerea deliranta de tip mistic despre chemarea si ulterior identificarea cu Dumnezeu (Marchais). [...]

Sindrom temporal

Se manifesta in cazul leziunilor de origine traumatica, tumorala, vasculara etc, localizate in structurile anatomice ale lobului temporal. Clinic, din punct de vedere al tulburarilor psihice, pe prim se situeaza atit prin frecventa, c [...]

Tay-sachs

Forma infantila a idiotiei amaurotice familiale, cu debutul intre 3a€”6 luni. Boala se caracterizeaza prin degenerescenta cerebro-maculara, atrofia nervului optic si tulburari psihice (oligofrenii) [...]

Tatuaj

Se disting doua mari categorii de T. in prima categorie intra tatuajul magic-ritual al unor populatii primitive din Oceania, Africa de Nord etc. si cel asa-zis 'traditional", din unele profesiuni, cum ar fi cea de marinar. in categoria a d [...]

Tasikinezie

Defineste o tulburare a activitatii motorii a organismului, reprezentata clinic de tendinta persoanei respective de a se deplasa incontinuu in spatiul ambiant, ce apare ca urmare a senzatiilor de neliniste musculara, acompaniate de nevoia [...]

Tarantism

Prototip de psihoza colectiva manifestata prin dans (tarantela); ea este cunoscuta ca un fenomen de sugestie colectiva, care a avut loc mai ales in Germania (secolele XIVa€”XV) si in Italia (secolele XVIa€”XVII) (Gusikov). [...]

Tahifemie

Accelerarea ritmului vorbirii intilnita in starile de excitatie psihomotorie, mai ales in cele de aspect maniacal. T. este expresia verbala a accelerarii ritmului gindirii (tahipsihie) si apare in manie, schizofrenie. [...]

Tahifagie

Ingerarea rapida a alimentelor partial mestecate; T. apare in manie, schizofrenie cronica, oligofrenie grava. [...]

Tafofilie

Atragerea particulara si morbida pe care o exercita cimitirul, mormintele. [...]

Taboparalizie

Defineste o forma de paralizie generala atipica sau asociata cu simptomatologia neurologica a tabesului, care ar preceda, de obicei, tulburarile psihice. [...]

Tabagism

Uzul si abuzul de tutun a alertat medicii cu atit mai mult cu cit Flechter si Horn (1970) au constatat o crestere ingrijoratoare a numarului de fumatori. Tutunul contine o serie de substante, intre care un numar mare de alcaloizi din ser [...]

Surmenaj

Stare de oboseala extrema, survenita de obicei in urma unei suprasolicitari fizice sau intelectuale si care cedeaza rapid dupa o perioada de repaus. in psihiatrie, surmenajul este un simptom foarte frecvent intilnit in domeniul nevrozelo [...]

Surditate psihica

Tulburare de perceptie din seria agnoziilor, constind in imposibilitatea identificarii unui sunet in prezenta integritatii morfo-fiziologice a analizatorului auditiv, cu toate segmentele sale. In functie de aspectul pe care-l imbraca deose [...]

Supracompensare

Conform conceptiei lui Adler S. este procesul psihologic prin care individul inca in copilarie incearca sa depaseasca sentimentul de inferioritate (uneori prin defect fizic), spre a realiza telul de putere, de afirmare, care are la baza [...]

Sulpirid

este un derivat heterociclic de ben-zamida, care are actiune anxiolitica si antipsihotica apropiata atit de cea a neurolepticelor sedative cit si de a celor incisive, pe de o parte, cit si de cea a antidepresivelor, pe de alta parte. Lini [...]

Suicid

Tulburare grava de comportament prin care individul isi suprima propria viata. S. apare in stari reactive, neuroze, depresie, melancolie, toxicomanii, schizofrenie. [...]

Sughit

Manifestare obiectiva, determinata de contractia repetitiva si neregulata a diafragmei, asociata cu contractia muschilor abdominali si intercostali, cu repercusiuni asupra aparatului fonator, sub forma unui zgomot caracteristic. In patologi [...]

Sugestibilitate

Stare particulara de receptie pentru transpunerea si insusirea elementelor expuse sau comandate de o alta persoana. S. se observa in nevroza isterica, debilitate mintala. [...]

Sugestie

Fenomen psihologic prin care, cu ajutorul unei idei, influentam o persoana. Sugestia, pentru a se realiza, necesita o anume aptitudine care se numeste sugestibilitate. Ea este comuna tuturor oamenilor, avind insa nivele diferite de intensita [...]

Subnarcoza

Tehnica speciala prin care, cu ajutorul unui barbituirie cu actiune de scurta durata (amital etc), injectat intravenos se obtine o stare apropiata de somn, in care legatura cu bolnavul prin stimuli verbali este inca posibila. Starea de S. [...]

Sublimare

Termen psihanalitic prin care se desemneaza rezolvarea a€” una din modalitati a€” a complexelor, sau complexului care ar sta la originea nevrozei. Conform conceptiei psihanalitice, energia psihica, dorintele impiedicate in realizare, deviaza [...]

Subconstient

Este o componenta a inconstientului, produs al evolutiei filogenetice. Freud distinge in inconstient doua etaje psihice: preconstientul, ceea ce Janet a numit subconstient, si inconstientul propriu-zis. Subconstientul ar reprezenta stratul [...]

Stupoare

Stare de inhibitie psihomotorie extrema in oare bolnavul are un aspect caracteristic, inert, cu mimica inexpresiva, total indiferent la ceea ce se petrece in jur, ochii deschisi, privire in gol, nu raspunde la stimuli, dar poate raspunde la [...]

Stupiditate

Termen folosit de Georget (1820) pentru a desemna un sindrom cu etiologie variata, caracterizat in primul rind prin alterarea starii de constiinta si incoerenta ideo-verbala. Delasiouve (1851) aprofundeaza acest modul, precizeaza natur [...]

Stupefiant

Este produsul sau substanta care determina o stare de inertie psihica si fizica, putind crea o euforie trecatoare. in urma administrarii repetate poate da nastere la obisnuinta, toleranta si dependenta, fenomene care stau la baza [...]

Stricnina

Este alcaloidul principal extras din semintele tei Strychnos nux vomica, utilizat sub forma de saruri (nitrat, sulfat). Are proprietati stimulente asupra SNC, mai ales a maduvii spinarii. Sub actiunea sa se produce stimularea centrilor bu [...]

Stress psihic

Termenul stress (cuvint de origine engleza) se refera in general la situatia in care, sub actiunea unui factor de natura diversa (fizic, chimic, biologic, psihic), hemeo-stazia organismului este amenintata, respectiv organismul intra in [...]

Stereotip

Termen ce defineste fixarea intr-o anumita maniera cu caracter repetitiv, ce apare pentru observator inutila si neadecvata circumstantelor, a unei atitudini posturale, acte motorii complexe sau simple gesturi, expresii verbale sau grafice. Se [...]

Stereoencefalograma

inregistrarea activitatii bio-electrice cerebrale prin multielectrozi (supraetajati), ce sint introdusi stereotoxic in structurile cerebrale profunde sau cor-ticale, permitind o inregistrare, simultana din zonele unde sint plasati electr [...]

Stare de rau epileptic

Repetarea la intervale foarte scurte, deci cu caracter subintrant, sau prelungirea crizelor epileptice, constituie starea de rau epileptic (status epilepticus). in functie de forma clinica a crizelor, exista mai multe tipuri de stare (generaliza [...]

Stadiu

Conceptia psihanalitica a psihosexualitatii recunoaste o dezvoltare ce se desfasoara in doua etape sau faze: 1). Faza sexualitatii infantile (pina la 8 ani); 2). Faza sexualitatii latente (se incheie la pubertate). Ambele faze sint [...]

Somnoza

Termen definit de P. Sivadon pentru a caracteriza starea de somnambulism produsa in cadrul unui somn hipnotic. [...]

Somnoterapie

Tehnica terapeutica ce utilizeaza somnul produs medicamentos (barbiturice si/sau neuroleptice), in tehnici diverse, realizindu-se un somn cu 2a€”3 perioade de trezire (alimentare, toaleta bolnavului si a patului), in 24/h., pentru o perioada [...]

Somnolenta

Aspect clinic intilnit in hipersomniile simptomatice care, din punct de vedere gradual, au ca limite extreme letargia si somnolenta. Aceasta din urma este o faza intermediara intre starea de veghe si somn, cu instalare progresiva, in care [...]

Somnilocvie

Manifestare episodica nocturna neconvulsiva, cunoscuta si sub denumirea de automatism verbal nocturn, reprezentata de o vorbire inteligibila sau nu, ce apare in perioada de tranzitie dintre somnul profund spre somnul superficial sau spre sta [...]

Solilocvie

Termenul solilog defineste discutia unui om cu el insusi. in patologia psihiatrica S. reprezinta o manifestare caracterizata de tendinta bolnavului de a monologa, de a avea o conversatie cu propriile sale halucinatii sau sa intretina o [...]

Socioterapie

Termen generic care desemneaza un ansamblu de metode si tehnici de tratament, ce urmaresc reso-cializarea bolnavilor psihici (v. ERGOTERAPIE, TERAPIE OCUPATIONALA, PSIHOTERAPIE DE GRUP). In plus S. se ocupa, prin metoda educatiei profesionale, [...]

Sociopsihiatrie

Curent psihiatric modern care considera factorii sociali responsabili de aparitia si dezvoltarea bolilor psihice. S., in edificarea sa ca ramura a psihiatriei, a preluat partial observatiile si concluziile unor cercetatori mai ve [...]

Sociogeneza

Prin S., in psihiatrie, se intelege constelatia de factori si conditii «ale mediului social oare pot influenta dezvoltarea sau evolutia bolii psihice. Cercetarile din ultimele decenii au confirmat valoarea formatoare a factorilor sociali pe [...]

Sociofilie

Tendinta vadita si uneori imperioasa de a cauta cu orice pret societatea, anturajul, ambianta celorlalti. S. a fost descrisa de Sheldon; ea se intilneste eu precadere la ex-troverti, hipomaniacali etc. [...]

Sitiomanie

Foame exagerata insotita de o preocupare dominanta pentru alimentatie: bolnavii maninca foarte mult, sint lacomi, nu aleg si nici nu au preferinte. S. apare in oligofrenii grave, schizofrenie cronica, stari dementiale. [...]

Sitiofobie

Termenul defineste refuzul alimentar aparut a– ca urmare a existentei unei tulburari psihice. Etimologic, termenul este in oarecare masura impropriu, deoarece nu totdeauna la baza sa se afla un mecanism fobie. in patologia psihiatrica, S. s [...]

Sintonie

Se refera la tipologia biopsihica, fiind un tip constitutional. Mai corect sintonia trebuie asimilata ciclotimiei, dar in acceptiunea clasica, exista deosebiri. Astfel ciclotimia presupune fenomenul de biopolari-tate ca obligatoriu, pe cita [...]

Sinistroza

Termen creat de Brissaud (1908), care se refera la o tulburare psihica instalata reactiv la subiecti accidentati (accident de munca, circulatie) sau sinistrati (dupa catastrofe, inundatii etc). Ei refuza sa-si recunoasca vindecarea, iÅ [...]

Sinemet

este un preparat tipizat in care se asociaza o parte carbidopa (MK-485) si zece parti L-DOPA (de ex. 10 mg/ 3 00 mg sau 25 mg /250 mg) in felul acesta se reduce incidenta efectelor secundare gastrointestinale si hipotensiunea arteriala, pe c [...]

Sindrom

in psihiatrie, ca in orice disciplina medicala, se utilizeaza S. pentru a defini un grupaj de simptome ce alcatuiesc la un moment dat un tablou clinic, stiut fiind ca in acest caz se face abstractie de clasificarea etiologica. Dealtfel, i [...]

Simulare

Termen care se refera la imitarea, crearea tulburarilor (somatice sau psihice) unei boli inexistente (artificiale) in scop utilitar (obtinerea unui avantaj material sau moral). Simulatorii, falsi bolnavi sau falsi infirmi (denumiti de Dieulafo [...]

Sialoree

Cresterea secretiei salivare prin stimularea reflexa medicamentoasa, mecanica sau inflamatorie a glandelor salivare. In psihiatrie, simptomul se intilneste in stupoarea catatonica. Nu este vorba atit de cresterea secretiei salivare cit [...]

Sevraj

Cuvint preluat din 1. franceza, prin care se intelege suprimarea brusca a ingerarii unei substante toxice, cu toate reactiile pe care aceasta le antreneaza. Sevrajul poate fi si voluntar, oa urmatre a hotairirii bolnavului de a renunta l [...]

Serotonina

este o amina biogena care provine din acidul aminat esential tripto-fanul. Acesta, sub influenta catalitica a triptofanhidroxilazei, se transforma in 5-hidroxitriptofan; el se decarboxileaza in 5-hidroxitriptamina, sub actiunea catalitica [...]

Serieux-capgras, sindrom

In 1909, in lucrarea intitulata Delirul de interpretare, Serieux si Capgiras descriu un sindrom, in care elementul esential il constituie prezenta unei interpretari delirante a realitatii, datorita careia faptele reale de care se servest [...]

Sereiski, sindrom

Triada simptomatologica formata din abulie, adinamie si aspontaneitate intilnita in leziunile lobului frontal (Feighin). [...]

Senilitate

in procesul normal al 'imbatrinirii" organismului, care este lent, progresiv, avind particularitati in functie de individ, rasa, mediu geografic etc. poate apare o modificare in sensul agravarii acestei evolutii, oare, in ultima ins [...]

Senescenta

Este considerata ca un fenomen biologic general si normal al evolutiei individului. in aceasta calitate S. se manifesta la toate nivelele structurale biologice, de la cel molecular pina la cel de organ. Personalitatea in ansamblul sau este [...]

Scotom

in psihiatrie termenul se utilizeaza atit sub forma de substantiv cit si de adjectiv. Substantivul seotom se refera la tulburari de memorie (scotom mnestic), in care bolnavul nu-si poate aminti unele evenimente sau in-timplari cu contin [...]

Schizoze

H. Claude a propus acest nume in intentia de a reuni, sub o singura eticheta, formele disparate si atipice oare au la baza o structura schizoida, dar pot evolua divers, simptomatologie. [...]

Schizotimie

Notiune introdusa de Bleuler in 1920, prin care descrie un tip caracterial normal, cu anumite trasaturi psihologice: hipersensibilitate, timiditate, tendinta spre introversiune si raceala afectiva, retinere pina la inhibitie, dar cu un [...]

Schizoparalexie

J. Bobon (1950) defineste prin S. tulburarea de citit, caracterizata prin introducerea automata de litere parazite inexistente in cuvintul respectiv. [...]

Schizoparafazie

Tulburare grava de limbaj, descrisa de Moor si caracterizata printr-o exprimare fara sens a cuvintelor, ceea ce inseamna o adevarata disociatie verbala. [...]

Schizonoe

Termen oare are, dupa Marchais, doua intelesuri: a). Pichon il utilizeaza pentru a defini decalajul constant intre conduita constienta si inconstienta a unei persoane, iar b). Codet si Lafforgue il definesc ca o stare de 'arieratie a [...]

Schizonevroza

Forma clinica particulara de schizofrenie, denumita inca si schizofrenie afectiva; pseudonevroza schizofrenica sau schizoza (dupa Claude). Pe un fond de schizoidie, evolueaza alternativ episoade sau pusee psihotice, de durata relativ sc [...]

Schizomanie

Entitate clinica propusa de Claude si caracterizata prin prezenta unor episoade de agitatie psihomotorie, insotita de tulburari comportamentale, similare maniei, dar dupa care, in perioada de remisie, se deceleaza o simptomatologie neuro [...]

Schizoidie

Reprezinta, in acceptiunea unor psihiatri (Bleuler, Jung), accentuarea trasaturilor schizotime in care abstractul, izolarea, introversiunea se transforma in inadaptabilitate sociala, rationalism morbid, idealism rigid etc. S. este considera [...]

Schizofrenie

E. Kraepelin', preluind termenul de dementa precoce de la Morel, descrie, in manualul sau, pentru prima oara aceasta entitate nozografica. Predecesorii sai, din secolul al XlX-lea, au subliniat deja o serie de importante caracteristici, cum [...]

Schizofazie

Forma de schizofrenie in care tulburarile vorbirii sint masive, ajungindu-se la 'salata de cuvinte", pe care Kraepelin o numea confuzie verbala. Se remarca faptul ca, multa vreme, unii bolnavi isi conserva o capacitate de insertie soc [...]

Schizastenie

Termen propus de Dimilrijovici (1952) pentru a delimita o forma clinica rara .si deseori infraolinica a schizofreniei, caracterizata printr-o simptomatologie neurotica frusta, in oaie oboseala, mai mult acuzata cu convingere de bolnav deci [...]

Schema corporala

Se intelege prin S.C. reflectarea in constiinta noastra a imaginii propriului corp integrat in coordonatele temporo-spatiale, atit in statica cit si in dinamica. Imaginea corporala este rezultatul unui proces psihofiziologic complex, [...]

Sanatate mentala

In general, se admite ca S.M. constituie suma de aptitudini psihologice, armonios conexate, intr-un model unic de asimilare, acomodare si actiune asupra mediului biologic si psihosocial in care traieste individul. S.M. poate fi considerata, [...]

Ruminatie

Tulburare psihica intilnita in special in psihastenie si neuroza obsesivo-fobica. R. se caracterizeaza printr-o perseverare lunga, inutila si obositoare, intr-o singura directie tematica, asupra uneia si aceleiasi idei, pe care boln [...]

Ritual

Tulburare de comportament caracterizata prin repetarea fara rost a unor miscari sau actiuni, strins corelate cu continutul starilor obsesivo-fobice pe care le completeaza; bolnavul recurge la intregul grup de actiuni (spalat, dezbracat, [...]

Ris spasmodic

Termenul defineste accesele de ris cu caracter spasmodic, respectiv mimica caracteristica fiind fixata in general pentru o perioada mai lunga de timp, ce, eventual, poate alterna cu accese de plins declansate de factori psihici cu totul bana [...]

Ritm-eeg

Succesiune de unde, respectiv o activitate bio-eleotirica cerebrala, cu frecventa si morfologie relativ constanta. Sub raportul frecventei, adica a numarului de cicli pe secunda, relativa constanta trebuie inteleasa in sensul unei posi [...]

Rezistenta

Notiune psihanalitica care desemneaza capacitatea si rolul deosebit de important al constientului de a se opune in fata tensiunii psiho-afective, determinate de tendintele primitive reprimate si impiedicate, in desfasurarea lor. In lipsa [...]

Rezerpina

este alcaloidul principal continut in radacinile unor te din genul Rauwolfia (mai ales R. serpentina) din familia Apocinaoeelor. Se absoarbe bine dupa administrarea per os si de la locul injectiei. Actiunile sale se instaleaza dupa o pe [...]

Reverie

Termen care defineste o stare de detasare de realitate, intermediara intre gindirea vigila si vis, denumita si 'visare cu ochii deschisi". in R. intervine fantezia, subiectul lasindu-se furat de o serie de ginduri si imagini, dictat [...]

Represiune

Termen psihanalitic care defineste procesul psihologic prin care supraeul reprima, impiedica, prin 'cenzura", realizarea tendintelor care nu sint conforme normelor sociale [...]

Reoencefalografie

Metoda de explorare, bazata pe inregistrarea ou aparatori speciale, a variatiei impedantei tesutului cerebral la trecerea unui curent alternativ de inalta tensiune, ce depinde de masa sanguina intra si extracerebrala. Indicatii princip [...]

Regresiune

Termen psihanalitic care exprima retragerea sau 'reintoarcerea" trairilor psiho-afective sexuale, la stadiul sau faza auitoerotica a copilariei. R. inseamna deci o (reintoarcere la stadiul infantil al sexualitatii, in care adesea satisf [...]

Refuz alimentar

in sens psihiatric, R.A. este o conduita anormala, consecinta a unor tulburari psihice grave. In primul rind refuzul alimentar este determinat de un delir (fie micromanic, melancolie, fie paranoid, schizofrenie). In primul caz se intilnesc i [...]

Refulare

Termen psihanalitic care desemneaza fenomenul de 'respingere" sau de mentinere in inconstient a unor tendinte instinctive (de multe ori sexuale). Mecanismul prin care se realizeaza refularea este si el inconstient. Actualmente, R. remaniat [...]

Reflexoterapie

Metoda de tratament bazata pe conceptia pavloviana reflexologica, conform careia o serie de conduite se explica prin conditionare (pe formarea unor reflexe conditionate). Procedind in sens opus a€” deconditionarea realizeaza tehnici tera [...]

Reeducare

Proces complex, definind un ansamblu de masuri pedagogice, ce au ca obiectiv final readaptarea individului la mediu, sub multiplele aspecte pe care acest proces le implica. [...]

Recuperare

Termen care se refera la un proces complex, sub aspectul problematicii si a metodelor utilizate, a tipurilor de institutii si componentei echipei terapeutice, oare are ca scop final, restabilirea capacitatii de munca la nivelul avut anterior [...]

Readaptare profesionala

Proces de integrare 'a deficientului in activitatea profesionala, prin reantrenare la o serie de solicitari specifice, mai ales in cadrul unei ergoterapii bine organizate. [...]

Reactivan

Este un psihoenergizant, derivat de camfor (fencamfamina). in preparatul tipizat este asociat cu vitamine importante pentru functiile SNC (tiamina, piridoxina, ciancobalamina si ac. ascorbic) si fosfor. Spre deosebire de 'camfor, fencamfamina [...]

Reactie psihica

Starile psihice reactive, dupa Jaspers, se caracterizeaza prin: a) aparitia lor determinata de factori apropiati in timp; b) continutul starii in raport comprehensibil cu factorul declansator si c) daca ar dispare cauza s-ar sterge si [...]

Reactie pseudocatatonica

Stare psihotica reactiva care apare de obicei dupa psihotraume si se manifesta prin simptomele caracteristice sindromului catatonic; se intilneste de cele mai multe ori pe fondul unei personalitati dizarmonic structurate (in care predomina [...]

Reactie adversa

la un medicament este orice raspuns nociv, care nu a fost cercetat si care apare chiar si la doze obisnuite, folosite la om. [...]

Rationalizare

Prin R., in psihanaliza, se intelege metoda de rezolvare sau de lichidare a 'complexului" cauzator de boala; R. face parte din finalul terapiei analitice, cind acest 'complex" este constientizat de bolnav si cind discutarea, 'ration [...]

Raptus

Executarea unui act, ca urmare a existentei unei impulsiuni, ce apare pe fondul unei tulburari psihice. R. are un debut brusc, in general greu previzibil, si o desfasurare semiautomata cu potential mare de periculozitate. R. se poate manifest [...]

Quinquard, simptomul lui

Tremuralura fina a extremitatilor membrelor superioare, decelabila de examinator indeosebi cind bolnavul este solicitat sa-si puna miinile peste miinile examinatorului (Feighin). [...]

Puerilism mintal

P.M. reprezinta, dupa Dupre, o re-gresie aparenta a personalitatii adultului la stadiul copilariei sau adolescentei, manifestata prin limbaj, atitudini, mimica, preocupari si sentimente copilaresti. P.M. se intilneste frecvent in afe [...]

Psitacism

Tulburare de limbaj, incadrabila in dislogii. Supranumit 'limbaj de paal", se refera la utilizarea unor cuvinte, fraze, insirate mecanic, fara nici o semnificatie, initr^un mod pompos si inoportun. P. a fost descris mai ales in sta [...]

Psilocina

este un derivat al triptaminei si reprezinta forma activa a psilocibinei, care a fost izolata din ciuperca Psilocybe mexicana. (Aceasta a fost utilizata in scopuri magice si terapeutice in Mexic inca din epoca precolumbiana). Dupa 3a€”15 [...]

Psihoza puerperala

Tulburari psihice care apar in perioada puerperalitatii si lactatiei. in functie de momentul aparitiei se descriu: a) Psihoze puerperale propriu-zise, care apar in primele 10a€”15 zile dupa nastere; b) Psihoze de lac-tatie, i [...]

Psihoza

Cadru larg de cuprindere a tuturor entitatilor nozografice care se caracterizeaza printr-o complexitate mare de simptome, intre care pierderea capacitatii de autoapreciere a propriei suferinte este unul din elementele esentiale, la care se ad [...]

Psihotrope retard

Sint medicamente cu actiune prelungita, in urma absorbtiei, metabolizarii si eliminarii incetinite. In felul acesta se realizeaza o concentratie sanguina eficienta si constanta pe o durata mai lunga de timp (minimum o saptÄ [...]

Psihotrop

este un termen introdus de J. Delay (1959); prin el se intelege orice substanta naturala sau sintetica care are efect predominant asupra activitatii psihice si poate modifica activitatea mintala. Sternberg (1962) defineste P. ca s [...]

Psihoton

Medicament psihoenergizant sau psihostimulant care determina cresterea activitatii psihice (Predescu si colab., 1968). Diminua sau inlatura senzatia de oboseala; sub actiunea lor creste capacitatea de munca. Sint indicate in diferite s [...]

Psihoterapie

Ansamblul de mijloace psihologice prin care se actioneaza asupra tulburarilor psihice si fizice ale bolnavilor. In psihiatrie, P. reprezinta o metoda principala de tratament; ea se mai poate aplica in toate specialitatile medicale si chiru [...]

Psihotaxie

Termen care apartine lui V. Moore (1924) si defineste tendinta omului de a cauta situatiile agreabile si de a ocoli sau inlatura, pe cit posibil, situatiile tensionale, neplacute. [...]

Psihoortopedie

Metoda psihoterapeutica avind drept obiectiv principal restabilirea posibilitatilor de insertie socio-profesionala a bolnavului. [...]

Psihorigiditate

Tulburare de caracter manifestata prin lipsa unei supleti adaptative normale, prin folosirea unei conduite neadecvate, de opozitie, de refuz, de neacceptare a unei solutii etc. P. survine mai ales la oligofreni si psihopati. [...]

Psihopedagogie speciala

Ramura a psihologiei, cunoscuta si sub denumirea de defectologie, in a carei sfera de preocupari este cuprinsa, in general, problematica psihologica a deficientilor senzoriali, motori sau psihici, ce vizeaza dezvoltarea psihica, activita [...]

Psihopatoida

Spre deosebire de psihopatia adevarata sau nucleara, S.P. este produsa de factori cauzatori decelabili, care modifica structura normala a persoanei. In cadrul S.P. sint cuprinse: a). S.P. postlezionale a€” de dezvoltare a€” produse de factori [...]

Psihopatizare

Termen folosit de unii psihiatri, ca Bel-lak, Cremerius, Nyiro, spre a descrie tulburarile de comportament, care apar si se dezvolta in cursul unei neuroze cu evolutie prelungita [...]

Psihopatie

Este o entitate nozografica limitrofa normalului, in care trasatura cea mai caracteristica o formeaza tulburarile de adaptare la ambianta familiala si socio-profesionala. Descrisa in 1835 de Pritchard sub denumirea de 'moral insa-nity [...]

PsihoneurozÂ

Termen cu circulatie restrinsa prin care se ciroumscriau toate entitatile clinice interferentiale situate intre neurozele clasice si psihozele binecunoscute. P. are deocamdata un cadru controversat si o extindere foarte diversa [...]

Psihofarmacon

Denumire mai rar utilizata pentru desemnarea medicamentelor psihotrope (v. PSIHOTROPE). Pentru prima oara acest termen a fost utilizat de Reinhard Lorichius (1548) care a dat si o definitie: 'Psychopharmakon hoc est: medicina animae". [...]

Psihofarmacologie

Termen introdus in stiintele biologice (1956) referitor la o noua ramura a farmacologiei clinice si experimentale, care se ocupa cu studiul substantelor psihotrope, urmarind influenta acestor agenti farmacodinamici asupra proceselor psihic [...]

Psihodrama

Tehnica psihoterapeutica de grup, initiata de J. Moreno (1921) (sociolog si psihiatru american de origine romana); pornind de la aspectele terapeutice de grup ale socio-metriei (al carui fondator este), Moreno apeleaza, in cadrul P., la joc [...]

Psihodisleptice

Sint substante care se mai numesc psihopato- sau psihozomimetice, psichedelice, fantastice sau halucinogene. Ele deviaza de la normal activitatea psihica (De-lay si Deniker). Sub actiunea lor se produc stari psihotice mai mult sau mai putin r [...]

Psihochirurgie

Ansamblul de tehnici chirurgicale prin care se urmareste tratamentul unor afectiuni psihice. Primul care introduce P. este psihiatrul portughez Egas Moniz (1936); prin practicarea unor sectiuni in substanta alba a lobului pre-frontal se intre [...]

Psihocatarzis

Tehnica terapeutica de tip psihanalitic aplicata in neuroze, prin care se urmareste constientizarea si implicit retrairea psihotraumatismului care a determinat aparitia tulburarilor neurotice. Realizarea P. se face cu ajutorul inductiei h [...]

Psihoanaleptic

Termen care desemneaza o substanta psihotropa cu actiune stimulanta asupra SNC. intr-o acceptiune mai larga cuprinde antihipnoticele, antidepresivele si psiho-tonele. [...]

Psihastenie

P. Janet a descris-o ca o neuroza cu simptomatologie antagonista isteriei si caracterizata prin anxietate, dilema, scrupul, indoiala, neincredere, la care se adauga obsesii, fobii, ritualuri, compulsiuni. Instalarea simptomelor se face insid [...]

Psihamine

Sint amine simpaticomime-tice al caror efect preponderent este stimularea sistemului nervos central. Se mai numesc 'amine de trezire" fiindca determina o trezire EEG si comportamentala, (v. AMFETAMINE). [...]

Psihalergie

Descrisa de Beno (1951). P. inseamna o stare particulara de intoleranta (de sensibilizare) psihica fata de o anumita trauma psihica. P. apare mai ales la persoanele cu structuri senzitive, la susceptibili, la isterici etc. [...]

Psihalgie

Considerata de L. Michaux o durere somatica psihogena produsa de factori afectivi, printr-o mutatie psihosomatica. P. este o 'durere anorganica", aparuta in crize paroxistice, in sindroame cenestopate, stari reactive, depresii etc. [...]

Psihagogie

Prin P. se intelege un complex de metode psihologice care au drept scop stabilirea unor norme de conduita psihosociala, capabile sa asigure buna adaptare a individului in societate, precum si corectarea unor eventuale 'asperitati" caracte [...]

Pseudoscopie

Iluzii vizuale intilnite atit la persoane normale (atunci cind nu sint realizate conditiile unei bune perceptii), cit si la bolnavi psihici. P. consta in aprecierea gresita a dimensiunii formei si a distantei unor obiecte fata de subi [...]

Pseudoreminiscenta

Tulburare mnestica in care elementul caracteristic il constituie trairea unor evenimente trecute la modul prezent cu trairea si oarecum autenticitatea unor adevarate momente actuale. P. apare in sindromul Korsakov, in confuzia onirica, [...]

Pseudoparalizie generala progresiva

Entitate nozografica referitoare la realizarea imbinarii unei simptomatologii psihice de tip pseudodemential (sindromul reprezentat de triada: deteriorare intelectuala, euforie, idei de grandoare), cu tulburari neurologice analoage celor din ne [...]

Pseudominciuna

Tulburare de interceptie a realitatii la copii prescolari datorita insuficientei de dezvoltare a gin-dirii; copilul amesteca realul cu fantasticul, cele vazute cu cele imaginate. [...]

Pseudoindiferenta

Se caracterizeaza printr-o aparenta inselatoare de neparticipare afectiva pe care o creeaza bradikinezia. P. se intilneste in depresie, melancolie, ea ofera de multe ori bolnavului un pretext in plus pentru autoacuzare. [...]

Pseudodementa

Descrisa de Wernicke, avind circulatie mai ales in cadrul scolilor germane de psihiatrie. Tabloul simptomatologie aminteste in larga masura de o stare de blocare progresiva a proceselor cognitive superioare, asociata cu perplexitate, amne [...]

Pseudobulbar, sindrom

Sindrom produs ca urmare a lezarii bilaterale a cailor piramidale, astfel incit prin rasfrin-gerea tulburarilor asupra caii cortico-nucleare, se realizeaza clinic si o suferinta a ultimelor perechi de nervi cranieni, manifestata prin tul [...]

Pseudo

Prefix; termenii compusi pe care ii formeaza primesc intelesul de neadevarat, de falsificat. [...]

Pruncucidere

Provocarea mortii hou-nascutului de catre mama prin diferite mijloace (asfixie, sufocare manuala sau cu un obiect, ex. perna, prosop etc). P. este un delict grav pedepsit de lege. In unele cazuri P. este savirsita de mame psihotice (bufee d [...]

Protriptilina

este un anti-depresiv triciclic derivat de dibenzocicloheptan, care are proprietati farmacodinamice asemanatoare cu ale nortriptilinei. Efectele sale se instaleaza mai rapid (in decurs de 5a€”7 zile). Actiunea tranchilizanta a P. este redusa [...]

Protopopov, sindromul lui

in cadrul psihozei ma-niaco-depresive, Protopopov a descris un sindrom care apare indiferent de forma clinica a episodului respectiv (maniacal sau depresiv). Acest sindrom este format din midriaza, tahicardie si constipatie, la care se adauga f [...]

Promazina

este un neuroleptic fenotiazinic inrudit chimic cu clorpromazina. Spectrul sau de actiune neuroleptica este larg, dar proprietatile sedative sint inferioare fata de ale clorpromazinei a€” actiunea sa psihotropa situind-o intre neurolepti [...]

Proclorperazina

este un derivat piperazinic de fenotiazina, care se absoarbe rapid din tubul digestiv. Are actiune sedativa si antipsihotica mai redusa decit clorproma-zina. in unele cazuri, poate avea efect stimulator. Actiunea sa antiemetizanta este mai [...]

Procaina

Este un anestezic local, derivat al ac. paraaminobenzoic. Este activa in anestezia terminala (de suprafata) numai la concentratii mari (10a€”20%), in schimb este activa la concentratii mai mici (0,5a€”8o/o) in alte forme de anestezie localÄ [...]

Prelogic

Dupa Piaget stadiu normal de dezvoltare a proceselor cognitive, care trec de la perioada acumularilor intuitive spre o sistematizare intr-o ierarhie adecvata formelor superioare de gindire. [...]

Predislexic

Tulburari de convertire simbolica in scris si citit, depistabila in perioada 5a€”7 ani, perioada in care, cu ajutorul unor metode psihopedagogice adecvate, se poate redresa in intregime. P. apare mai ales la copin crescuti in regiuni izo [...]

Predelirium tremens

Forma clinica atenuata simptomatologie care face parte din delirium tremens (v. DELIRIUM TREMENS); ea are un prognostic bun si o reversibilitate rapida. [...]

Preconstient

Termen psihanalitic propus de S. Freud pentru a denumi zona 'superficiala" a inconstientului, sin. cu subconstientul Iui P. Janet. Freud pune un accent deosebit pe organizarea structurala a celor doua instante psihice: inconstientul si con [...]

Potomanie

Tendinta patologica de a ingera cantitati mari de lichide, mai cu seama bauturi alcoolice, sin. si v. DIP-SOMANIE. [...]

Potential evocat

Variatie de potential, rezultata ca urmare a unei stimulari senzoriale, care, la subiectii umani, este mai usor de observat in ariile occipitale ca urmare a unei stimulari vizuale. [...]

Porencefalie

Aspect anatomopatologic, reprezentat de existenta uneia sau a mai multor cavitati, in emisferele cerebrale, in forma de con, cu virful spre ventriculi si baza la cortex. P. se constituie in perioada fetala sau la sugar, repre-zentind aspec [...]

Ponopatie

Termen care uneste starile reactive a€” inclusiv neurastenia si nevroza de asteptare, determinate de activitatea cotidiana. [...]

Poligrafie

Metoda complexa de explorare concomitenta si inregistrare grafica pe acelasi traseu cu ajutorul unei aparaturi speciale, a mai multor activitati biologice: EEG, ECG, electrodermograma (reflexul psihogalvanic). Metoda are aplicatii clinice à [...]

Polifagie

Senzatia de foame puternica, cu ingerarea excesiva de alimente. in psihiatrie se intilneste in stari dementiale, in oligofrenii, schizofrenie cronica, encefalopatii grave (v. si BULIMIE). [...]

Pneumoencefalografie fractionata

Metoda de investigatie radiologica care consta in injectarea prin punctie lombara a aerului ce are rol de substanta de contrast, aer oare se acumuleaza in cavitatile ventriculare si cisterne, permitind studiul inadio-anatorniic al ace [...]

Plins spasmodic

Termenul defineste accesele de plins declansate de factori psihici banali, bolnavul avind expresia mimica fixata pentru o perioada mai lunga de timp, ce eventual alterneaza cu accese de ris si care poate sa nu fie insotita de o stare a [...]

Placebo

Este o forma farmaceutica absolut identica din punct de vedere 'Organoleptic cu medicamentul activ. Se utilizeaza pentru evidentierea rolului sugestiei in efectul unor medicamente [...]

Pitiatism

Termenul a fost introdus de Babinski (1901) pentru a desemna isteria de conversiune. Se pleaca de la ideea ca manifestarile isterice sint expresia transformarii unor stari afective in simptome somatice. P. se datoreste sugestibilitatii cres [...]

Piromanie

Fenomen care se situeaza in patologia tendintelor si a comportamentului si ar consta, in impulsiunea de a provoca un incendiu (termenul de 'manie" s-ar referi in acest caz la tendinta obsesiva). Bolnavii cu P. dau foc unor obiecte, in ca [...]

Piridoxina

Piridoxalul si piridoxamina, reprezinta un complex de substante hidrosolubile, cu rol vitaminic. Se gasesc in drojdie, germenii griului si cartofi. Reprezinta cofaobarul unor enzime (deoarboxilaze, transami-naze). Deficitul de P. produce, la a [...]

Piretoterapie

Metoda de tratament care urmareste obtinerea rezultatelor prin utilizarea febrei provocate; mecanismul prin care febra isi exercita actiunea binefacatoare, in unele boli psihice, nu este cunoscut, dar se stie ca hipertermia stimuleaza m [...]

Piracetam

este un medicament recent sintetizat, derivat de GABA. Nu are efecte sedative sau stimulatoare asupra SNC. Poseda o actiune activatoare directa asupra mecanismelor integrative, asociative ale creierului, cu rezultate pozitive asupra functiilor mi [...]

Pipotiazina

Neuroleptic, derivat de fe-nil-butil-amina, inrudit structural cu fenilbutirofenonele; actiunea sa anxiolitica si antipsihotica se aseamana cu cea determinata de flufenazina (Lyogen, Moditen'R>, Prolixin'R)), an-tagonizeaza delirul si h [...]

Pick, boala lui

Forma de dementa presenila descrisa de A. Pick (1903) si completata descriptiv de cercetarile lui-Spielmeyeir, Richter, Gauss, Spatz si altii. In ultimul timp s^au realizat multe lucrari de genetica si histopatologie (Sjorgren, Lingren, [...]

Pica

Pervetirea foamei, ajungindu-se la ingerarea sau dorinta nesabuita de a ingera lucruri sau materiale necomestibile (creta, nisip, var etc). P. apare in isterie, precum si la unele femei gravide, in primele luni de sarcina. P. este un fenomen [...]

Pfroph-schizofrenie

Forma particulara de schizofrenie aparuta la un oligofren. Dupa unele statistici, amintite de H. Ey, 6a€”7/0 din schizofreni sint si debili mintali. Majoritatea psihiatrilor considera ca P-S. debuteaza dupa virsta de 20 de ani. Simptomato [...]

Perversiune (sexuala)

Tulburari de comportament privind actul sexual. P.S. sint considerate anomalii care impiedica realizarea procreatiei avind ca scop obtinerea voluptatii. Initial P.S. a trezit interesul medicilor prin aspectele juridice pe care le implica (P [...]

Perseveratie

Fenomen psihologic conform caruia un individ sustine timp indelungat anumite idei si atitudini, adesea contrare sensului real al evenimentelor si putin explicabile. Motivatia P. este variata; in unele cazuri este data de nivelul intelectual [...]

Perseverare

Tendinta de executare stereotipa a unor actiuni. Se incadreaza in ceea ce unii neuropsihiatri numesc sindrom motor. In esenta, este vorba de anomalii ale reglarii motorii. Un defect de punere in miscare, de continuare a activitatii (ton [...]

Perplexitate

In psihiatrie, termenul se foloseste pentru a desemna o stare caracterizata prin obnubilarea constiintei, dublata de o mimica incordata, ou privirea cautatoare. Bolnavul nu intelege ce se petrece in jurul lui, pare mirait, face un efort [...]

Perna psihica

Apartine sindromului catatonic si anume stereotipiilor akinetioe si de atitudine. Consta in mentinerea indelungata a capului ridicat (bolnavul fiind culcat in pat), ca si cum ar sta pe o perna (inexistenta). Semn descris de Dupree si in [...]

Perimetazina

Este un derivat piperidinic de fenotiazina, cu actiune sedativa si anxio-litica, favorizind instalarea somnului fiziologic. P. poseda si efecte analgezice, antiemetizante, alfa-adrenolitice, antispasmo-dice si anestezice locale. [...]

Perfenazina

Etapera-zina [...]

Penfluridol

Este un neuroleptic inrudit chimic si far-macodinamic cu pimozidul. Efectele sale antipsihotice, similare cu ale haloperidolului, sint intense, in timp ce actiunea sa sedativa este mai redusa. P. are eficacitate de lunga durata (5-7 zile) du [...]

Pellizzi, sindrom

Precocitatea sexuala, asociata cu tulburari psihice mai ales de tip comportamental. Dupa Lher-mitte, acest sindrom se datoreste tulburarilor care apar cu precadere in regiunea diencefalica. [...]

Peiot

este un cactus (Lo-phophora Williamsi si/sau Anhalonium Lewinii) oare creste in sudul Statelor Unite si in Mexic. Planta este utilizata in scopuri rituale de catre populatiile primitive, iar butonii tei ('Mes-cal buttons") sint caut [...]

Pedantism

Prin P. se intelege tendinta a€” tradusa in fapte a€” a unor bolnavi psihici de a insista asupra aspectelor neesentiale, marunte a unor actiuni, in dauna celor fundamentale. P. are origini diferite, in functie de boala psihica si de cont [...]

Paxil

Este un preparat care, pe drajeu, contine o asociere de 75 mg glutetimida si 0,05 mg rezerpina, fiind indicat in stari de hiperexcitabilitate nervoasa, neuroze, insomnie, precum si in HTA, hipertiroidism, tulburari de climacteriu. Prezinta [...]

Pavor nocturn

Neuroza particulara perioadei copilariei si avind drept manifestare principala tulburarea de somn; dupa unii este considerata drept un episod oniric, dupa altii un paroxism de hipermobilitate si de anxietate nocturna. La majoritatea copii [...]

Patomimie

Termen creat de Dieulafoy pentru a cuprinde fenomenele care imita o boala; falsi bolnavi sau falsi infirmi complacindu-se in aceasta situatie (in scop utilitar sau din vanitate) si ajungind uneori chiar la automutilaire sau la suportarea [...]

Pasivitate

Tulburare de activitate caracterizata prin lipsa interesului, a curiozitatii si a initiativei pentru a intreprinde ceva. P. apare in sindromul neuroleptic, apatico-abulic, in schizofrenie, stari postoonfuzive, depresie, hospitalism, farma-co [...]

Paroxism

Grup de unde, net distincte de activitatea de fond prin amplitudine, frecventa, morfologie, cu debut si sfirsit brusc si durata scurta. Paroxismul in EEG nu are obligatoriu o semnificatie patologica [...]

Parkinsonism

Termenul defineste un sindrom motor, de tip hiperton-hipokinetic, aparut ca urmare a leziunilor in paleostriat (locus niger, globulus palidus), ca o sechela posten-cefalitica sau in cadrul ASC, lues, a intoxicatiei (oxid si sulfura de carbon) [...]

Parietal, sindrom

intilnit in leziunile de natura traumatica, tumorala, vasculara etc. a lobului P. avind clinic o simptomatologie caracterizata prin tulburarile somatognozice (schema corporala), in general cu caracter paroxistic, manifestate prin senzat [...]

Paricid

In psihiatrie prin P. se intelege homicidul savirsit de un membru al familiei asupra unuia dintre parinti. De cele mai multe ori P. reprezinta actul criminal al unui psihopat, marcat de conduite aberante, inafectivitate, amoralitate si impul [...]

Pareidolie

Forma particulara si complexa de iluzie specifica starilor infectioase, toxice sau posttraumatice. Plecind de la pretexte banale cum ar fi zugraveala, tapiteria, jocul umbrelor etc, bolnavul brodeaza cu ajutorul imaginatiei o intreaga p [...]

Paratonie

Tulburare de tonus muscular, datorita careia bolnavul nu poate realiza la comanda o relaxare adecvata; P. survine in sindromul catatonic, in confuzie mintala etc. [...]

Paratimie

Fenomen considerat de E. Bleuler de mare importanta in diagnosticul schizofreniei; el desemneaza prin acest termen orice reactie afectiva paradoxala si discordanta. O forma frecventa de P. este criza de ris nemotivat. P. mai apare in par [...]

Parasimpaticomimetice

in aceasta clasa sint cuprinse medicamente cu efecte preponderent muscarinice care, datorita similitudinii actiunilor lor cu efectul stimularii parasimpaticului, se mai numesc P. De fapt parasimpaticul elibereaza acetilcolina in calitate de [...]

Parasimpaticolitice

Reprezinta un grup de medicamente a caror principala actiune o constituie blocarea receptorilor colinergici, adica a receptorilor sensibili la acetilcolina si la colinomimetice. Blocajul este de tip competitiv. Dupa natura receptorilor, colin [...]

Paraprosexie

Tulburari de atentie caracterizate prin faptul ca persoana fiind prea concentrata asupra unui eveniment pe care-l asteapta cu emotie puternica nu mai este in stare sa perceapa normal fenomenele imediate, prezente in jurul sau [...]

Parapraxie

Tulburare de activitate descrisa de Buck si caracterizata prin executarea unor actiuni care nu sint in concordanta cu afirmatiile, intentiile sau scopul anuntat. P. se inlilneste in schizofrenie, stari confuzive etc. [...]

Parapatie

Dupa Stekel, P. ar reprezenta complexul trairilor afectivo-emotionale pe care le are un homosexual. Termenul nu a intrat in circulatie. [...]

Paranoia

Considerata la inceput drept termen general pentru a defini orice boala psihica, ulterior isi restringe semnificatia la o forma particulara de suferinta caracterizata prin prezenta unui nucleu delirant, dezvoltat insidios si centrat pe [...]

Paramuzie

Tulburare perceptivo-mnestica manifestata prin lipsa posibilitatii de a recunoaste melodii cunoscute si de a le reproduce. P. se intilneste in epilepsie psihosenzoriala, ASC, schizofrenie etc. [...]

Paramorfism

Tulburare predominant perceptiva caracterizata prin capacitatea bolnavului de a reprezenta (imaginar) obiecte si de a atribui acestora sau celor existente semnificatii mai mult sau mai putin importante, de obicei incluse intr-un sistem delirant [...]

Paramnezie

Tulburare psihica caracterizata prin tulburari mnestice particulare; in P. sint amestecate si prezentate haotic amintiri, evenimente si produse imaginare, ceea ce ii face pe unii autori sa creada ca, la aparitia P., contribuie perceptia, [...]

Paramimie

Tulburare psihomotorie caracterizata prin modificarea expresiei mimice, care nu mai oglindeste adecvat trairile afective. P. apare ca un rezultat al lipsei de concordanta intre exteriorizarile afective (prin mimica si miscarile fetei) si [...]

Paramanie

Semnifica inversarea continutului trairilor afective. Se intilneste in schizofrenie, confuzie mintala. [...]

Paralogic

Gindire eronata, rupta de realitate, impermeabila criticii sau corectarii prin argumente adecvate. Gin-direa P. este si incoerenta si nu tine seama de o ierarhizare rationala, cu semnificatie sau cu mesaj, ea apare in confuzie, schizofr [...]

Paralizia generala progresiva

Manifestare a neuroluesului, aparind in faza tardiva a infectiei sifilitice. Este o meningo-encefalita cronica difuza, a carei traducere clinica se caracterizeaza in special printr-o dementiere progresiva. Primul care a descris P.G.P. a [...]

Paralexie

Tulburare de citit caracterizata prin ezitari, repetari, inversari de silabe sau deformari ale .cuvintelor; P. apare in stari confuzive, ASC, schizofrenie, afazie senzoriala. [...]

Paralalie

Întrebuintarea gresita a cuvintelor sau a fragmentelor de cuvinte. P. apare in boli neurologice, cu localizare cerebrala, precum si in ASC, psihoze senile. [...]

Parakinezie

Dupa Moor, tulburarile de activitate din P. sint caracterizate prin aparitia unor miscari parazite, care modifica suita normala a gesturilor si o complica inutil. Din P. fac parte: paramimia, bizareria, manierismul, stereotipiile de atitudi [...]

Paragramatism

Termen folosit de Bleuler pentiu a caracteriza o tulburare particulara de limbaj observata in schizofrenie si manifestata prin crearea unor cuvinte noi, cu o anumita semnificatie pentru bolnav (ex. spine a€” spital de nebuni) [...]

Paragramafism

Tulburare de scris complexa, caligrafica si psihografica, in care se produce o modificare profunda a modului de a prezenta cuvintele, frazele, prin introducere sau omisiuni de litere, transpozitii de silabe, substituiri, aparitii de semne biz [...]

Paragnozie

Tulburare de perceptie caracterizata prin dificultatea de a recunoaste un obiect sau o imprecizie in prezentarea sa. (v. AGNOZIE). [...]

Parafrenie

Revizuind grupul asa-ziselor demente pa-ranoide, E. Kraepelin (1912) descrie, sub numele de P., o constelatie de delire cronice caracterizate prin prezenta unui delir cu o slaba sistematizare, insotit sau nu de halucinatii. Debutul tar [...]

Parafonie

Modificarea timbrului vocii, care devine usor nazonata. Apare in unele afectiuni O.R.L. si neurologice, mai putin in psihiatrie (schizofrenie, puerilism isteric etc. [...]

Parafazie

Tulburare de limbaj in care vorbirea devine de neinteles din cauza multelor cuvinte, silabe si expresii fara sens pronuntate In decursul exprimarii. P. apare in schizofrenie, confuzie mintala, ASC, dementa senila, alcoolism cronic. [...]

Paracuzie

Tulburare de perceptie auditiva caracterizata prin intelegerea eronata a sunetelor, a cuvintelor; P. apare in stari confuzive, epilepsie, schizofrenie, delire cronice etc. P. este folosita in O.R.L. pentru a desemna supraauditia paradoxalÄ [...]

Parabulie

Tulburare de vointa caracterizata prin faptul ca bolnavul nu termina niciodata o actiune inceputa; P. se intilneste in psihastenie, stari confuzive, demente etc. [...]

Para

Prefix, se intrebuinteaza pentru a arata o deformare a normalului, a sensului obisnuit, o iesire din directia respectiva. [...]

Pansexualism

Conceptie teoretica dupa care la baza vietii psihice a individului si a colectivitatii ar sta factorii psi-hosexuali. Originea P. sta in gindirea lui S. Freud care, ela-borind psihanaliza, a atribuit sexualitatii un rol determinant in v [...]

Palipsihism

Repetarea spontana, involuntara a ideilor in contrast cu inertia obisnuita a bolnavului (Marchais). P. apare in automatismul mintal, stari dementiale etc. [...]

Palipraxie

Repetarea insistenta, inconstienta si chiar incoercibila a unor actiuni orientate spre un oarecare scop (Marchais). P. se intilneste in stari postconfuzionale, in episoade onirice, in sindromul catatonic etc. [...]

Palilogie

Tulburare caracteristica prin aparitia de cuvinte, propozitii neinteligibile, fara sens a€” in decursul vorbirii. P. este considerata drept o forma speciala de palilalie (v. PALILALIE) si descrisa de Trenel mai ales in epilepsie. [...]

Pema, sindrom

Descris si prezentat de Guiraud, sindromul PEMA este un complex de tulburari verbale manifestate prin palilalie, ecolalie, mutism si amimie, care apare in cadrul starilor dementiale; se mai poate intilni si in boala lui Pick. [...]

Palilalie

Tulburare de vorbire, ce consta in productii iterative, in special ale ultimului cuvint din fraza. in psihiatrie, P. se manifesta in complexul simptomatologie al bolii lui Pick sau in sindroame postencefalitice. Dupa G. Levy se pot deosebi [...]

Palikinezie

Repetarea gesturilor sau a miscarilor (balansarea corpului, flexiunea, extensiunea antebratului etc) (Mar-chais). P. apare cu precadere la copin cu forme grave de oli-gofrenie [...]

Paligrafie

Tulburare de scris caracterizata prin repetarea inutila a unui cuvint sau a unei fraze. P. poate apare in schizofrenie, stari oniroide, demente etc. [...]

Palifemie

Tulburare caracteristica logoneurozei si manifestata prin repetarea unui cuvint sau a unei silabe [...]

Oxipertina

Este un derivat indolic (indol-fenilpiperazina) care are actiuni de tipul celor produse de clorpromazina, dar mai intense si cu o instalare mai lenta. Pe linga actiunea antipsihotica O. mai are si proprietati moderate de stimulare a SNC ( [...]

Oxazepam

Se-rax'R), Tazepam(R)). Este un derivat benzodiazepinic inrudit, din punct de vedere chimic, cu diazepamul (acesta in organism se transforma in oxazepam care este considerat metabolitul sau activ). Proprietatea miorelaxanta a O. este mai redus [...]

Ortofrenie

G. P. Boncour a utilizat termenul de O. pentru a defini metodele necesare educarii copiilor cu tulburari de comportament. O. are o circulatie limitata mai ales in cadrul psihiatriei infantile. [...]

Orientare profesionala

Reprezinta in esenta alegerea profesiunii adaptata la individ, definita in general de ansamblul actiunilor si masurilor organizate, aplicate in vederea cro'irii posibilitatilor de optiune in concordanta cu caracteristicile si aspir [...]

Opozitie

Termenul acopera sensuri psihiatrice particulare in raport cu substratul psihopatologic determinant. Astfel, exista O. in unele psihoze (schizofrenie, melancolie, delire cronice etc.) caracterizata prin refuzul bolnavului de a executa unele act [...]

Opiu

Este sucul uscat la aer, obtinut din capsulele verzi ale tei Papaver somniferum L. (macul alb). Se pastreaza sub forma uscata (turta de opiu), care contine alcaloizi. Acestia chimic se clasifica in: a), derivati fenantrenici (morfina 5 [...]

Opipramol

Este un derivat de iminostilben, cu actiune antidepresiva ('antidepresiv triciclic"), care in acelasi timp are proprietati anxiolitice si de reechilibrare a tonusului neuro-vegetativ. Efectul terapeutic se instaleaza dupa o perioada de l [...]

Opiomanie

Termenul cuprinde o varietate larga de forme clinice si de tulburari aparute in urma consumului abuziv de opiu de la fumatorii de opiu din extremul orient, pina la cei care folosesc solutiile injectabile, intre care morfina si heroina se g [...]

Onirism

Termenul se refera la o stare de constiinta particulara care realizeaza o activitate mentala 'automata", bogata in viziuni si halucinatii animate, predominant vizuale, asemanatoare starilor de vis. Majoritatea autorilor accentueaza [...]

Oniomanie

Preocupare patologica de a face cumparaturi exagerate, inutile si in decalaj ou situatia si starea bolnavului. O. apare in manie, schizofrenie, parafrenie, oligofrenie, demente etc. [...]

Onicofagie

Manifestare impulsiva caracterizata prin tendinta de a-si roade unghiile. O. survine mai ales la copin timizi, susceptibili, crescuti sub amenintare etc. Neluindu-se din timp masuri psihopedagogice de remediere, O. poate deveni un obicei car [...]

Oneiroidie

Termen prin care W. Mayer-Gross (1924) desemneaza o forma particulara de tulburare a constiintei in care, spre deosebire de starea onirica, apare o stare confuziva, mai discreta si mai putin intensa. Intrucit bolnavul, pornind de la ambi [...]

Oneiro

Introduce in termenii pe oare-i compune familia de cuvinte care au' semnificatie de vis [...]

Omucidere

Provocarea directa a mortii unei fiinte umane de catre alta. Faptul intra in incidenta penala si uneori psihiatrica. Motivatia O. este variata: gelozie, invidie, ura, obtinerea unor beneficii (ex. mostenire), razbunare etc. Mediul soc [...]

Omega melancolic

Semn descris in melancolie, re-ferindu-se la aspectul incretit al fruntii bolnavului, la ridurile indreptate spre radacina nasului (care exprima contractia dureroasa). [...]

Oligofrenie

Formeaza un modul al psihiatriei, cu o pozitie mai aparte, in sensul ca aici legatura cu patologia somatica este mare, O. fiind obisnuit consecinta, mai mult sau mai putin directa sau evidenta, a tulburarilor in dezvoltarea SNC. O. ogl [...]

Ocupationala, terapie

Terapia O. inglobeaza o suma de metode de tratament, care vizeaza 'mobilizarea" bolnavului in activitati diverse capabile sa mentina si sa dezvolte posibilitatile de contact cu lumea, cu grupul social. Se cunosc doua categorii mari [...]

Octopamina

'Fals mediator" adrenergic, care poate fi stocat ca si noradrenalina la nivelul terminatiilor adrenergice. Spre deosebire de mediatorul adevarat O. poseda numai 1/100 din intensitatea efectelor noradrenalinei. Dupa Murphy (1972), la bolnavii [...]

Obtuzie

Tulburare a constiintei, apartinind modificarilor predominant cantitative ale acesteia. O. traduce alterarea claritatii cimpului constiintei, a starii de vigilitate, cu scaderea 'permeabilitatii" mintale in grade variate. Ea se c [...]

Obsesie

Tulburare complexa ideo-afectiva, caracterizata prin prezenta in psihicul individului a unor grupuri de fenomene care deranjeaza buna desfasurare a tuturor proceselor; constient de inutilitatea lor, persoana este incapabila sa le neutraliz [...]

Oboseala

Fenomen fiziologic aparut in conditiile indeplinirii unei activitati fizice sau intelectuale, in functie de parametrii calitativi si cantitativi ai activitatii depuse, dar in relatie si cu alti factori, manifestat, in principal, prin [...]

Obnubilare

Termenul defineste o tulburare de constiinta predominant cantitativa, afectind in special claritatea si volumul ei. In O. sufera intregul psihism, in sensul ridicarii pragului senzorial pentru toti excitantii externi. Apar perceptii i [...]

Obisnuinta

S. Cohen a definit O. ca un complex de simp-tome manifestat prin prezenta unei dependente psihice la medicament fara insa ca aceasta sa fie dublata si de o dependenta fizica (asa cum se intimpla in cazul unei adevarate toxicomanii). [...]

Noxyron

Este un hipnotic ne-barbituric. Are o structura chimica apropiata de cea a barbitu-ricelor. Efectele sale sint similare cu cele ale fenobarbitalului, dar este de 2,5 ori mai slab. Are si actiuni sedative si anti-epileptice. Este indicat ca hip [...]

Nortriptilina

Este un antide-presiv triciclic demetilat care actioneaza rapid ameliorind dispozitia bolnavului. Efectului antidepresiv i se adauga si unul psihostimulent. Actiunile sale sint favorabile in cazul bolnavilor inhibati si lipsiti de initia [...]

Nooltrop

Termen ce desemneaza acele substante care actioneaza asupra mecanismelor integrative telencefalice, cu actiune directa, pozitiva asupra functiilor mintale. Nu sint psi-hostimulente. Nu au influenta asupra formatiei reticulare sau a rinenc [...]

Nooanaleptic

Substanta psihotropa din grupul psihoto-nelor. Stimuleaza activitatea psihica marind vigilitatea. in aceasta categorie intra: aminele simpaticomimetice si substantele inrudite cu acestea, din punct de vedere chimic, (v. AMINE SIMPATICOMIM [...]

Nonne apelt, reactia lui

Face parte din reactiile care vizeaza evidentierea globulinelor in LCR. Principiul pe care se bazeaza consla in precipitarea electiva de catre unele saruri neutre a globulinelor din LCR. in mod practic se utilizeaza o solutie saturata d [...]

Nomifensinul

este un derivat de tetrahidroiso-chinolina care difera structural de alte antidepresive, desi mecanismul sau de actiune se apropie de cel al antidepresivelor tricicliee. Se deosebeste insa prin faptul ca inhiba recaptarea dopaminei in stri [...]

Nitrazepam

Este un derivat benzodiazepinic cu proprietati tranchilizante si hipnotice. Actiunea hipnotica se produce in mod secundar, datorita efectului linistitor (inductor al somnului fiziologic). Somnul se instaleaza dupa 20a€”45 minute si este ap [...]

Neuroze

Generalitati. Supletea adaptativa in limitele sale obisnuite permite fiecarui individ sa se racordeze si sa-si modeleze resursele spre realizarea unui model cit mai corespunzator de existenta, deoarece mediul din jur in care traiest [...]

Neuroradiologie

Ramura a radiologiei, care se ocupa de explorarea continutului si continatorului sistemului nervos central prin diverse metode si anumite tehnici. Schematic, metodele uzuale folosite in neurorodiologie sint: 1). Radiografia simpla, cranianÄ [...]

Neuroleptice

Sint medicamente psihotrope (psiholeptice, Delay) care au proprietati linistitoare (tranchilizante). Sub actiunea lor diminua reactiile afective (indiferenta afectiva) si activitatea psihomotorie. La indivizii normali nu au actiune importa [...]

Neuroleptanalgezie

Stare caracterizata prin indiferenta psihica, linistire motorie si analgezie, care se obtine prin asocierea unui neuroleptic de tipul dehidrobenzperidolului (Dro-leptan, Inapsin'R'), cu un analgezic puternic (petidina, fenta-nil), administra [...]

Neurastenie

Neuroza denumita astfel de Beard, care a descris-o la soldatii americani din primul razboi mondial, fiind impresionat de starea de oboseala pe care acestia o prezentau in special dimineata la trezire, stare care ceda partial sau total dupa [...]

Neologism

In limbajul obisnuit, termenul se refera la un cuvint sau o expresie noua (aparuta de obicei din necesitatea imbogatirii limbii). In psihopatologie, N. are o valoare particulara, denotind o alterare profunda a limbajului, strins legata [...]

Negativism

Apartine tulburarilor de vointa si activitate, si consta din refuzul sau opozitia bolnavilor de a raspunde unei solicitari (externe sau interne). N. activ (sau opozitionismul) consta din executarea unor acte (gesturi sau miscari) opuse [...]

Necromanie

Tulburare psihoafectiva caracterizata prin-tr-o polarizare a preocuparilor spre moarte, inmormintari, persoane decedate, cadavre etc. [...]

Necro

Prefixul necro, caracterizeaza familia de termeni cu referinta la moarte sau la cadavre. [...]

Narcotina

Este un al-caloid benzilizochinolinic al opiului (v. OPIU), inrudit cu papa-verina. Spre deosebire de morfina nu creeaza toleranta si dependenta. Are actiune sedativa asupra centrului tusei. Determina dilatarea bronhiilor. Efectul antitusi [...]

Narcoterapie

Folosirea hipnoticelor si a psihotropelor sedative pentru a obtine un somn prelungit (de citeva zile). Metoda a fost la inceput primita cu entuziasm, azi este in mare parte inlocuita cu alte procedee mai eficiente si fara dezavantajele bin [...]

Narcolepsie

Hipersomnie cu caracter primitiv (boala Gelineau) sau secundar (postencefalitic, posttraumatism cerebral). Clinic se manifesta, in principal, prin atacul narcoleptic, respectiv crize de somn, ce reprezinta simptomul fundamental, cu o durata de or [...]

Narcobioza

Dupa Laborit, N. ar cuprinde, intr-un termen general, toate problemele legate de narcoza; Dupa Decour, N. inseamna actiunea particulara pe care o au psihotropele (mai ales fenotiazinele) de a influenta sistemul reticular prin care se blochea [...]

Narcoanaliza

Metoda terapeutica, de inspiratie psihanalitica, prin care se exploreaza subconstientul unei persoane, folosind o serie de narcotice, cu ajutorul carora se poate mai usor invinge cenzura morala si in acelasi timp lasa libera, cel puti [...]

Nalorfina

Este un antagonist al morfinei avind o tsructura chimica apropiata acesteia, fiind N-alil-normorfina. Absorbtia sa enterala este redusa; se absoarbe insa bine dupa administrare parenterala. In intoxicatia acuta cu morfina, petidina sa [...]

Mutism akinetic

Sindrom care apare brusc in urma unei emotii intense, a unei stari de soc psihic, tr.cr.cr., accidente vasculare cerebrale, tumori de ventricul patru, si este caracterizat prin prezenta unui mutism insotit de blocajul intregii activitati p [...]

Mutism

Blocaj verbal total, care poate fi cauzat de negativism, idei delirante, stari stuporoase sau chiar de simulare. [...]

Munchhausen, sindrom

Descris in 1951, se caracterizeaza printr-o forma speciala de patomimie (dupa Marchais) in care bolnavul solicita cu insistenta o serie de interventii chirurgicale si reuseste sa le obtina, cu toate ca nu exista un substrat morbid c [...]

Morsier, sindromul lui

De. Acest autor a descris trei sindroame clinice diferite (dupa Marchais): sindromul Ch. Bonnet a€” G. de Morsier, (1936), caracterizat prin halucinatii ce apar la batrini fara a fi insotite de tulburari dementiale; sindromul G. de Morsier, [...]

Moria

Tulburare de afectivitate incadrabila in formele de hipertimie pozitiva. Descrisa initial in leziunile lobului frontal (mai ales tumorale), ca o stare de optimism, jovialitate expansiva, tendinta de a face glume (mai adesea pornografice), aso [...]

Morfina

Este alcaloidul principal al opiului (5a€”15o/0), chimic fiind un derivat de fenantren. Are aspectul unei pulberi albe cristaline, cu gust amar, insolubila in apa. Sarurile (clor-hidrat, sulfat) sint solubile in apa. M. actioneaza lent dupa [...]

Morbus sacer

Termen arhaic prin care era definita epilepsia in conditiile necunoasterii etiopatogeniei, cind se atribuia factorilor divini originea crizelor epileptice. [...]

Montaj

Ansamblu realizat prin combinarea unor derivatii intr-un anumit sistem, care in general este standardizat. Conexiunile dintre electrozii plasati pe scalp se realizeaza intr-o anumita maniera. Printre principalele M. utilizate in EEG se ment [...]

Monoideism

Saracirea, lentoarea sau ingustarea cimpului ideativ, cu restringerea preocuparilor la citeva teme apropiate, constante si perseverente. M. se intilneste in depresie, schizofrenie, dementa. [...]

Mogigrafie

Tulburare de scris caracterizata printr-o greutate mare in a se exprima pe aceasta cale. [...]

Mitoplasticitate

Denumire folosita de E. Dupre spre a defini capacitatea unor persoane isterice a€” in special a€” de a traduce, pe psihomotor, o serie de tulburari imaginate in prealabil. [...]

Mitomanie

Denumita si caracterizata de Dupre, M., ca produs al imaginatiei, este folosita de bolnavul mintal in scopul salvarii unei situatii. Dupa Porot, M. s-ar putea imparti in maligna, perversa si vanitoasa. M. survine cu precadere in ne [...]

Sindromul lui minkowski

in 1945, Minkowski a descris sindromul 'anesteziei emotionale", care apare dupa o indelungata suferinta morala si fizica cu grave consecinte asupra personalitatii. Astfel la prizonierii din lagarele de concentrare s-a constatat o [...]

Migrena

Tip de cefalee hemicraniana, cu caracter pulsatil, ce apare in crize cu durata si intensitate variabile, insotita de fenomene vegetative si uneori psiho-senzoriale. Patogenia este vasculara, iar din punct de vedere dinamic, se distinge o faz [...]

Microgirie

Aspect anatomopatologic macroscopic al scoartei cerebrale, caracterizat printr-o lipsa de dezvoltare a circumvolutiunilor cerebrale, care apar sterse, slab conturate. Microscopic ii corespunde o lipsa de dezvoltare a celulelor scoartei cerebra [...]

Microcefalie

Anomalie de dezvoltare a SNC si a craniului (care nu atinge dimensiunile corespunzatoare virstei), datorita suturarii precoce a oaselor craniene sub influenta unor factori interni (endocrini) sau externi (infectiosi, toxici). Craniul mic de v [...]

Meynet, boala lui

Tulburari psihice de tip oniric, care survin concomitent cu reumatismul poliarticular acut (Feighin). [...]

Metilxantine

N-metilderivatii xantinei (di- si trimetil-xantinele) sint alcaloizi cu importante insusiri farmacodinamice si terapeutice (cofeina, teofilina si teobromina). Intensitatea actiunii farmacodinamice a acestora difera dupa natura substantei r [...]

Metilperidol

Este un neuroleptic derivat metilfenilpi-peridinic de butirofenona. Se absoarbe bine din tubul digestiv si de la locul injectiei. In experientele pe animale s-a dovedit un neuroleptic puternic. Potenteaza actiunea medicamentelor cu efecte depr [...]

Metilfenidat

Este un stimulent al sistemului nervos central, cu efecte similare cu ale amfeta-minei, dar mai slabe. (v. AMFETAMINE). Este in schimb mai activ decit cofeina. Indicatii terapeutice. M. se poate folosi in tratamentul starilor depresive, dar cu r [...]

Mesoridazina

este un derivat pi-peridinic al fenotiazinei avind actiune anxiolitica. Se utilizeaza in neurozele anxioase sau in neurozele insotite de tulburari cardiovasculare, mai rar in schizofrenie, alcoolism. Efectele secundare si contraindicatiil [...]

Mescalina

este un alca-loid izolat din peyote (peyotl). Acest drog se obtine din cactusul Anhalonium Lewinii, care creste in sudul SUA si Mexic. M. administrata in doze de 100a€”700 mg per os sau i.v. determina aparitia unui sindrom in cadrul caruia [...]

Mericism

Se foloseste in doua sensuri: a) Tendinta de a amesteca fara incetare alimentele introduse in gura, tendinta care survine mai ales in stari dementiale; b) regurgitarea voluntara a alimentelor din stomac in guira si mestecarea lor ca [...]

Meprobamat

Este un derivat de propandiol, care se absoarbe bine dupa administrare per orala, determinind un efect tranchilizant, cu o durata de aproximativ 4a€”5 ore. Dozele uzuale nu deprima activitatea corticala, in timp ce dozele mari diminua performa [...]

Mentism

Descris de Chaslin, M. este o adevarata rumi-natie intelectuala: ideile parca ar defila in fata bolnavului, care nu le mai poate dirija, nici opri, iar bolnavul este obligat sa asiste pasiv si chinuitor la aceasta desfasurare. M. survine [...]

Menopauza

Termen folosit pentru a defini perioada in care survine oprirea definitiva a ovulatiei si a ciclurilor menstruale la femeie (denumita si climacterium). M. este un fenomen fiziologic, oare apare de obicei intre 45a€”54 de ani. incetarea funct [...]

Meningita acuta

Termenul defineste inflamatia acuta a meningelui cauzata de agenti infectiosi variati (bacterii, virusuri, protozoare, metazoare, fungi), ce poate cointeresa si substanta nervoasa adiacenta, realizindu-se o meningo-encefalita sau mening [...]

Membrul fantoma

Un complex de tulburari de perceptie, situate la interferenta dintre agnozii si halucinatii, care consta dintr-o varietate mare de false perceptii localizate distal in portiunea membrului amputat si manifestate sub forma de parestezii, alg [...]

Melancolie

Termen care se refera la un cadru nozo-grafic a carui sfera a suferit modificari. Privit in perspectiva istorica, termenul a fost utilizat de Hipocrate, care explica tulburarile prin teoria sa umorala (de unde si denumirea, me-las = negru + [...]

Megalografie

Tulburare caligrafica, avind drept element caracteristic scrierea cu litere mari, de obicei de tipar. M. apare in manie, paranoia, stari dementiale etc. [...]

Mefenitoina

Este un derivat de hidantoina cu proprietati anticonvulsivante, antiepi-leptice asemanatoare cu ale difenilhidantoinei (v. DIFENILHI-DANTOINA). Are o toxicitate mai mare decit aceasta, motiv pentru care se utilizeaza terapeutic mai limitat, nu [...]

Medazepam

Este un tranchilizant derivat de benzodiazepina. Se absoarbe bine pe cale digestiva iar efectul se instaleaza rapid (10a€”40 minute). Are actiune sedativ-hipnotica slaba insotita de reechilibrare neurovegeta-tiva. Se elimina lent din orgia [...]

Mayer-gross, simptomul lui

Complex halucinator de model sinestezic descris de M.G. (1928), in sensul ca bolnavii vad si aud oamenii cu care vorbesc, vad florile si le simt parfumul (Feighin). Apare in schizofrenie, parafrenie. [...]

Mazurkiewicz, simptomul lui

in 1949 s-a descris simptomul 'amintirilor inutile", observat in unele boli psihice si caracterizat prin faptul ca bolnavul relateaza o serie de scene, evenimente, care au existat dar nu au nici o legatura cu tema discutiei din momentul re [...]

Marinescu-sjogren, sindrom

Descris in anul 1931, sindromul M-S, consta in prezenta unei debilitati mintale profunde, insotita de cataracta bilaterala si de ataxie. Face parte din bolile heredo-degenerative. [...]

Marasm, stare de

Forma clinica grava caracterizata printr-o stare confuziva asociata cu casexie, decubitus, ulcere trofice si o foarte scazuta capacitate de rezistenta la infectii. M. apare ca un stadiu final preagonic in demente, psihoze senile. [...]

Maprotilina

Este un derivat de dibenzo-biciclo-octadien (compus tetraciclic) cu actiune antidepresiva, desinhibitoare, calmanta si energizanta. Actioneaza asupra disti-miei depresive precum si asupra fenomenelor de inhibitie si agitatie anxioasa. Efe [...]

Manierism

Descris de Klasi (1922), consta in abordarea unui comportament artificial, exagerat, teatral si ridicol, caracterizat printr-o gestualitate studiata, inutila, lipsita de sens. M. se intilneste in isterie si schizofrenie. [...]

Manicheism delirant

Termenul a fost imprumutat de francezi, de la conceptia lui Manes si a discipolilor sai din sec. III asupra luptei dintre bine si rau, ca principiu esential care stapineste pamintul. Dide si Guiraud descriu sub M.D. o modificare patologi [...]

Manie

Defineste o stare psihica caracterizata printr-o exaltare generala a functiilor psihice, predominant in sfera afectivitatii. Termenul n-a fost utilizat totdeauna in acest sens, cuprinzind o sfera mult mai larga, pina la a fi sinonim cu [...]

Malarioterapie

Este o metoda biologica folosita in tratamentul neuroluesului, preconizata de Wagner von Jauregg (1917). Indicatia actuala a M. mai ramine PGP. De la introducerea penicilinei in tratamentul sifilisului, unii autori (H. Ey, Lereboullet) cons [...]

Mal comitial

Termen de origine romana, astazi fara prea mare circulatie, prin care era denumita epilepsia. El provine de la obiceiul roman de a se suspenda adunarile populare (comites) cind cineva avea o criza epileptica, evenimentul fiind considerat de [...]

Magnan, semnul lui

Forma particulara de halucinatii tactile, observata in cocainomanie si caracterizata prin perceperea eronata de catre bolnav a existentei unor corpuri straine, insecte, paraziti care s-ar misca sub pielea sa, provocindu-i diverse parest [...]

Madopar

Este un preparat antiparkinsonian in care se afla asociate L-Dopa (v. L-DOPA) cu benserazida. Ultimul compus este un inhibitor al dopadecarboxilazei extracerebrale. Inhibarea acestei enzime permite acumularea la nivel cerebral a unei cantitati ma [...]

Ludoterapie

Forma particulara de psihoterapie bazata (dupa Marchais) pe destindere si pe dinamismul divertismentului de grup. L. se aplica in neuroze, stari reactive, schizofrenie reziduala, psihoze halucinator-delirante cronice. [...]

Lsd

descoperit intimplu-tor de A. Hofmann (1943) si studiiat de W. Stoll, LSD-ul este un derivat indolic care dupa ingerare sau inhalare (de ex. 1a€”2 ng/kg) produce halucinatii vizuale viu colorate, idei pa-ranoide si o stare de depersonalizare-de [...]

Lowenfeld-henneberg, sindromul lui

Lowenfeld (1902) si Henneberg (1916) au descris sindromul L.H. caracterizat prin pierderea brusca a tonusului muscular cu pastrarea constiintei si a functiilor perceptivo-mnestice in stare normala de functionare. Lhermitte a denumit acest s [...]

Lorazepam

este un tranchilizant minor derivat de benzodiazepina cu actiune anxiolitica. Reduce reactiile emotionale, tensiunea psihica si induce somnul. Indicatiile terapeutice ale L., efectele secundare si contraindicat iile sint asemanatoare cu a [...]

Logoterapie

Metoda de psihoterapie descrisa de Frankl si care, dupa Marchais, consta in sublinierea importantei cu-vintului si a utilizarii sale corecte si adecvate pentru a da posibilitate terapeutului sa rezolve, impreuna cu neuroticul, situatii [...]

Logoree

Vorbire multa, fara rost, obositoare. Bolnavul este volubil, expune zgomotos, la nesfirsit, tot ceea ce ii trece prin minte. L. survine in toate starile de excitatie psihomoto-rie: manie, betie acuta, presbiofrenie etc. [...]

Logopedie

Ramura a psihopedagogiei speciale care are ca obiect esential educarea corecta a limbajului, in sensul prevenirii si corectarii tulburarilor de vorbire, indiferent de virsta persoanei in cauza. Astfel, exista interferente reciproce intre [...]

Logoneuroza

impreuna cu boala ticurilor si crampa profesionala sint cele mai bine conturate» forme de neuroze cu predominanta tulburarilor psihomotorii. Debutul L este insidios si corespunde de obicei cu perioada prescolara, in care familia constata [...]

Logolatrie

Investirea unor cuvinte cu putere magica si cu semnificatii deosebite, in afara celor obisnuite. L. se intilneste in psihozele halucinator delirante, in schizofrenie, in isterie etc. [...]

Logoclonie

Tulburare de limbaj caracterizata prin repetarea unei silabe sau a unui cuvint de mai multe ori inainte de a trece la cuvintul urmator. L. se intilneste cu precadere in logoneuroza. [...]

Lobotomie

Procedeu chirurgical utilizat in tratamentul unor boli psihice grave si care consta din sectionarea fibrelor talamo-frontale, realizind astfel o izolare a lobului prefrontal de formatiunile diencefalioe. Este o varianta a leucotomiei, cu o ext [...]

Little, boala lui

Forma clinica a encefalopatiilor infantile sechelare, de tip spastic, reprezentata de o tetrapareza (tetraplegie) mai accentuata la membrele inferioare, asociata cu oligofrenie in grade variabile si eventual cu crize epileptice. Formele clini [...]

Litiu

Este un element monovalent din grupa alcalinelor, cu greutatea atomica 6,94 si ou emisiune la 671 nm. Intra in cantitati foarte reduse (oligoelement) in compozitia organismului. A fost primul medicament psihofarmacologic aplicat in manie (Ca [...]

Lissauer, paralizi

Forma clinica a PGP atipica sau asociata cu sindrom neurologic. Rar intilnita, ea se caracterizeaza prin predominanta simptomelor de focar (afazie, apraxie, hemiplegie sau hemipareza, hemianopsie laterala omonima etc), care apare de obice [...]

Lisencefalie

Macroscopic, creierul este caracterizat prin lipsa dezvoltarii circumvolutiunilor cerebrale. L. se intilneste in unele encefalopatii infantile. Pe psihic-, acesteia ii corespunde o nedezvoltare intelectuala grava (v. OLIGOFRENIE, IDIOT [...]

Lipotimie

Stare, in general reversibila, ce dureaza de la citeva minute la citeva ore si se caracterizeaza prin modificarea constiintei, cu pastrarea functiilor vitale. in psihiatrie, in caz de L., este necesar diagnosticul diferential ou [...]

Limoterapie

Scaderea ponderala sub control medical prin instituirea unui regim restrictiv in alimentatie, apropiat de un regim de foame. L. este indicata mai ales in starile de obezitate la tineri si trebuie practicata sub o stricta supraveghere medica [...]

Liepmann, metoda lui

Metoda de explorare a halucinatiilor vizuale pe baza relatarilor, facute de bolnav, a ceea ce vede, atunci cind examinatorul ii apasa usor globii oculari dupa inchiderea ochilor. Ou ajutorul acestei metode se pot pune in evidenta prezenÅ [...]

Lichid cefalorahidian

Meningele si LCR au un important rol biochimic si de protectie mecanica a SNC. Se considera ca principala sursa de producere a LCR este formata de plexurile coroide; LCR este resorbit la nivelul vilozitatilor arahnoidiene. In felul acesta à [...]

Licantropie

Convingerea deliranta a bolnavului care se simte transformat in lup; psihoza de tip demonologie, frecventa mai ales in evul mediu. [...]

Levomepromazina

este un neuro-leptic derivat de fenotiazina care se absoarbe usor. Dupa administrarea per os, se metabolizeaza in ficat si se elimina rapid pe cale renala. L. are o actiune antipsihotica superioara clorpromazinei. Pe linga ac [...]

Levalorfan

este un derivat de N-alilmorfi-nan care antagonizeaza actiunea deprimanta a morfinei si a derivatilor acesteia asupra respiratiei, fiind eficace in supradoza-rea medicamentelor mentionate (intoxicatie). L. se mai poate utiliza pentru preveni [...]

Leucotomie

Metoda psihochirurgicala care consta in sectionarea unor fascicule talamo-frontale, in scopul ameliorarii unor psihoze grave (schizofrenie, parafrenie etc). Metoda a fost imaginata de psihiatrul portughez E. Monitz (1936); ea a cunoscut o ra [...]

Letargie

Aspect clinic intilnit in hipersomniile simptomatice care, din punct de vedere gradual, au ca limite extreme somnolenta si coma. L. este o hipersomnie simptomatica gradual mai profunda, din care bolnavul poate fi trezit pentru un interval scur [...]

Lenierre-boltanski-justin-besanqon

In 1937 a fost descris sindromul L.B.J.B. ca o forma clinica particulara de psihoza polinevritica alcoolica la femei, avind drept element caracteristic asocierea sa cu tuberculoza pulmonara (Feighin). [...]

Laurence-moon-biedl-bardet, sindromul lui

Autorii au descris o forma de distrofie adiposo-genitala caracterizata prin obezitate, hipogenitalism si diabet insipid, ca urmare a unei hipofunctii hipofizare. Boala debuteaza in copilarie si are caracter familial, fiind atribuita unei ge [...]

Langdon-down, boala lui

Forma particulara de oligofrenie descrisa de L. Down (1866). Etiologie. Astazi se stie ca aceasta boala se datoreste unei anomalii cromozomiale si anume prezenta unui cromozom suplimentar atasat perechii 21 (Lejeune in 1959). Aceasta tr [...]

Lambda-eeg

Tip de unda EEG de aspect ascutit si durata scurta (1/10 sec), cu polaritate pozitiva, ce se inregistreaza din regiunile occipitale, ca urmare a unei excitatii vizuale. [...]

Lafora

Forma particulara de epilepsie mioclonica progresiva maligna, in care apar o serie de tulburari psihice cum ar fi: halucinatii polisenzoriale, stari confuzo-onirice, bradt-psihie, degradare intelectuala progresiva (Marchais). [...]

L-dopa

este precursorul metabolic; al dopaminei, in care se transforma la nivelul barierei hematoencefalice si in SNC. Prin administrarea de L-Dopa se urmareste refacerea deficitului de dopamina din striat, modificare care este incriminata in patog [...]

Laborator de psihoprofilaxie

Forma moderna de asistenta psihiatrica institutionalizata, care are ca soop apropierea asistentei de specialitate de teren, constituind astfel veriga de legatura intre spital si ambulator. Conform indicatiilor M.S. (Bul. M.S. nr. 5 din 1 [...]

Labilitate

In psihopatologie, termenul se refera la modificarile si dinamica afectivitatii (mai ales a emotiilor), caracterizate prin treceri rapide, cei mai adesea nemotivate, de la o stare la opusul ei (de ex. de la ris la plins). L. este caracteristi [...]

Korsakov, sindrom

Caracterizat prin dezorientare temporo-spatiala (de intensitate variabila) pe fondul careia apare amnezia lacunara (de tip antero-retrograd) si confabu-larea. Sindromul K. apare in alcoolismul cronic, in psihoze inl'ectioase confuzive, in [...]

Kluver-bucy

Cercetat si identificat experimental la maimutele care au suferit de lobectomie temporala bilaterala, sindromul K.-B. se caracterizeaza prin cecitate psihica, bulimie, hipersexualitate si tendinta de a duce la gura orice fel de obiecte. In p [...]

Klinenfelter, sindromul lui

Este datorat unei anomalii cromozomiale de tipul trizomiei; numarul total al cromozomilor este de 47 din care 44 cromozomi autozomali si 3 cromozomi sexuali, dispusi in formule XXY. Genetic, bolnavii pot fi considerati ca fiind de sex masculin d [...]

Klein-lewis, sindrom

Caracterizat prin episoade de apetit exagerat (bulimie), episoade precedate si urmate de somnolenta, depresie si inapetenta. El apare la adolescenti, uneori in faza de bulimie se constata si o exagerare vadita a comportamentului sexual. [...]

Kinetoza

Afectiuni grupate in domeniul limitrof al neurozelor, K. se caracterizeaza prin tulburari neurovegetative, cauzate de prezenta unei miscari neuniforme produse de un mijloc oarecare de transport. Din K. fac parte raul de avion, raul de mare, [...]

Kenoglosie

Tulburare de limbaj, caracterizata prin pierderea semnificatiei cuvintelor; bolnavul de fapt cind vorbeste expune doar grupaje de sunete, de obicei in mod automat. K. apare in starile comatoase, demente etc. [...]

Kandinski-clerambault, sindrom

Schematic elementele S.K.-C. pot fi incadrate in una din cele trei forme ale automatismului ideo-verbal (sau asociativ), senzorial-senzitiv, si motor (sau kinestezic). Automatismul ideo-verbal ar fi aspectul cel mai important al sindromului, dupa [...]

Juvenine

este un preparat tipizat sub forma de drajeuri si fiole care contine metilarsinat de iohimbina, metilarsinat de stricnina si metiltestosteron, fiind indicat in stari de epuizare fizica si psihica, neurastenie sexuala. Se administreaza fie [...]

Jargonoree

Logoree la un afazic senzorial care prezinta jargonafazie (Lazarescu-Brosteanu). [...]

Jargonomimie

Tulburare de expresie mimica, fara corespondent si fara valoare de semnalizare sau de corelare cu trairea personala. J. survine in stari catatonice, stari confuzive etc. [...]

Jargonografie

Tulburare de scris de ordin caligrafic si psihografic, in care sint alterate semnificatiile cuvintelor, astfel ca frazele nu mai au nici un fel de inteles. J. survine in stari dementiale. [...]

Jarconafazie

Tulburare de limbaj care consta intr-o exprimare neinteligibila formata din sunete, silabe fara semnificatie si ca atare lipsite de mesaj. J. apare in afazia motorie, demente, intoxicatii etc. [...]

Jansky-bielschowsky, boala lui

Jansky (1910) si Bielschowsky (1914) au descris o forma de idiotie cu debut la copii in virsta de 3a€”4 ani. Boala este in mare masura asemanatoare cu boala lui Tay-Sachs, cu toate ca debutul sau este mai tardiv. [...]

Jamais vu

Tulburare de memorie in care este blocat mai ales mecanismul evocarii, astfel ca bolnavul nu mai recunoaste prietenii, rudele, familia si vorbeste cu ei de parca atunci i-ar vedea pentru prima oara. J.V. apare in stari confuzive, epilepsie, [...]

Izolare

Sensul cuvintului este variabil; el se refera la circumstante mai putin obisnuite de viata, naufragiu, misionarism, detentie etc. situatii de fapt fortuite, dar in general bine suportate. I. poate fi de asemenea simptomul unei boli, mai ale [...]

Iteratie

Este o anomalie a reglarii psihomotorii, care consta in repetarea imediata a unui act motor sau verbal. I. este asemanatoare fenomenului de stereotipie. Cele mai frecvente I. sint: palilalia, palilogia, paligrafia si palikinezia. I. apare si [...]

Istero-epilepsie

Termen ce defineste o serie de manifestari de tip isteric care se pot intilni la unii epileptici. Se considera ca relatia principala consta in aparitia unei simptomatologii isterice la un epileptic si nu a unor aspecte clinice epileptifor [...]

Isterie

este o forma de neuroza cu manifestari polimorfe psihice si somatice, care apare sub influenta unor factori externi (psihogeni), dar intotdeauna pe fondul unor particularitati de structura a personalitatii. Prima descriere este atribuita [...]

Iritabilitate

Stare psihica dominata clinic de o simptomatologie de tip excitabil cu note coleroase si reactii explozive sau prin euforie, asociata cu o excesiva stare de nerabdare si neliniste motorie. Se intilneste in neurastenie in cadrul sindromu [...]

Irascibilitate

Tulburare afectiv-impulsiva, intilnita la unii bolnavi psihici, pe fondul careia se manifesta 'accesele de minie" ('accese coleroase"), care se declanseaza in conditiile unor factori de ambianta ce produc o contrarietate minima s [...]

Ipronal

este un preparat tipizat care contine ac. 5-alil-5-beta-hidroxipropilbarbituric, cu proprietati tranchilizante, actionind probabil asupra formatiei reticulare si hipo-talamusului. I. este utilizat in tratamentul unor stari de anxietate, hipe [...]

Iohimbina

este un alcaloid extras din scoarta de Corynanthe Yohimbe (din Africa de vest). Determina stimularea centrului reflex sacrat al erectiei; blocheaza receptorii alfa-adrenergici, producind vasodilatatie in teritoriul pelvian si erectie. Pentru [...]

Involutie

Perioada din viata cuprinsa intre 45a€”65 ani, in care apare si se dezvolta procesul general de regresiune, de imbatrinire biologica, etapa premergatoare senescentei. Se admite ca imbatrinirea este un fenomen biologic normal si in [...]

Inversiune afectiva

Tulburare grava a afectivitatii caracterizata prin modificarea sentimentelor si odata cu ele a intregii vieti psihice a bolnavului in sensul ca persoanele care i-au fost apropiate, la care a tinut mai mult, sint considerate dusmani si l [...]

Intuitie deliranta

Este o modalitate de cunoastere ideo-afectiva directa si subiectiva, ce apare brusc, ca o revelatie, aparent in absenta oricarei motivari, a oricarei deductii rationale si in lipsa orcarui excitant senzorial. Ea este insotita de o [...]

Tulburari psihice in intoxicatii

La fel ca si infectiile. I. de orice natura ar fi, endogena sau exogena, pot declansa tulburari psihice. De obicei, I. acute, masive, duc la instalarea unor tulburari psihotice de tip confuzional, in timp ce I. cronice, lente sau cu cantita [...]

Interiorizare

Aspect al vietii psihice constiente, manifestat prin ginduri, care nu se traduc imediat in fapte concrete, precise. Interiorizarea presupune o detasare de realitatea imediata, si o repliere psiho-afectiva. Durata I. este variabila. Din punct [...]

Conflict intrapsihic

Opozitia tendintelor afective, izvorite din sfera instinctuala, fata de normele etico-morale, sociale care formeaza eul social. Potrivit conceptiei psihanalitice, pulsiunile instinctive neconforme exigentelor socio-culturale, prin asa-numit [...]

Interactiuni medicamentoase

in practica, de multe ori medicamentele se administreaza asociate. In aceste cazuri se pot produce interactiuni intre medicamentele respective cu repercusiuni asupra efectelor lor farmacodinamice. Interactiunea dintre componentele asociate se p [...]

Insulinoterapie

I. face parte din metodele terapeutice biologice zise 'de soc", cu actiune diencefalica nespecifica. Metoda pusa la punct de M. Sakel (1933), este considerata si astazi, dupa mai bine de 4 decenii, ca un eficient mijloc terapeutic, mai al [...]

Insulina

Este un hormon de natura proteica elaborat de celulele beta din insulele lui Langerhans, unde se gaseste sub forma de proinsulina. Sub influenta stimulului hiperglice-mic, proinsulina se transforma in I., care trece in singe. Principala a [...]

Instabilitate

Termen care poate desemna in psihiatrie T. emotiva si I. psihomotorie. I. emotiva, dupa Gayral, se traduce prin variatii ale sentimentelor, impulsivitate, reactii labile, hiperexcitabilitate emotiva, dezordonata si se observa la maniacali [...]

Inhibitie

Termen cu larga circulatie in fiziologie, introdus de Pavlov si scoala sa. I. impreuna cu excitatia constituie doua procese fundamentale ale activitatii SNC. in psihiatrie I. are un sens mai larg, intelegindu-se prin aceasta diminuarea [...]

Delir infectios

in medicina somatica se foloseste adesea, in sens impropriu termenul de D.I. pentru a desemna o stare de incoerenta ideo-verbala, ce apare pe fondul unei modificari a starii de constiinta de tip confuzional, si in contextul unor boli so [...]

Infantilism psihic

Prin I.P. se intelege o neconcor-danta intre dezvoltarea somatica, corespunzatoare virstei (a unei persoane adolescente sau adulte) si dezvoltarea psihica, care pastreaza in ansamblu caracterele psihismului din copilarie. Ace [...]

Inertie

Definita de Haulica in Dictionarul Medical ca o 'stare caracterizata prin rezistenta fata de o forta care tinde sa schimbe o anumita pozitie sau sa imprime o anumita miscare", este intilnita in psihiatrie cu precadere in stÄ [...]

Indoiala

In psihopatologie, I. se defineste ca o stare particulara intilnita in imprejurari in care persoana trebuie sa decida, sa ia o hotarire. Cea mai tipica este I. obsesiva. Ea se manifesta sub forma unei incertitudini, a lipsei de sigur [...]

Indiferenta

In psihiatrie termenul se refera la afectivitate si semnifica o atenuare, pina la disparitie, a rezonantei afective la stimulii externi, instalindu-se o stare de 'neutralitate afectiva" (Porot). Ea se reflecta in mimica si pantomima bo [...]

Incontinenta afectiva

Tulburare caracterizata prin stergerea limitelor intre diferitele forme de manifestare afectiva, de asa maniera incit bolnavul trece cu foarte mare usurinta si fara un pretext real, corespunzator, de la ris, la plins si invers; LA. [...]

Inconstient

Componenta esentiala a psihicului, notiunea de I. apartine mai ales psihanalizei, care ii acorda multiple valente in edificarea persoanei. In acceptiunea psihanalitica. I. constituie originea si esenta vietii psihice; ar fi o 'gindir [...]

Incompatibilitate medicamentoasa

Medicamentele sint de multe ori asociate in vederea unei actiuni sinergice (efectul fiind favorabil). Daca intre medicamentele asociate se produce un antagonism, va urma diminuarea, anihilarea sau chiar inversarea actiunii. Medicamentele pot pr [...]

Incoerenta

Stare caracterizata printr-o lipsa de legatura, de coeziune logica a cursului gindirii, fapt ce se traduce clinic mai ales in limbajul bolnavului (oral sau scris), in care apar elementele unor idei lipsite de o legatura logica, contradicto [...]

Incest

Modalitate aberanta de satisfacere erotica intre parinti si copii sau frati si surori. A fost descris din cele mai vechi timpuri si este inca practicat in unele societati primitive (v. PERVERSIUNI SEXUALE). I. este de cele mai multe ori [...]

Inferioritate

In acceptiunea psihanalitica, sentimentul de I. face parte din complexele psihice care apar in copilarie si este determinat, la fete, de constatarea absentei membrului viril (prin atie cu structura anatomica a baietilor). De aici sent [...]

Inanitie

Stare de epuizare, realizata prin lipsa de aport alimentar, consecutiva unei tulburari psihice. I. poate fi intil-nita in depresii grave, anorexie mintala. in cazul bolnavilor cu anumite idei delirante sau in demente si oligofrenii profu [...]

Impulsiune

Act psihomotor, cu caracter imperativ, avind un debut si o oprire brusca; el este imprevizibil si incontro-labil de catre bolnav. Adesea I. este insotita de o tulburare a constiintei, care explica amnezia consecutiva a€” partiala sau to [...]

Impregnatie neuroleptica

Apare in cursul terapiei cu psihotrope. Clinic se manifesta mai ales pe psihic, motor si neurovegetativ, avind un caracter in mare parte reversibil si fiind in strinsa corelatie cu toleranta individuala la psihotrope si cu structura [...]

Imipramina

este un antidepresiv toeklie, din grupul dibenzoazepinelor (derivat de iminodibenzil), asemanator structural cu clorpromazina. I. se absoarbe bine in organism unde se transforma in desmetilimipramina (desipramina) forma sa ac [...]

Imbecilitate

Forma de intensitate medie in cadrul larg al oligofreniilor, caracterizata printr-un deficit intelectual accentuat, care corespunde unui Q.I. cuprins intre 30a€”50. Spre deosebire de debilul mintal, I. este capabil sa utilizeze numai limbajul vo [...]

Imaturitate afectiva

Caracteristica acestui deficit de dezvoltare armonica a persoanei adulte consta in decalajul persistent intre procesele cognitive si afective, in favoarea celor din urma. Datorita inversarii balantei psiho-afective, LA. duce la o rigiditate [...]

Imao

Monoaminooxidaza {MAO) este un sistem enzimatic care catalizeaza catabolizarea CA intracelulare si a serotoninei (5HT). Inhibitia MAO va duce la acumularea unor cantitati sporite de CA si 5HT in toate organele, dar mai ales in SNC si cord. I [...]

Iluzie

Tulburare a functiei perceptive care duce la alterarea insusirilor obiectului perceput (forma, marime, culoare, numar, distanta); I. reprezinta o eroare de integrare, pe care omul sanatos o recunoaste ca atare si reuseste sa realizeze [...]

Igiena mintala

Ramura a igienei generale, vizind ansamblul de masuri complexe si, pe diverse uri, destinate mentinerii si ameliorarii starii de sanatate mintala, aplicate, in mod organizat si sistematic, colectivitatii, de catre medici, psiholog [...]

Idiotie

Reprezinta forma cea mai grava a oligofreniilor, Q.I. al acestor bolnavi nedepasind cifra de 20; ea este dealtfel si forma cea mai rar intilnita, reprezentind doar 5o/0 din totalul oligofrenilor. Aspectul somatic al idiotului este caracteris [...]

Idee prevalenta

Tulburare de fond a gindirii caracterizata prin disproportia pe care o are tema respectiva pentru bolnav fata de realitatea faptica pe care se bazeaza (ex. ideea prevalenta despre suferinta sa, despre o bo [...]

Ictus

Acest termen defineste in general o manifestare morbida cu instalare brusca, subita; in limbajul medical se utilizeaza cu precadere in cazul accidentelor vasculare cerebrale cu debut brusc si cu pierderea constiintei (I. apoplectic) sau, [...]

Hydergin

Dihidro-ergotoxina este un amestec de trei compusi: dihidroergonornina, dihidroergocriptina, dihidroergocristina, substante inrudite cu alcaloizii corespunzatori din Claviceps purpurea. Dihidroergotoxina are exclusiv proprietati alfa-adrenolit [...]

Hospitalomanie

Tendinta unor neurotici sau oligofreni de a prelungi internarea intr-un serviciu cu paturi cu scopul de a evita revenirea intr-o ambianta traumatizanta pentru ei, sau pentru a santaja familia care, in felul acesta, trebuie sa se ingrijeascÄ [...]

Hospitalism

Deteriorarea starii psiho^fizice ca urmare a conditiilor de spitalizare prelungita; intilnit in psihiatria de acum citeva decenii la bolnavii care erau internati de ani de zile in azile, lipsiti de contact social sanatos si optimizant. I [...]

Homilopatie

Kraepelin a cuprins sub aceasta denumire tulburarile psihopatologice intilnite la surzi, la care, din cauza handicapului senzorial, se pot dezvolta o serie de interpretari eronate care ajung pina la delir (de urmarire, persecutie etc.) [...]

Homicid

Prin H. se intelege crima sa-virsita de un individ asupra unei persoane. Este un delict grav care se pedepseste cu asprime ca si tentativa de omor, conform prevederilor Codului Penal. Pentru psihiatrie, H. are importanta in masura in car [...]

Histrionic

In psihiatrie, termenul se foloseste pentru a desemna unul din aspectele considerate esentiale in personalitatea istericului, si anume inclinatia sa spre teatralism. Istericul isi desfasoara existenta intr-un teatru creat de el, spune Ja [...]

Hipsoterapie

Utilizarea climatului de altitudine in complexul procedeelor terapeutice. H. este indicata in terapia neu-rozelor, motiv pentru care majoritatea sanatoriilor din tara noastra au fost amplasate in regiuni muntoase (Predeal, Sinaia, Timis, Tusn [...]

Hipotimie

Se poate defini prin antiteza cu hipertimia, ca o scadere a tonusului afectiv. H. s-ar caracteriza prin raspunsuri afective atenuate, care apar mai ales dupa perioade 'con-sumptive" afectiv, dupa sentimente puternice, perioade de surmenaj etc [...]

Hipostenic

Lipsit de energie, de initiativa, de elan. H. se intilneste mai ales in neuroze. S-a descris chiar o forma clinica de neoirasitenie hipostenica. [...]

Hiposulfit de na

Este un desensibi-lizant antitoxic si reducator. In calitate de desensibilizant actioneaza prin efectul coleretic si colagog propriu substantei, cit si prin sulful in stare nascinda care se produce in organism in urma descompunerii sale [...]

Hipoprosexie

Diminuarea globala a atentiei, dar mai ales a componentei sale voluntare. H. se intilneste in majoritatea bolilor psihice care sint insotite de o stare de inhibitie psihomotorie sau de modificari ale starii de constiinta, precum si i [...]

Hipomnezie

Diminuarea, incetinirea functiilor mnestice, care are drept urmare o vadita lentoare si inexactitate in vehicularea bagajului mnestic. H. apare in oboseala, suirmenaj, sitari postconfuzive, depresie, intoxicatii, tumori frontale, traumatisme [...]

Hipomimie

Este caracterizata prin scaderea mobilitatii mimicii, prin lentoare in expresia diverselor sentimente, a trairilor subiective. H. apare in stari depresive, stari confuzive, encefalite, farmacodependente etc. [...]

Hipomanie

Forma clinica a maniei (v. PSIHOZA MANIA-CAL-DEPRESIVA) denumita si manie mica. Cele trei caracteristici (buna dispozitie, fuga de idei si hiperactivitatea) sint prezente, dar de intensitate atenuata. Bolnavul este hiperactiv, vesel, dezordo [...]

Hipokinezie

Lentoare, incetineala psihomotorie, observata la mers, scris, gesturi, mimica, limbaj. H. apare in depresie, intoxicatii cronice, demente. [...]

Hipofrenie

Acest termen semnifica o scadere a tonusului psihic. Astazi putin intrebuintat, se mai utilizeaza uneori in sens impropriu pentru a desemna o stare de nedezvoltare intelectuala (oligofrenie). [...]

Hipoestezie senzoriala

Scaderea patologica a perceperii stimulilor exteriori, datorita ridicarii pragului senzorial. H.S. se intilneste in starile de inhibitie psihomotorie (depresii, melancolii), in confuziile mintale, farmacodependen [...]

Hipocondriac, sindrom

Sindromul H. se caracterizeaza prin multiple si diverse tulburari cenestezice, care domina tabloul clinic. Bolnavul crede ca organele interne (inima, plamini, intestine) functioneaza prost, sint lezate, distruse chiar. Are senzatii neplÄ [...]

Hipocondrie

Stare psihica patologica bazata pe ferma convingere a bolnavului ca sufera de o boala grava, incurabila. De aici grija exagerata pentru propria sanatate, repetate controale medicale, tratamente etc. in majoritatea cazurilor, H. este deter [...]

Hipobulie

Denumire propusa de Kraepelin prin care se intelege o diminuare globala a functiilor conative si se in-tilneste in multe afectiuni psihice. Dintre acestea se mentioneaza in primul rind starile de inhibitie psihomotorie, cum sint stÄ [...]

Hipnoza

Stare de somn particulara, provocata ou ajutorul sugestiei. Pentru producerea H. exista tehnici variate. Obisnuit, bolnavul este culcat intr-o camera linistita, ferita de zgomote, in conditii de luminozitate mai redusa. Medicul, plasat là [...]

Hipnotice

Clasa de medicamente care favorizeaza producerea somnului. in doze mici, H. au efecte sedative, iar in doze mari devin narcotice. Actiunea hipnotica se datoreste blocarii transmiterii impulsiu-nilor prin sistemul reticulat activator ascendent [...]

Hipnopsihoterapie

Metoda terapeutica prezentata de I. F. Miakov si caracterizata prin folosirea concomitenta a hipnozei si a discutiilor pentru a rezolva conflictele care au generat tulburarile neurotice. Se recomanda mai ales in tulburarile de tip isteric [...]

Hipnologie

Ramura a stiintelor biologice si medicale care se ocupa cu cercetarea somnului si a particularitatilor sa-le. [...]

Hipnoid

Stare particulara de constiinta cu diminuarea insemnata a perioadei de veghe; raspunsurile la excitanti sint imprecise, lente, disproportionate. H. apare in farmacodepen-dente, cerebrastenie etc. [...]

Hipnogal

Este un hipnotic si sedativ nebarbituric. In organism se transforma in tricloreta-nol, care este metabolitul activ al clorhidratului. Sarea de fosfat monosodic are numai rolul de transport. Dupa administrarea per os a II. la 15a€”30 de minute apa [...]

Hipnocatarzis

Folosirea calar-zisului in decursul terapiei prin hipnoza. H. este una din teh-nicele favorite pentru psihoterapiile scurte si pentru cazurile in care abordarea conflictelor in mod deschis ar fi prea traumatizata. [...]

Hipnoanaliza

Metoda de tratament care combina hipnoza cu psihoterapia analitica de profunzime (Linder). Practic se incearca analiza relatiei hipnotice prin prisma informatiilor furnizate de psihoterapia analitica. Tratamentul incepe prin sedinte de hip [...]

Hipnalgie

Durere survenita in cursul somnului, care poate trezi bolnavul intr-o stare neplacuta. H. se intilneste la anxiosi, dupa stari tensionale, in depresii etc. [...]

Hipnagogic

In raport cu dinamica stadiilor somnului nocturn, manifestarile care se produc in timpul adormirii se numesc hipnagogice. Din acest punct de vedere, pe linga unele simptome de ordin motor, manifestarile psihice constau din iluzii si halucinati [...]

Hipertimie

Este caracterizata prin intensificarea tonusului afectiv, a dispozitiei. Raportul cunoastere/afectivitate se inverseaza, afectivitatea devenind prevalenta. II. poate fi polarizata pozitiv sau negativ. Astfel II. pozitiva se refera la exagerar [...]

Hipertensiune intracraniana

Sindrom cu etiopa-togenie complexa, avind la baza o crestere patologica a presiunii intracraniene, exprimata clinic: printr-o triada simpto-matologica majora, reprezentata de cefalee, varsaturi, staza papilara. Tabloul clinic se complet [...]

Hipertelorism

Forma clinica particulara, apartinind oligofreniilor si caracterizata prin debilitate mintala, retinita pigmentara, brahicefalie si o vadita intirziere in intreaga dezvoltare somatica. [...]

Hipersomnia

Este definita ca un somn patologic, care, dupa L. Popoviciu (1972), trebuie luat in considerare atit sub aspect cantitativ (durata, manifestare continua sau in crize), cit si calitativ (procentajul diferitelor stadii de somn, organizarea in [...]

Hipersintonie

Persoane care se simt extrem de repede si de bine la largul lor in orice mediu, gasind usor modul adecvat de a se comporta si a deveni agreabili. H. apare in cadrul sindromului hipomaniacal si la extroverti. [...]

Hiperprosexie

Exagerarea atentiei caracterizata prin hipervigilenta (observa tot ceea ce este nou in ambianta) si hipotenacitate (scade capacitatea de a se concentra timp mai indelungat asupra unei teme, actiuni). II. se intilneste in sin-droamele m [...]

Hipermobilitate

Exagerarea intregului sistem de exprimare psihomotorie; gesturi multe, bogate, adeseori supradimensionate. H. apare in stari de emotivitate crescuta, stress, dupa consum abuziv de cafea, de amfetamine etc. [...]

Hipermnezie

Tulburare de memorie caracterizata prin exagerarea unor trasaturi proprii engramarii. H. se manifesta printr-o fixare si evocare rapida, dar evident mai superficiala, inegala si dezordonata. Sub forma sa globala H. apare in starile mani [...]

Hipermimie

Modificare a expresivitatii si motilitatii mi-micii, in sensul exagerarii sale. Boala psihica in care acest semn este cel mai pregnant si frecvent intilnit este mania, in care apare, in consens cu starea de excitatie generala, traducà [...]

Hiperkinetic, sindrom

Descris de N. Dopshie (I0(i8) se observa la copii si se caracterizeaza printr-o desfasurare drastica de miscari. Din acest sindrom mai fac parte dupa unii autori crizele impulsive si chiar clastomania (v. CLASTOMA-NIE). Dupa Knobell se poa [...]

Hiperestezie senzoriala

Este o stare particulara de sensibilitate crescuta a organelor de simt care, prin scaderea pragului senzorial, inregistreaza stimuli de intensitate mica, subliminali (neperceputi in mod obisnuit). H.S. se intilneste in starile de excit [...]

Hiperendofazie

Termen propus de Seglas pentru a defini exprimarea gindirii interioare constiente sub forma de cuvinte cu un timbru si o rezonanta particulara (Marchais). H. apare in psihastenie, isterie, schizofrenie etc. [...]

Hiperemotivitate

Tulburare atectiva care consta in predispozitia unor persoane de a reactiona emotiv intens si disproportionat la evenimentele curente. Orice schimbare este puternic resimtita de subiectul H.; o excitatie minima poate provoca reactii afect [...]

Hiperbulie

Reprezinta o exagerare a activitatii voluntare. Ea se caracterizeaza prin iuteala cu care se trece de la idee la actiune. H. se intilneste in starile de excitatie psihomotorie, starile delirante paranoide, in unele farmacodependente [...]

Hiperalgotimie

Afectivitate exagerata (mai ales dispozitia) cauzata de o durere oarecare. H. apare la senzitivi, an-xiosi sau isterici. [...]

Hidroxizina

Este un tranchilizant derivat de difenilmetan cu actiune anxiolitica moderata si cu proprietati antipsihotice reduse. In afara efectelor psihotrope poseda actiuni M-colinolitice, adrenolitice, antihistaminice si antiserotoninice. Antagonizea [...]

Hidromorfona

Este un derivat semisintetic al morfinei (cetona dehidrogenata a morfinei) avind actiune analgezica mai intensa decit aceasta (de cea 5 ori). Efectele sale se instaleaza rapid, devin maxime la 90 minute (dupa injectia s.c), avind o durata [...]

Hidromanie

Manifestare de tip impulsiv caracterizata prin dorinta imperioasa de a se arunca in apa. Preocuparea excesiva legata de apa dupa alti autori. H. se intilneste in stari depresive, neuroze de tip isteric, stari confuzo-onirice, farma-co [...]

Hidrodipsomanie

Cerinta imperioasa, paroxistica de a bea apa. H. apare in stari anxioase, reactii neurotice, psihopatii decompensate etc. [...]

Hidrocefalie

Acumulare de LCR in cutia craniana datorita unui proces de hipersecretie a plexurilor coroide sau unei tulburari de resorbtie. H. poate fi interna, cind LCR se acumuleaza in ventriculii cerebrali, dilatindu-i si comprimind zonele inveci [...]

Hexobarbital

este un narcotic i.v. din clasa barbituricelor (subclasa barbituri-celor cu durata foarte scurta de actiune). Narcoza se instaleaza foarte rapid; totusi ea este precedata de o scurta faza de excitatie care consta in special in tremor si [...]

Heteromorfism

Logre si ulterior Moor au definit II. drept convingerea deliranta a unor bolnavi (isterici, psihopati, psihotici) care cred ca sint alcatuiti cu totul diferit (somatic si psihic) decit semenii lor. [...]

Heroinomanie

Intoxicatia cronica cu heroina este considerata forma cea mai grava a farmacodependentei. Cunoscuta ca avind o larga raspindire in tarile din vestul Europei si in SUA, ea a constituit obiectul multor studii si cercetari. Debut. Sin [...]

Heroina

Este un derivat al morfinei (ester diacetic) care se prezinta sub forma de sare solubila in apu. Ea are o actiune analgezica care se instaleaza mai rapid si este superioara morfinei (de 4a€”8 ori). Efectul sau euforizant este de asemenea ma [...]

Hemimie

Tulburare unilaterala a mimiei cu o diferenta de expresivitate intre dreapta si stinga. H. apare in confuzie, schizofrenie, encefalopatie, dementa. [...]

Heller, dementa lui

Heller a descris (1909) o psihoza infantila grava, cu debut in jurul virstei de 3 ani, sub forma de agitatii tranzitorii, onirism, anxietate. Treptat se instaleaza regresia limbajului, apoi un sindrom afazic, izolat de De Sanc-tis, si uneori [...]

Heliofilie

Preocupare dominanta fata de puterea soarelui, care exercita o actiune fascinanta asupra persoanei. H. apare in stari neurotice, la psihopati, oligofreni, epileptici etc. [...]

Hefefilie

Termen sinonim cu fetisism; el inseamna atractia deosebita a unor psihopati fata de imbracamintea din stofa a persoanelor iubite. Practic este o forma de fetisism extracor-poral, cu fixare pe un anume fel de vestimentatie (haine de sto [...]

Hedonism

Conceptie etica dupa care la baza vietii morale sta placerea erotica, intelectuala, estetica si gasirea modalitatilor de evitare, sub orice forma, a durerii. H. s-a manifestat conceptual in contextul filozofiei greco-romane antice (Epi [...]

Heboidofeenie

Cadru nozografic discutabil, limitrof cu psihopatia si schizofrenia. Elementele sale particulare si caracteristice sint: autism, inertie, pasivitate, stereotipii, asociate sau nu cu paroxisme, in care apar impulsiuni, violente, agresivitate, cà [...]

Hebefrenic, sindrom

Guiraud a mentionat sindromul acesta caracterizat printr-o aparenta maniacala, sub care se dezvolta rapid si progresiv o stare dementiala in perioada pu-bertara; ca forme clinice mai deosebite ale sindromului H. Porot citeaza: forma H. oat [...]

Hebefrenie

Forma clinica de schizofrenie care apare la virsta tinara 15a€”20 ani si este caracterizata prin apatie, discordanta, comportament pueril, fragmente delirante, adesea pe teme pseudo-stiintifice de inventie etc, cu evolutie rapida spre [...]

Hasisism

Datorita modului de preparare cit si a ingerarii exista o diversitate mare intre consumatori. Desi in general hasisul este fumat, el poate fi consumat si ca ingredient in alimente sau bauturi. Tulburarile imediate care apar sint eufori [...]

Hasis

Reprezinta rezina de Canmabis sativa var. indica (cinepa indiana), care creste in India, Egipt, sudul S.U.A., Mexic Drogul este numit H. in Orient si marihuana in America. Principiile active din H. se numesc cannabinoide si sint formate din [...]

Boala lui hartnup

Descrisa in 1956, este o suferinta a€¢ereditara dismetabolica (metabolismul triptofanului), caracterizata prin dementiere progresiva, insotita de un sindrom haluci-nator-delirant, la care se adauga ataxie cerebeloasa si dermatita pela [...]

Haptodisforie

Trairea de catre bolnav a unei impresii neplacute in momentul cind este atins de cineva. H. se intilneste in psihastenie, isterie, debut-schizofrenie etc. [...]

Boala lui hans-schuller-christian

Este o dis-lipoidoza, care debuteaza insidios prin semnele unui diabet insipid cu exoftalmie, ceea ce da un aspect particular expresiei fetii. Radiografie, se pune in evidenta o serie de lacune in oasele craniului, a vertebrelor, a coastelor, [...]

Halucinoza

Perceptie falsa insotita de o convingere indoielnica; bolnavul verifica prezenta celor presupuse ca vazute sau auzite; in acelasi timp nu poate renunta la ipoteza ca totusi se intimpla ceva deosebit. Cele mai cunoscute modele de H. [...]

Haloperidol

Primul neuroleptic din seria butirofenonelor care a fost introdus in clinica, in anul 1958, de catre Divry, Bobon si Collard. H. se absoarbe bine din tubul digestiv si actiunea sa sedati va incepe rapid; in schimb se elimina lent din orga [...]

Hallerworden-spatz, boala lui

Este o afectiune eredo-familiala cu debut de obicei la nastere sau in primele luni; simptomele cele mai caracteristice sint o rigiditate musculara progresiva, atetoza sau miscari coreo-atetozice (Ajuria-guerra, 1970). Tulburarile neuropsih [...]

Sindromul lui guillain-thaon

Forma mixta de asociere a PGP cu Tabes. (v. PARALIZIA GENERALA PROGRESIVA). [...]

Grand mal

Forma clinica de epilepsie generalizata convulsiva, sinonima cu termenul de epilepsie majora, manifestata clinic printr-o criza tonico-clonica. Termenul este preluat din literatura medicala franceza. [...]

Grafoterapie

Metoda de tratament in care este inclus scrisul ca mijloc preponderent. G. se bazeaza pe insemnatatea pe care o are in comunicarea interumana scrisul. Rezultatele sint apreciabile, mai ales ca G. completeaza psihoterapia si psihofarmacolog [...]

Grafomanie

Tulburare pictografica manifestata printr-o particulara predominanta a bolnavului de a folosi scrisul. G. apare in paranoia, psihopatie cverulatorie, parafrenie, uneori in epilepsie, si la procesomani. [...]

Graforee

Tendinta irezistibila, patologica de a scrie, care face parte din tulburarile psihografice. Este corespondentul scris al logoreei, intilnindu-se, de cele mai multe ori, in aceleasi boli. In manie si hipomanie, starea de excitatie psihica [...]

Glutamati. ac. glutamic

Este un aminoacid dicarbo-xilic esential, care se gaseste in SNC, avind un important rol metabolic. Ac.G. fixeaza ionul de amoniu toxic, care rezulta in cursul proceselor metabolice din SNC sau cel care poate ajunge la acest nivel in urma al [...]

Glosomanie

Divertisment de exprimare prin pronuntarea unor silabe fara sens care amuza bolnavul. G. apare in manie, psihopatie, isterie, oligofrenie. [...]

Globus hystericus

Simptom intilnit frecvent in neuroza isterica si perceput de bolnav ca o senzatie de 'nod in git" care-l impiedica sa respire sau sa manince. Tulburarea este pur functionala, fara substrat morfolezional si are un caracter pasage [...]

Glicerofosfati

G. sint saruri ale ac. glicerofosforiV (ester al ac. fosforic cu glicerina). G. de Na si Ca se utilizea/a in terapeutica. G. de Na este un tonic al SNC. De asemenea el stimuleaza nutritia si intervine in reactiile biochimice ale contracti [...]

Ginandrie

G. poate fi definita la barbat si la femeie. La barbat prin G. se intelege aspectul morfologic particular, caracterizat prin dezvoltarea exagerata a unor caractere feminine, precum si prin dispozitia adipozi tatii de asa maniera incit s [...]

Gimnastica medicala

Domeniu actual cunoscut si sub denumirea de cultura fizica medicala, cu aplicabilitate in multe specialitati medicale, reprezentind in esenta ansambluri de exercitii practicate dupa anumite principii si anumite metodologii, [...]

Gertsmann, sindromul lui

Constituie o adevarata constelatie de agnozii (Porot) din care fac parte: agnozia digitala, acalculia, agrafia si o dezorientare dreapta-stinga. Leziunea careia i se datoreste acest sindrom se afla in ariile 39 si 19 Brodmann, din emisferu [...]

Gerontopsihiatrie

Disciplina care studiaza tulburarile psihice ale virstei a treia. Ea se bazeaza pe gerontologie, care are ca obiect de studiu fenomenele imbatrinirii normale, si pe geriatrie, care cerceteaza aspectele anormale ale senes-centei. Problema b [...]

Gelozie

Forma patologica a G. a fost descrisa de P. Gui-raud sub doua aspecte distincte: a). G. care apare la personalitati accentuate, senzitive, anxioase, susceptibile, care mereu se cred inselate; b). Reactie disproportionata care poate duce la [...]

Gelasmus

Dupa Marchais se caracterizeaza printr-o hi-permimie teatrala pe care apar crize de ris zgomotos spasmodic [...]

Gayet-wernicke

Encefalopatie cu etiologie de multe ori alcoolica caracterizata prin tulburari de constiinta de tip confuziv sau confuzo-oniric, meningism, ptoza palpebrala, ni-stagmus, paralizii oculare (oculomotorul extern), ca urmare a lezarii trunchiulu [...]

Gatism-gatos

Incontinenta a materiilor fecale si a urinii care poate fi determinata de cauze multiple, cum ar fi o serie de leziuni radiculare, medulare sau central-cerebrale din unele boli neurologice care paralizeaza sfincterele, pro-ducind astfel inconti [...]

Gargoilism

Boala ereditara cu transmitere recesiva, G. face parte din grupul oligofreniilor dismetabolice, in care este perturbat metabolismul glucidic. A fost descrisa de Hunter si Hurder (1919). Aspectul somatic este caracteristic: nas turtit, limba scr [...]

Ganser, sindromul lui

Descris de Ganser (1898), are importante implicatii medico-legale. Dupa Regis, bolnavii arata ca au auzit si au inteles intrebarile care li se pun, dar dau raspunsuri aproximative, echivoce, absurde, chiar la cele mai simple intrebari. Ap [...]

Ganglioplegice

Grup de medicamente al carui principal efect farmacodinamic consta in blocarea transmiterii nervoase la nivelul ganglionilor vegetativi (parasimpatici si simpatici) si a ganglionilor intramurali. G. impiedica accesul acetil-colinei eliberate d [...]

Furtul gindirii

Tulburare apartinind domeniului cognitiv si caracterizata printr-o traire neplacuta, datorita convingerii delirante a bolnavului ca orice fel de idee sau proiect care ii trece prin minte este de indata cunoscut de catre cei din jurul sa [...]

Furie

Iritabilitate extrema, cu pierderea autocontrolului, la care se asociaza o stare de obnubilare de intensitate variabila, care poate sa-i favorizeze aparitia (ex. F. din confuzia mintala) sau sa apara ca o consecinta a exaltarii afective. S [...]

Fuga de idei

Face parte din tulburarile de forma ale gindirii, constind dintr-o accelerare extrema a vitezei gindirii .si aparind in starile psihopatologice dominate de procesul de excitatie. Fluxul ideativ este bogat, ideile se succed tumultuos, iar [...]

Fuga

Se intelege prin F. parasirea nemotivata a domiciliului, adesea fara scop, pe o durata variabila de timp. Gayral sistematizeaza F. in raport de durata (F. scurte si F. indelungate), de starea de constiinta a subiectului (F. automata [...]

Frustrare

Termen psihanalitic care semnifica o suferinta psihica determinata de lipsa unei satisfaceri vitale, fata de o persoana iubita (mama, sotie etc). in copilarie pretextele F. sint numeroase si variate, ele depinzind, in mare masura, [...]

Frontal, sindrom

Cele mai cunoscute cercetari legate de functionalitatea lobului frontal si a tulburarilor survenite au fost facute de Denny-Brown, Kliiger-Bucy, Bianchi, Free-man, Wats si Oppenheimer. Interesul mare se datoreste faptului ca fiind zona cea ma [...]

Frigiditate

Termenul defineste incapacitatea orgasmica a femeii. Clinic, F. poate fi relativa sau completa, iar dupa evolutie, intermitenta sau permanenta. Etio-patogeneza este complexa. La aparitia F. concura numerosi factori organici si psihoafect [...]

Focar

Regiune limitata a scalpului, unde se inregistreaza fie o anumita activitate specifica, fie ca amplitudinea realizata este maxima. Dupa numarul de electrozi implicati in culegerea activitatii de F. se disting F. cu gradient limitat, ce [...]

Fobie

Teama intensa si obiectivata, traita dureros si partial lucid; cu toate ca persoana isi da seama si marturiseste deschis inutilitatea anxietatii sale, este in acelasi timp dominata de ea. F. ca si obsesiile genereaza o stare de [...]

Flupentixol

Este un derivat tioxantenic cu proprietati neuroleptice incisive, antipsihotice si anxiolitice. F. mai are si insusiri activatoare asupra SNC; Este un antiemetic puternic. F. este bine tolerat de organism. Indicatiile terapeutice sint repreze [...]

Fluanison

Este un derivat piperazinic de butirofenona. Actiunea sa antipsihotica este puternica si se instaleaza rapid; F. are efecte sedative, antivomitive si alfa-adrenolitice periferice puternice. F. este indicat in schizofrenie, manie, delire acute [...]

Fixare

Termen folosit in psihanaliza pentru a desemna blocajul evolutiei psihosexuale a copilului a€” oprire determinata de cauze multiple psihofiziologice. F. poate avea loc asupra mamei sale, asupra lui insusi, sau a unor zone erogene. Subiectii a€ [...]

Fiedler, simptomul lui

Descris, in 1875, de Fiedler la morfinomani, se caracterizeaza prin prezenta euforiei, in cadrul complexului simptomatologie caracteristic acestei farma-codependente. [...]

Fenotiazine

Sint neuroleptice utilizate in special in tratamentul psihozelor, determinind linistirea agitatiei psihomo-torie si reusind sa inlature halucinatiile si delirul. F. antagoni-zeaza efectul substantelor psihodisleptice (psihotomimetice). [...]

Fenobarbital

Este un hipnotic bar-bituric cu durata lunga de actiune. Dupa o latenta de 30 de minute, produce un somn care dureaza 8a€”12 ore. In doze mai mici este sedativ; dozele mari pot produce narcoza. Are si efecte antiepileptice, fiind folosit in [...]

Farmacodependenta

OMS propune urmatoarea definitie a F. (1974): 'Starea psihica si uneori fizica aparuta ca rezultanta a interactiunii survenite intre un organism viu si un medicament, stare caracterizata prin modificari de comportament si alte reacti [...]

Fantasma

Productie ideativa cu incarcatura afectiva variabila, care apare adesea pe un fond imaginativ bogat. Continutul F. este variat, polimorf, schimbator. F. apare in isterie, unde poate imbraca aspectul unei confabulatii sau mitomanii. Alte [...]

Psihoze familiale

Se intilnesc adesea imprejurari in care doua sau chiar mai multe persoane, apartinind aceleiasi familii, prezinta o stare psihotica, manifestata mai ales printr-un delir paranoid. Fenomenul a fost descris initial de Laseque si Falret, s [...]

Falta, sindromul lui

Descris in 1912, are drept simptome caracteristice: apatia, autismul, delirul si halucinatiile, care apar pe fondul unei insuficiente endocrine manifestate prin hipoitiroidism si eunuooidism tardiv. Prognostic rezervat, evolutie spre casexie. [...]

Fahr, boala lui

Boala descrisa de Fahr (1930) are drept element caracteristic prezenta unor calcefieri vasculare cerebrale localizate la nucleii bazali, nucleul dintat si nucleul rosu; etiopatogenetic aceasta boala este inca neelucidata; simptomatologie al [...]

Fading mental

Este o tulburare a asociatiei de idei care consta in epuizarea progresiva a vigorii gindirii (Guiraud, Des-champs). Dupa un timp relativ scurt, tensiunea activitatii psihice diminua progresiv, si se remarca dificultati in exprimarea conc [...]

Facetoperan

Este un medicament psihoton, inrudit chimic si farmacodinamic cu metilfenidatul (Ritalin); el actioneaza in primul rind ca un stimulent psihomotor, fiind un nooanaleptic (stimulent al vigi-litatii) si influentind in acelasi timp dispoziÅ [...]

Extrospectie

Termen folosit de Minkovski prin care se intelege usurinta de a se manifesta si a lua legatura cu lumea din jur (ex., bolnavul maniacal are o E. exagerata). [...]

Extaz

Forma pasiva de hipertimie pozitiva. Kammerer defineste E. ca o stare paroxistica particulara in care subiectul, rupind orice comunicare cu ambianta, pare transportat intr-o lume aparte, inaccesibila altora. E. se insoteste de o atitudi [...]

Expertiza medico-legala psihiatrica

Act medical complex prin care o comisie de medici experti, anume desemnati, analizeaza, pe baza faptelor, documentelor si examenelor de specialitate, starea de sanatate mintala a unei persoane (presupusa bolnava) in scopul final al aprecier [...]

Expertiza medicala a capacitatii de munca

Act medical conceput in vederea explorarii resurselor functionale de integrare profesionala a bolnavului. Aprecierea capacitatii de munca reprezinta fundalul ului complex de recuperare. Criiterilie obiective ale evaluarii capacitatii d [...]

Exogen

Termen folosit la inceputul secolului spre a cuprinde factorii etiologici din ambianta, care pot produce boli psihice cum ar fi: tr.or.cr., infectii: intoxicatii etc [...]

Exhibitionism

Perversiune sexuala care consta in exhibarea organului genital, mai rar a feselor sau a altor segmente corporale (pintece, gambe, coapse etc), in scopul obtinerii satisfactiei erotice. Exhibarea organului genital (penisului) se substituie actu [...]

Exasperare

J. B. Logre a descris E. ca o tulburare particulara de caracter in care sint prezente o tensiune puternica psihoafectiva dublata de descarcare difuza violenta. E. apare la psihopati, toxicomani, oligofreni, epileptici. [...]

Eutimie

Manifestare afectiva caracteristica perioadei initiale de intrare intr-o farmacodependenta, considerata, de Weit-brecht, drept unul dintre simptomele majore ale sindromului toxicomanie. [...]

Euforie

Tulburare de afectivitate care traduce o crestere a tonusului afectiv, o exagerare a dispozitei in sensul veseliei, o hipertimie pozitiva. Starea de E. fiind la antipodul oricaror trairi neplacute, comporta o stare de multumire, de fericire, [...]

Eufomanie

Preocupare intensa si uneori exclusiva de a gasi mijloace pentru crearea unei stari de buna dispozitie. E. apare in isterie, psihopatie. [...]

Etrafon

Reprezinta o asociere intre amitriptilina, care actioneaza antidepresiv, si perfenazina, care este un neuroleptic fenotiazinic. E. poseda actiunile si efectele secundare ale componentelor (v. AMITRIPTILINĂ si PERFENAZINĂ). Este indicat à [...]

Eteromanie

Intoxicatie cronica cu eter. Dupa aparitia dependentei, starea generala a bolnavului se agraveaza progresiv, ea avind o mare asemanare cu tabloul simptomatologie din alcoolismul cronic. Eterul se poate administra sub forma de inhalatie, de [...]

Erostratism

La Valette a definit prin acest termen particularitatile caracteriale intilnite la debilii mintali si traduse prin vanitate, rautate si amoralitate. (Termenul este inspirat de Erostrate, incendiatorul templului Dianei din Efes). [...]

Erotism

EROTISM, sin. AFRODIZIE. Exagerarea preocuparilor sexuale; apare la debili mintali, debut PGP, alcoolism, psihopatie. [...]

Erotomanie

Termenul semnifica preocuparea excesiva a unei persoane fata de aspectele vietii amoroase. Bolnavul se simte irezistibil atras in sfera iubirii pure, platonice, pina la trairea deliranta, ceea ce deosebeste erotomania de nimfomanie sau de [...]

Erotism urinar

Termen psihanalitic prin care se intelege o deviere de la subiectul sexual prin fenomene de transgresiune sau fixare si regresiune (v. PERVERSIUNI SEXUALE) si in care satisfactia erotica se obtine recurgind la utilizarea altor zone erogene d [...]

Eretism mintal

Tulburare psihica in care in locul calmului se instaleaza instabilitate, exaltare, neliniste. E. apare in neurastenie, traumatism craniocerebral, toxicomanie medicamentoasa etc. [...]

Ergoterapie

in sensul cel mai larg, prin E. se intelege terapia prin munca a€” ea fiind una din metodele terapiei ocu-pationale. intre primii psihiatri care au sustinut E. se mentioneaza Ph. Pinel si B. Rush. In secolul al XX-lea, ea este insti-tution [...]

Epileptoid

Tulburare de personalitate similara cu aceea din epilepsie si caracterizata prin adezivitate, inertie, impulsivitate si bradipsihie. Se poate intilni in familiile epilepticilor. Sub aceasta denumire este cunoscuta si o forma clinicÄ [...]

Epilepsie

Manifestari psihice critice. Polimorfismul simptomatologie critic al E. vizeaza si sfera psihica, in principiu printr-o simptomatologie psihica 'pura" sau intricata cu alte simptome de ordin motor sau vegetativ. in esenta, in acest cad [...]

Enurezis

Este emisiunea involuntara de urina, mai ales nocturna, care apare la copii. E. este o tulburare functionala de origine variata care trebuie deosebita de incontinenta urinara, care are o etiologie organica bine determinata. Mictiunea invo [...]

Endogen

Factori patogeni interni, in mare parte inca insuficient elucidati, care ar determina in special schizofrenia si psihoza maniaco-depresiva, fapt pentru care aceste boli sint cunoscute si sub denumirea generala de psihoze endogene [...]

Encoprezis

Se intelege defecatia involuntara, care apare in absenta oricarei leziuni organice ce ar putea sa o explice. E. apare la copii si pare determinata de factorii psihoafectivi stressanti (stari conflictuale), adesea pe un teren de imaturitat [...]

Encefaloza

Concept nozografic introdus de Marchand (1950) pentru a explica patogenia unor psihoze exogene toxice si infectioase, plecind de la natura leziunilor anatomopatologice intilnite. E. este considerata de autor ca o modalitate de reactie somatoen [...]

Encefalopatie

Notiune generala ce desemneaza afectiuni diferite prin etiologie, patogenie, morfopatologie si aspecte clinice; toate E. au la baza leziuni cerebrale difuze. Schematic E. pot fi sistematizate dupa cum urmeaza: E. acuta hipertensiva; E. dism [...]

Encefalita

Neuroinfectie ce afecteaza parenchimul cerebral a caror agenti patogeni principali sint de doua categorii: a€” virusuri; E. poate avea un caracter primitiv, prin localizarea directa si obligatorie a virusului in SNC, sistematizata dupa top [...]

Encefabol

Este un compus inrudit chimic cu piridoxina; are efecte stimulatoare asupra SNC fapt pentru care este indicat in psihastenie, cere-brastenie, neurastenie. Se administreaza de trei ori pe zi cite 100 mg. [...]

Empatie

Transfer particular de stare afectiva a unei persoane asupra alteia. Muchielli subliniaza drept caracteristic pentru E. efortul de a intelege ceea ce traieste persoana respectiva, in psihoterapie, E. caracterizeaza atitudinea psihotera-peutu [...]

Emerofonie

Tulburare de vorbire caracterizata prin blocaj verbal aparut in timpul noptii. E. apare in neuroze, stari anxioase, epilepsie, schizofrenie. [...]

Embolofazie

Merkel si Kussmaul au descris o tulburare de limbaj caracterizata prin aparitia unor litere sau cuvinte fara sens in cadrul vorbirii. E. survine in encefalopatie, ASC, schizofrenie, demente. [...]

Elfenor, sindromul lui

Logre a descris o stare crepusculara cu veghe partiala, dismnezie si oscilatii afective, observat la persoanele care se trezesc intr-un loc necunoscut. A. Porot crede ca este un semiautomatism subconstient, care poate apare si dupa un consu [...]

Electrosoc

in 1938 Cerletti si Bini folosesc curentul electric pentru producerea convulsiilor. Utilizarea curentului electric are o serie de avantaje fata de cardiazol printre care: limitarea contraindicatiilor, usurinta in minuire, dozarea [...]

Electrosomn

Procedeu terapeutic derivat din EŞ si care consta in provocarea unei contractii tonice, urmata de o faza de somn profund, asemanator narcozei, cu ajutorul curentului electric. Tehnica. Dupa administrarea prealabila a unei fiole de atropinÄ [...]

Electroencefalografie

Metoda de culegere (de pe scalp), amplificare si inscriere, sub forma de grafoelemente, a activitatii bioelectrice cerebrale, cit si de interpretare a traseului, in principal al frecventei, amplitudinii si morfologiei grafoelementelor, in c [...]

Electrod (eeg)

Piesa metalica nepolairizabila, de diverse tipuri, aplicata in principal pe scalp prin mijloace variate (casca, benzi de cauciuc, lipire cu colodiu etc), ce culege potentialele bioelectrice cerebrale, care sint apoi conduse in sistemul de am [...]

Electrocorticograma

inregistrarea activitatii bio-electrice cerebrale prin electrozi plasati direct pe suprafata cortexului cerebral, practicata in cursul interventiilor neuro-chirurgicale. [...]

Elan vital

Initial E.V. a fost o notiune vitalista (Stahl), intelegindu-se acea forta sau principiu care alaturi de corp si suflet constituie omul in totalitatea sa (Barthez). E.V. sau principiul vital este considerat de Barthez 'cauza generala a [...]

Egofonie

Vorbirea excesiva despre propria persoana; survine in isterie, manie, paranoia, PGP. [...]

Effortil

Este un alfa+beta-adrenomime-tic, apropiat de adrenalina; se deosebeste de aceasta prin durata de actiune mult mai lunga, efect mai putin prompt dar si mai putin brutal. Datorita combinarii efectelor alfa si beta-adrenergice, preparatul est [...]

Efedrina

Este un adrenomimetic izolat din mai multe specii de Ephedra (Ephedra vulgaris, Ephedra viridis, Ephedra equisetina). Izomerul levogir este mai activ decit cel dextrogir. E. este o amina simpatomimetica mixta (v. si ADRENERGICE). Principalele sa [...]

Efecte secundare

Sint tulburari care apar dupa administrari repetate sau chiar dupa prima aplicare a unui medicament. E.S. se pot clasifica in: reactii alergice (de sensibilizare la un medicament sau o substanta cu structura asemanatoare acestuia, cu care [...]

Efect placebo

Efectul terapeutic al medicamentelor si in special a celor mai noi poate fi influentat puternic de sugestie. S-a constatat ca in unele boli, mai ales acelea care se manifesta prin simptome vagi, imprecise, pina la 30% din bolnavi raspund fav [...]

Ecoul glndirii

Traire subiectiva penibila, in care bolnavul crede ca gindurile sale sint auzite si implicit cunoscute de cei din jur. E.G. a fost interpretat de unii autori drept halucinatie auditiva; mai recent se considera a fi o tulburare a limbajului [...]

Ecopatie

Preluarea rapida sub forma unei imitatii mai mult sau mai putin reusite a tuturor gesturilor, mimicii si vorbirii unei persoane, care se adreseaza bolnavului. Survine in sindromul catatonic. [...]

Ecomimie

Se caracterizeaza prin imitarea expresiei mimice a interlocutorului; ea apare in schizofrenie, la debili mintali, in stari confuzive etc. [...]

Ecolalie

Tulburare de vorbire in care bolnavul imita, reproducind cu mare fidelitate, cuvintele rostite de o persoana oarecare in fata lui (de obicei dintr-o fraza, ultimul cuvint). E. apare in schizofrenie, demente, confuzie si in oligofrenie. [...]

Ecokinezie

Repetarea imitativa a miscarilor, gesturilor, vazute de bolnav la o alta persoana. E. se intilneste in schizofrenie, oligofrenie, manie, stari dementiale. [...]

Ecmnezie

Se caracterizeaza printr-o evocare vie si intensa a unor vechi amintiri, traite insa ca autentice, ca si cum s-ar intimpla in prezent. E. apare in psihoze presenile, senile etc. [...]

Eclipsa cerebrala

Suprimarea brusca si de scurta durata a starii de veghe, datorata de obicei unei tulburari circulatorii pasagere (Marchais). [...]

Eckborn, sindrom

Descrisa de Eckborn, sindromul se caracterizeaza printr-o imposibilitate de a mentine membrele inferioare linistite in de-cubit dorsal, din cauza unor parestezii neplacute si insotite deseori de dureri. Acest sindrom este cunoscut si sub de [...]

Echivalenta epileptica

Termen impropriu ce necesita a fi abandonat, deoarece simptomatologia epileptica oricit ar fi de polimorfa (motorie, psihica, psiho-senzoriala, neuro-vegetativa etc.) are ca substrat o criza cerebrala care rezulta din descarcarea hipersinc [...]

Ecforie

Tulburare de memorie din grupul amneziilor de evocare, caracterizata prin capacitatea bolnavului de a readuce in prezent evenimente si trairi dintr-un trecut mai mult sau mai putin indepartat, evenimente care erau considerate definitiv uitate. [...]

Durere morala

Este o stare de tristete profunda, care domina tabloul clinic al depresiilor si melancoliei. Rezulta din exagerarea tonusului afectiv (de aspect invers celei din manie) si invadeaza total sau partial cimpul constiintei. D.M. poate fi echiv [...]

Dublul-orb

Modalitate de control a eficientei clinice a medicamentelor noi, care consta in administrarea unui pla-cebo (v. EFECT PLACEBO) in conditiile in care nici medicul curant, nici bolnavul nu cunoaste care este placebo-ul si care este medicamentul [...]

Dromomanie

Este impulsiunea morbida intilnita mai ales la schizofreni, psihopati sau oligofreni, manifestata prin plecari nemotivate, evadari din familie. Bolnavii simt nevoia sa calatoreasca sa fie mereu pe drum, adesea fara o tinta precisa. [...]

Drog

Farmacognostic prin D. se intelege portiunea sau partea dintr-o ta din care se extrage un principiu activ: radacina de ipeca este D. din care se extrage emetina; opiul este D. din care se extrage morfina. D. se mai numesc medicamentele sau [...]

Doxepina

Este un derivat triciclic dibenzoxepinic cu efecte anxiolitice puternice si actiune anti-depresiva remarcabila. Se absoarbe rapid per os sau de la locul injectiei. Actioneaza favorabil in caz de anxietate, tensiune psihica, depresie, inhibiÅ [...]

Dizartrie

Tulburare de limbaj caracterizata prin modificarea articularii cuvintelor cit si prin alterari ale modulatiei vocii, a ritmului expunerii verbale. Dupa Perlstein, D. ar fi o tulburare secundara, datorata fie leziunilor aparatului neuro-muscu [...]

Disulfiram

Medicament utilizat in tratamentul adjuvant al alcoolismului cronic, datorita producerii dezgustului fata de alcool (terapia de aversiune). Sub actiunea D., este oprita metaboliza-rea etanolului, prin inhibarea aldehiddehidrogenazei; in felul [...]

Distonocalm

este o asociatie medicamentoasa cuprin-zind pe un drajeu alcaloizi totali din radacina de belladonna (250 [ig), alcaloizi totali din secara cornuta (300 }ig) propranolol (15 mg), amobarbital sodic (150 mg) si un excipient ad 250 mg. Alcaloiz [...]

Distimie

In sens restrins, D., denumita si afectivitate dureroasa, este o forma particulara de hipertimie negativa; pesimismul si neincrederea poate domina tabloul clinic, bolnavul traind o intensa, permanenta si adinca stare de tristete. in [...]

Disritmie

Termen ce defineste aspecte ale EEG rezultate dintr-o intricare de unde diferite pe acelasi traseu. In acest sens s-a izolat D. lenta, cu ritm dominat delta sau theta, D. rapida, cu ritm dominat beta, si D. poliritmica prin intricarea frecvent [...]

Disprozodie

Tulburarea muzicalitatii limbajului; survine in logoneuroza, epilepsie, oligofrenie, schizofrenie, demente. [...]

Disprosexie

Termen general care cuprinde toate tulburarile de atentie. Din D. face parte aprosexia, hiperprosexia si hipoprosexia. [...]

Disortografie

Tulburare a limbajului scris, caracterizata prin incapacitatea copilului de a-si insusi un scris corect. S. Borel-Maisony, arata ca cele mai obisnuite aspecte ale D. sint greseli de citit, confuzie a partilor dintr-un cuvint, greseli gra [...]

Disociatie psihica

Termenul apartine lui E. Bleuler si caracterizeaza o tulburare psihica fundamentala, manifestata prin fragmentarea persoanei, prin tulburarea unicitatii si a integritatii intr-o varietate foarte mare de modele care tradeaza decalajele, [...]

Dismorfopsie

Modificare perceptiva din grupul metamorfopsiilor caracterizata prin deformarea contururilor obiectelor, stergerea limitelor, aparitia altor linii si dimensiuni inexistente. D. apare in starile confuzive postinfectioase, post-traumatice, epil [...]

Dismimie

Tulburare de expresivitate a mimicii care nu mai concorda cu trairea bolnavului. D. apare in schizofrenie, confuzie mintala, tr.cr.cr. [...]

Dismegalopsie

Tulburare de perceptie din categoria metamorfopsiilor, caracterizata prin modificarea dimensiunii obiectelor de asa maniera incit ele apar mult mai mari sau deformate, trezind o neliniste sau chiar groaza bolnavului. Survine in stari confuz [...]

Diskinezie

Tulburare a motilitatii voluntare in care miscarile sint incomplete sau in orice caz fragmentare. D. se intilneste mai ales in crampa profesionala, farmaoodependenta, psihoze presenile, ASC. [...]

Dislogie

Tulburare de vorbire consecutiva unor tulburari de gindire. D. apare in demente, oligofrenii, encefalite, psihoze senile etc. [...]

Dislexie

Termen propus de Hinshelwood (1917) prin care se definesc tulburarile legate de cititul si intelesul limbajului scris. Dupa Ajuriaguerra (1971), D. apare fie prin blocaj de achizitie fie printr-o dezorganizare a achizitiilor. Kucera (citat de [...]

Dislalie

Tulburare de pronuntare, manifestata prin modificarea articularii anumitor sunete sau grupe de sunete, care fie ca sint omise, fie ca sint substituite; vorbirea ca atare ramine oarecum cursiva, fara intreruperi. Printre principalele form [...]

Disfrenie antitonica

Expresia apartine lui Van Der Scheer si defineste asocierea simultana a unui tablou simptomatologie de melancolie anxioasa cu negativism, ostilitate, in special fata de familie si cu neincredere. Prognosticul este rezervat din cauza evolut [...]

Disfemie

Tulburare de pronuntare a cuvintelor intilnita in logoneuroza. [...]

Disfazie

Tulburare de alocutiune a vorbirii, manifestata prin intreruperi bruste ale cadentei vorbiri, sau/si reiterarii involuntare, sacadate, de sunete sau silabe, acompaniata de spasme si sincinezii, accentuata de emotii, cauzata de o lipsa de [...]

Disestezie

Descrisa de Sivadon si caracterizata printr-o tulburare generala a proceselor perceptive care apare in prezenta halucinatiilor. [...]

Disbulie

Termen propus de V. Predescu, C. Ionescu (1976) pentru a desemna o tulburare de vointa. Toate D. sint de fapt tulburari secundare, derivate din modificarile motivatiei, din tulburarile cognitive, din distimii sau din tulburarile constiintei [...]

Disaritmetrie

Termenul apartine lui Beslay si caracterizeaza greutatile si chiar incapacitatea bolnavului de a invata si aplica cele mai simple legi si reguli din matematica. D. survine in oligofrenii grave, encefalopatii, demente. [...]

Dipsomanie

Este o conduita de impregnare periodica cu alcool, in care bolnavul consuma mari cantitati de bauturi alcoolice, intr-o perioada de timp limitata (3a€”7 zile), consumul aparind ca o necesitate irezistibila de a ingera. Etiopato-geni [...]

Dilema

Tulburare de vointa caracterizata prin greutatea sau chiar imposibilitatea de a lua o decizie ferma si clara intr-o situatie data sau de a alege o solutie atunci cind se ofera mai multe posibilitati. In D., persoana problematizeaza, cà [...]

Este un neuroleptic derivat de dibenzotiazepina. exercita initial un efect anxiolitic, determinind linistirea bolnavului, apoi desfasoara o actiune antipsihotica, antagonizind tulburarile ps

Este o substanta anticon-vulsivanta antiepileptica din clasa hidantoinelor. Se absoarbe bine dupa administrarea per os. D. deprima intens cortexul motor fara a actiona asupra altor arii din creier. Indicatiile terapeutice sint reprezentate [...]

Dibenzotiazepina

Este un neuroleptic derivat de dibenzotiazepina. Exercita initial un efect anxiolitic, determinind linistirea bolnavului, apoi desfasoara o actiune antipsihotica, antagonizind tulburarile psi-hotice. Este indicata in schizofrenie, in s [...]

Dibenzoazepine

int antidepresive triciclice (v. ANTI-DEPRESIVE TRICICLICE), care cuprind, derivati de iminodibenzil si derivati de iminostilben. Derivatii de iminodibenzil se aseamana structural cu fenotiazinele. Spre deosebire de acestea, atomul de S dintre [...]

Dibenzepin

Este un derivat dibenzodiazepinic inrudit din punct de vedere chimic cu benzodiazepinele (v. TRANCHILIZANTE). Actioneaza dupa citeva (3a€”4) zile de tratament, avind efecte timoleptice si tranchilizante. Este eficace in unele depresii [...]

Diazepam

Tranchilizant derivat de benzodiazepina, inrudit chimic cu clordiazepoxidul (Napoton(+)) si avind proprietati farmacodinamice similare. Se absoarbe bine din tubul digestiv, concentratia sanguina maxima realizindu-se in doua ore; prin meta [...]

Dezorientare temporo-spatiala

Stare caracterizata prin pierderea capacitatii de raportare a propriei persoane la timp si spatiu. Gama intensitatii acestei D. poate fi variata, de la semne minime, pina la D. totala. De asemenea D. poate fi preponderenta pe coordonata s [...]

Dezintoxicare

Metoda terapeutica care urmareste indepartarea din organism a unui toxic. in principiu aceasta se practica in toate intoxicatiile exogene, accidentale, voluntare sau profesionale. Un loc particular il ocupa cura de D la alcoolicii cronici [...]

Dezgust, cura de

Procedeu terapeutic care vizeaza crearea unui reflex conditionat negativ fata de un toxic ingerat in mod voluntar abuziv si cronic. Se practica in tratamentul unor toxicomanii, dar mai ales in tratamentul alcoolismului cronic. In alcoolism, [...]

Detentie, psihoza de

Tulburari psihice aparute in decursul incarcerarii, fiind legate cauzal de aceasta (G. Danescu, E. Tomorug, 1973). Cele mai cunoscute forme clinice sint: psihoza confuziva, agitatia psihomotorie, depresia, sindromul Ganser, sindromul halu [...]

Desipramina

Este un antidepresiv triciclic dibenzoaze-pinic inrudit chimic cu imipramina, fiind analogul partial demetilat al acesteia. D. actioneaza dupa 2a€”5 zile, deci mult mai rapid decit imipramina (care pentru a fi activa se transforma in D., con [...]

Deserpidina

Este analogul partial demetilat al rezerpinei (desmetoxirezerpina) cu efecte neuroplegice mai reduse, dar cu actiuni hipotensoare si bradi-cardizante asemanatoare cu ale acesteia; efectele terapeutice ale D. se produc mai rapid decit in cazu [...]

Derivati tioxantenici

Sint neuroleptice care se obtin prin inlocuirea atomului de azot din pozitia 10 a fenotia-zinei (din inelul central B) cu o grupare etilen (contine o dubla legatura). Lantul lateral (R), grefat in continuare, este format din trei atomi de c [...]

Dereism

Termen, folosit mai ales de Minkovski, care inseamna o elaborare intelectuala in afara realitatii ce caracterizeaza gindirea schizofrenica, construita pe trairile imaginative ale bolnavului, pentru care mediul ambiant, realitatea concreta [...]

Derealizare

Schimbarea aspectului lumii inconjuratoare, care-si pierde pentru bolnav caracterul de cunoscut, de familial devenind un mediu strain si ostil, prin aceasta modii'i-cindu-se orice criteriu de apreciere obiectiva a realitatii. Bolnavul este [...]

Deprivare senzoriala

Termen prin care se intelege totalitatea fenomenelor psihopatologice obtinute prin absenta sau modificarea ambiantei exterioare, baza esentiala pentru o adecvata functionare a analizatorilor si a intregului proces perceptiv (camere de izo [...]

Depresie

Termen care poate desemna un simptom, un sindrom sau o entitate nozologica (H. Ey). D. nu are intotdeauna o semnificatie, patologica, ea inscriindu-se intre trairile normale, tristetea putind sa apara in viata fiecarui om. Spre deosebir [...]

Depersonalizare

O alterare a starii de constiinta, in care bolnavul traieste pe subiectiv o transformare a propriei individualitati atit sub raport psihic cit si somatic; bolnavul are impresia ca se schimba, se intimpla ceva cu el, nu mai este [...]

Dependenta

Este definita de J. F. Kramer si D. C. Ca-meron (1975) ca o stare particulara a organismului datorata interactiunii sale cu un medicament si caracterizata mai ales prin tulburari de comportament caracterizate prin adevarate presiuni de a lua [...]

Dementa senila

Stare psihopatologica caracterizata prin slabirea globala, progresiva si ireversibila a tuturor proceselor psihice. Ea apare drept consecinta a unor leziuni organice cerebrale, evolueaza spre cronicizare si exitus de obicei in urma unor i [...]

Dementa

Sindrom caracterizat prin prezenta unui grup de simptome ce exprima un proces de destructurare si deteriorare a functiilor psihice global, progresiv si ireversibil. Dezorientarea temporo-spatiala, amnezia, obtuzia, confabulatia si neliniste [...]

Delirium tremens

Considerat ca un accident al alcoolismului cronic, D.T. constituie unul din aspectele cele mai dramatice ale psihozelor alcoolice, care prin gravitatea sa reclama instituirea unor masuri terapeutice urgente si adecvate. Frecventa lui poate atinge [...]

Delir acut azotemic

A fost descris initial ca D. acut idiopatic de Calmeil, care l-a considerat o forma particulara a starilor confuzionale. Etiopatogenie. Boala este rara si cu predilectie pentru sexul feminin. Poate debuta pe fondul unei psihoze infectioase, a [...]

Delir

Plecind de la definitia clasica a D., prin care se intelege o tulburare de fond a gindirii, astazi semnificatia sa este mult largita considerindu-se D. ca o tulburare complexa care angajeaza intreaga personalitate si avind ca atare un [...]

Delincventa

Dupa A. Poro-t, D. poate fi definita ea 'ansamblul conflictelor ce rezulta din violarea legilor"; ea este atit un fenomen individual (raportat la persoana delincventului), cit si un fenomen socio-cultural. Juridic, in cadrul D., ca urmare a [...]

Dehidrobenzperidol

este un neuroleptic derivat de butirofenona, inrudit chimic cu haloperidolul. D. este considerat un sedativ psiho-motor si anxiolitic puternic; actiunea sa se instaleaza rapid dupa administrarea i.v. sau i.m. Produce echilibrarea neuro-vegetati [...]

Degenerescenta

Conceptie ereditara privind transmiterea bolilor psihice initiata de Morel (1857) si dezvoltata ulterior de Magnan si Legrain. Conform acestei teorii bolile psihice se transmit in mod direct de la parinti la urmasi, fie ca atare, fie sub f [...]

Dedublare

Tulburare a personalitatii caracterizata prin trairea succesiva a cel putin doua identitati, dintre care una ramine in multe cazuri egala cu aceea dinaintea imbolnavirii. D. apare in epilepsie, isterie, schizofrenie si in psihozele [...]

Decompensare

in psihiatrie prin D. se intelege aparitia unui grup de simptome, de obicei de origine reactiva, datorita, de cele mai multe ori, unei traume psihice. Clinic D. poate lua mai multe forme: anxioasa, depresiva, interpretativa, onirica etc. Da [...]

Debilitate mintala

Forma cea mai usoara a oligo-freniei. Se caracterizeaza printr-o dezvoltare limitata a proceselor cognitive (Q.I. cuprins intre 60 si 80), personalitate imatura psiho-afectiv, adesea cu deficiente caracteriale, sugestibili-tate crescuta, dis [...]

Deanol

este dimetilami-noetanolul considerat precursorul metabolic al acetilcolinei. Studii cu molecula marcata cu Ci4 au demonstrat ca D. strabate bariera hematoencefalica si se transforma in acetilcolina, care are rol important ca mediator in SN [...]

Daritran

Este o combinatie de meprobamat (250 mg) cu oxifenciclimina HC1 (5 mg); ultimul produs are o actiune M-colinolitica foarte puternica si de durata. Prin aceasta asociere se realizeaza un efect ataractic, antispastic si hiposecretor. Medicame [...]

Dactilocampsodinie

Tulburari de sensibilitate caracterizate printr-o durere vie, insuportabila, la flectarea degetelor miinii; D. apare mai ales in episodul posteritic al epilepsiei. [...]

Dacnomanie

Impulsiune patologica de a ucide. Survine in epilepsie, betie patologica etc [...]

Cverulatie

Este o reactie revendicatoare a unor persoane care se cred nedreptatite, frustate. Reactia are de obicei un caracter ostil si este sustinuta de o mare forta afectiva si de o tenacitate deosebita in realizarea scopului propus. in psihopa [...]

Criza epileptica psihomotorie

in raport cu clasificarea epilepsiei, acest tip de criza se incadreaza in epilepsia partiala (localizata, focala) cu simptomatologie complexa si se concretizeaza clinic prin tulburari psihice ce constau dintr-o alterare in grade variabi [...]

Criza

Aparitia paroxistica a unei simptomatologii definite sau punctul crucial al evolutiei unei maladii. in limbajul psihiatric curent acest termen se utilizeaza de obicei pentru desemnarea simptomatologiei paroxistice epileptice sau isterice. [...]

Criptomnezie

Este o paramnezie caracterizata prin uitarea unor date importante sau oameni insemnati; creatiile sau operele sint prezentate de bolnav ca fiind productie proprie. C. apare in schizofrenie, parafrenie, psihoze presenile, oligo-frenii etc. [...]

Cretinism

Termen oarecum echivalent cu imbecilitatea, folosit pentru a desemna o forma etiologica a oligofreniilor. C se datoreste unei insuficiente tiroidiene grave (mixedem), aparuta in cursul vietii intrauterine sau in primele luni dupa nastere. [...]

Crepuscular

Stare tranzitorie de obnubilare, cu debut si sfirsit brusc, urmata de o amnezie partiala, de unde relatarile fragmentare ulterioare ale bolnavului, asociata cu o relativa buna integrare a activitatii psiho-motorii. Durata C poate fi de la [...]

Crelizin

Este un amestec de aminoacizi si polipeptide rezultat din hidroliza enzimatica a creierului deli-pidat de porc. Eficienta acestui preparat biologic nu este insa suficient dovedita. Se afirma ca prin stimularea proceselor metabolice cerebrale [...]

Craniostenoza

Malformatie a craniului, rezultata din sinostozarea precoce a doua sau mai multe oase craniene. Diagnosticul se bazeaza in principal pe anomalii de forma craniana, sindrom de hipertensiune intracraniana, existenta sinos-tozei (examen radiolo [...]

Crampa profesionala

Dupa unii autori CP., impreuna cu logoneuroza si neuroza ticurilor sint considerate neuroze cu simptomatologie predominant psihomo-torie. Spre deosebire de cele doua forme amintite, si care apartin ca debut si perioada de formare copilarie [...]

Cotard, sindromul lui

Denumit de Cotard (1880) drept o stare deliranta de negatie, sindromul C. este o entitate sindromologica discutabila, recunoscuta mai ales in tarile de origine latina, pina cind in SUA (Arieti) este inclus in psihozele de involutie de t [...]

Cosmar

Vis terifiant insotit de anxietate si de o senzatie de opresiune respiratorie, care conduce frecvent la trezirea subiectului. C. se incadreaza intre fenomenele care provoaca modificari importante in electrogeneza cerebrala hipnica, realiz [...]

Coprolalie

Tulburare de limbaj caracterizata prin folosirea abuziva si indecenta a cuvintelor obscene. C. se intilneste in manie, in boala ticurilor, alcoolismul cronic, in psihoze presenile, demente. in cadrul psihopatiilor sexuale C. poate fi cons [...]

Coprofagie

Tulburarea instinctului alimentar, caracterizata prin ingerarea de materii fecale. C. este un simptom intilnit in oligofrenia grava, in schizofrenia hebefrena, in dementa si la unii psihopati sexuali. [...]

Coprochezie

Tulburare de comportament caracterizata prin preocuparea bolnavului de a-si murdari hainele cu excremente; se obtine astfel o satisfactie perversa. C. apare la psihopati, oligofreni, dementi. [...]

Copro

Prefix folosit in cadrul tulburarilor psihice care sint in legatura cu atitudini si comportament patologic fata de materiile fecale. [...]

Convulsioterapie

Procedeu terapeutic care vizeaza obtinerea unor efecte terapeutice favorabile prin utilizarea crizelor convulsive provocate. Metoda introdusa de von Meduna (1936) s-a bazat pe observatia empirica (considerata astazi eronata) dupa care intre [...]

Convulsie

Contractie involuntara si violenta a musculaturii scheletice, care se poate manifesta sub forma tonica, clonica sau tonoclonica. [...]

Conversiune

Termen psihanalitic prin care se intelege transpunerea (comutarea) unei stari tensionale psihomotorii pe corporal (somatic). Este caracteristica structurilor isterice, bolnavii proiectind tendintele refulate intr-o multitudine de simptome [...]

Convalescenta

Perioada urmatoare finalului unei boli, reprezentind o etapa de tranzitie spre starea de sanatate, in care subiectul trebuie sa respecte anumite indicatii medicale. In patologia psihiatrica, C. trebuie apreciata in raport cu natura si s [...]

Contraexpertiza

Este un act medico-legal, de experti-zare a unui bolnav, ceruta de organele procuraturii, care considera prima expertiza ca insuficienta. C. se executa de un for superior celui care a expertizat initial bolnavul. Dosarul penal si medical, incl [...]

Contagiune mintala

Merloo (1974) defineste CM. ca un transfer involuntar de sensibilitate, gindire si afectivitate. in esenta CM. se bazeaza, in larga masura, pe sugestibilitate si mimetism. Ehrenwald arata ca in familia cu bolnavi psihici in general s [...]

Confuzie mintala

Cuprinde un grup de boli eterogene etiologic, care au drept numitor comun sindromologic alterarea starii de constiinta ce poate atinge nivele de intensitate diferite, de la o simpla obnubilare pina la coma. Ca o consecinta a dezintegrarii [...]

Conflict

Lupta, dezacord, ciocnire de interese si tendinte de sens opus si de intensitate oarecum egala, care creeaza individului o stare de tensiune psihica. C. nerezolvate sau nerezolvabile genereaza anxietate si pot constitui sursa unor adevarate [...]

Confabulare

Tulburare psihica apartinind preponderent de imaginatie; se caracterizeaza prin elaborarea de catre bolnav a unor elemente, intimplari sau istorioare ireale. Spre deosebire de minciuna, bolnavul crede sincer si este convins de verosimilul [...]

Compulsie

Teama de a traduce in practica o idee obsesiva sau o fobie. Este o lupta ambigua de tendinte in care sistemele antagoniste se anuleaza reciproc prin succesiuni ritmice si rapide de miscari opuse, care traduc incapacitatea bolnavului de a-Å [...]

Complex (eeg)

Grup de unde diferite, ce realizeaza un ansamblu grafic, cu o morfologie definita, caracteristica, detasata net de activitatea de fond, cu aparitie izolata sau succesiva. C. virf-unda, ansamblu de doua unde de aceeasi polaritate, in care [...]

Complex

emnifica un ansamblu organizat de reprezentari si amintiri cu o puternica rezonanta afectiva. intregul grup de fenomene ramine partial sau total inconstient. C. ia nastere in frageda copilarie datorita legaturilor interpersonale; ul [...]

Coma

Sindrom clinic manifestat printr-o tulburare profunda a constiintei, de unde rezulta modificarea functiilor de relatie, acompaniata de o relativa conservare a functiilor vegetative, in esenta respiratorie si cardiovasculara. Comele au o [...]

Colectionarism

Cautarea si pastrarea de obiecte (de obicei inutile), sub influenta unei necesitati patologice (Barde-nat); Se observa in stari de involutie si psihoze cronice: avaritia, la rindul ei poate duce la un veritabil C; dintre impulsiuni, in [...]

Cofedol

este un produs tipizat in -are se asociaza 100 mg cofeina si 1 mg tartrat de ergota-mina pe drajeu. Ergotamina (in doza mentionata) determina vasoconstrictie cerebrala printr-un mecanism direct miotrop, fiind eficace in migrena, in faza [...]

Cocainomanie

Farmacodependenta majora intilnita mai ales in America latina, unde se consuma frunzele de coca. Drogul poate fi folosit si sub forma de priza nazala, perlinguala sau sub forma de injectii. Kramer si Ca-meron (1975) considera C, un [...]

Clorprotixen

Este un derivat tioxantenic, analog al clorpromazinei cu proprietati neuro-leptice asemanatoare. Se deosebeste insa de clorpromazina prin faptul ca efectul sau antipsihotic este mai intens si poseda in plus actiuni antidepresive si ana [...]

Clorpromazina

este primul derivat aminoalchilic de fenotiazina, cu actiune neuro-leptica, introdus in terapeutica (Laborit, 1952; Delay si Deniker, 1952). Se absoarbe bine pe cale digestiva si de la locul injectarii. Actiunea sa durea/a pina la 6 ore. [...]

Clordiazepoxid

este un tranchilizant derivat de benzodiazepina introdus in terapeutica de Harris, in 1960. C. se absoarbe lent din tubul digestiv; datorita eliminarii incete din organism, C. poate produce cumulare. Efectul sau tranchilizant este de lunga d [...]

Clorimpifenina

Este un neuroleptic derivat piperazinic de fenotiazina, cu efect mai intens decit al clor-promazinei. Actiunea sa antipsihotica se instaleaza rapid. Are o serie de proprietati anxiolitice si antihistaminice remarcabile. C. este indicata in [...]

Clorazepat

Este un tranchilizant derivat de benzodiazepina, cu o puternica actiune anxiolitica, care devine evidenta dupa aproximativ o saptamina de tratament; induce un somn fiziologic. Poseda un efect anti-epileptic modest. Este indicat in nevroze [...]

Cloralism

Intoxicatia cu clorhidrat se poate prezenta sub forma acuta, manifestata prin bradipnee, mioza, hipoten-siune arteriala, varsaturi, stupoare si colaps cardiovascular. Folosirea cloralhidratului abuziv si indelungat, de obicei sub forma aut [...]

Cloralhidrat

Este un hipnotic nebar-bituric. Administrat per os sau pe cale rectala, dupa o latenta de 15a€”20 de minute, produce un somn de 6a€”7 ore. Meta-bolitul sau activ (care determina efectul hipnotic) este tri-cloretanolul. In doze mari C. produce v [...]

Clopentixol

Este un derivat de tioxantena care contine o catena laterala piperazinica identica cu aceea din structura perfenazinei (v. FENOTIAZINE). Actiunea neuroleptica a C. se aseamana cu a perfenazinei. Efectul linistitor se instaleaza rapid si [...]

Clomipramina

este un antidepresiv trici-clic cu actiuni terapeutice inferioare fata de desipramina, C. fiind un stimulator psihic mai putin intens. Actiunea antidepre-siva incepe rapid, dupa o scurta perioada de latenta de citeva zile (3a€”7 zile) Å [...]

Clometiazol

este un derivat tiazolic al vitaminei Bt (tiamina) utilizat sub forma de etandisulfonat. Are importante proprietati seda-tive, hipnotice si anticonvulsivante. Experimental, C. antagoni-zeaza convulsiile produse de EŞ. si pentetrazol, dar este [...]

Climacterium

Prin C. se intelege incetarea fiziologica a activitatii glandelor sexuale, incetare care are loc intr-un context de involutie generala a organismului. (Parhon, Milcu). in functie de sexul la care apare, se deosebesc: 1. C. feminin, denumi [...]

Cleptomanie

Impulsul de a-si insusi un obiect strain. C. apare de obicei paroxistic; persoana nu rezista sa nu ia obiectul respectiv, desi ulterior isi face remuscari, cerind scuze, platind desubiri sau chiar ducind obiectul inapoi. De obicei [...]

Clauzomanie

Cerinta imperioasa, uneori chiar obsesiva de a murmura cuvinte, silabe. C. apare in psihastenie, depresie, neuroza anxioasa, schizofrenie, ASC etc. [...]

Claustromanie

Tulburare de comportament caracterizata prin refuzul de a parasi incaperea, domiciliul. C apare in neuroza obsesivo-fobica, in isterie, psihastenie, schizofrenie. [...]

Clastomanie

Manifestare impulsiva caracterizata prin tendinta de a distruge obiecte, bunuri etc. C. apare mai ales in neurozele infantile si in tulburarile de comportament din perioada prescolara si scolara mica. [...]

Cismestitism

Forma particulara de travestitism in care bolnavul alege si poarta o vestimentatie total necorespunzatoare cu virsta, sexul, profesiunea si situatia sa socioprofesionala. C. apare in schizofrenie, oligofrenie, dementa. [...]

Ciclu

Serie completa de modificari de amplitudine prezentata de o unda. [...]

Ciclotimie

Kahlbaum propune termenul de C. pentru o forma usoara de psihoza maniaco-depresiva. Kraepelin denumea C. insasi psihoza maniaco-depresiva. C. s-ar caracteriza prin alternanta starilor de excitatie, de euforie (insotite de cresterea ene [...]

Cicloid

Unii psihiatri (E. Kahn, K. Schneider, Gurevici) pornind de la tipologia lui Kretschmer (bazata pe corelatii psihosomatice) delimiteaza, ca forma speciala de psihopatie, psihopatia cicloida. Aceasta trebuie diferentiata de psihoza maniaco-dep [...]

Ciclofrenie

Termen rar utilizat astazi. Obregia includea sub C. o serie de tulburari psihice de tip afectiv, schizofreni-form, confuzional si dipsomanic. Caracteristica lor ar fi aparitia periodica si reversibilitatea simptomelor. [...]

Chimioterapie

Tratamentul bolilor prin substante chimice (medicamente). C. isi are originea in timpuri imemorabile; izvoreste din necesitatea fireasca a omului de a-si tamadui suferintele. C. a fost in mare masura empirica, pina in secolul al XIX- [...]

Chimiorezistenta

Stare particulara a organismului de a nu mai raspunde adecvat la administrarea unor medicamente, raspuns care ar fi trebuit sa aiba loc conform efectelor cunoscute ale substantelor respective (ex. scaderea febrei, producerea somnului etc). C. [...]

Cheilofagie

Tic, proasta obisnuinta de a-si musca buza, la emotii, trairi tensionale. Se observa mai ales la neurotici, anxiosi, introverti, timizi. [...]

Cerebrotqnie

Clasificarea tipologica a lui Sheldon (bazata pe un criteriu embriologic) stabileste anumite corelatii so-mato-psihologice. C. este trasatura psihologica ce caracterizeaza tipul somatic eclomorf si se traduce printr-o anumita rezerva, timi [...]

Cerebrastenie

Sindrom neurasteniform cu etiologie exogena, manifestat prin astenie marcata, fatigabilitate, cefalee, difuza, iritabilitate crescuta, labilitate emotionala, dispraxie, scaderea capacitatii de concentrare si a randamentului in munca, cu o [...]

Centrofenoxina

Este un fitohormon sintetic, care stimuleaza activitatea nervoasa superioara, avind rol psihoenergizant. Actioneaza asupra scoartei cerebrale si a formatiei reticulare; intervine de asemenea in reglarea neurosecre-tiei hipotalamo-hipofizar [...]

Centedrin

este un stimulent al sistemului nervos central de tip amfetaminic (v. AMFETAMINE). C. se deosebeste de amfetamina prin efectele sale mai reduse atit la nivel central cit si periferic. Este indicat in nevrozele depresive, intoxicatii acute cu hi [...]

Cenestopatie

Termen introdus de Dupre. C. se caracterizeaza print [...]

Cefalee

Algie cu localizare craniana, relatata ca atare de bolnav. C are o etiologie variata, reprezentind un cimp de interferenta a mai multor specialitati medicale. Ca substrat fizio-patologic, C este datorata iritarii structurilor particular se [...]

Cecitate psihica

Termen creat de Munk (1876) si caracterizat prin pierderea reprezentarilor optice, fapt care duce la nerecunoasterea vizuala a obiectului respectiv. Nielssen (1937) a aratat ca CP. este datorata unei leziuni occipitale cu sediu in circumvoluÅ [...]

Catecolamine

Sint amine ale catecolului (radical fenol cu doua grupari hidroxil). Unele sint naturale (dopamina, noradrenalina, adrenalina) pe cind altele sint sintetice (isopre-nalina). Proprietatile farmacologice ale acestor compusi au fost descrise la [...]

Catatonie

Este un sindrom psihomotor care se refera cu precadere la tulburarea activitatii voluntare. A fost descris in 1874 de Kahlbaum. Simptomatologie se caracterizeaza prin: a), flexibilitate ceroasa sau catalepsie (v. CATALEPSIE), asociata cu o su [...]

Catatimie

Cea mai lapidara si mai concisa definitie a C. este data de Kretschmer: 'transformarea pe care afectivitatea o produce asupra continuturilor psihice". Ca perturbare paroxistica- a functiei timice se descriu asa-zisele crize catatimice. Ac [...]

Catarzis

Termen psihanalitic propus de I. Breuer pentru a desemna fenomenul de 'descarcare" emotional-afectiva din hipnoza; este vorba de eliberarea unor stari afective vechi cu incarcatura negativa sau de lichidarea unui conflict refulat care pa [...]

Cataplexie

Brusca pierdere a tonusului muscular care are drept consecinta caderea bolnavului. Ea este insotita de obicei de pastrarea constiintei bolnavului. C. apare dupa stress, stari tensionale acute, in isterie, epilepsie. [...]

Catalepsie

sin. FLEXIBILITATE CEROASA. Tulburare psihomotorie intilnita de obicei in sindromul catatonic si caracterizata printr-o hipertonie musculara moderata, datorita careia bolnavul poate mentine timp indelungat o pozitie oricit de incomoda [...]

Catafrenie

Stare de dementa aparenta, cu un prognostic bun si reversibilitate asigurata. [...]

Catafazie

Repetarea stereotipa a unei expresii, a unor fraze, sau a unor cuvinte. C. apare in starile de intoxicatie acuta, in soc traumatic, somnambulism, dementa. [...]

Cata

Se foloseste ca prefix in cuvintele compuse care capata semnificatia de miscare in jos, in descompunere (Stoi-cescu, Gh.). [...]

Carfologie

Notiune legata de o forma grava de sindrom confuzional a€” delirul musitant, in care starea de agitatie se desfasoara intr-un spatiu limitat (al patului). Bolnavul semi-stuporos are miscari vagi neconcordante, de apucare a unor obiecte i [...]

Carbamazepina

este un derivat iminostilbenic cu proprietati antiepileptice si an-tidepresive. Ca medicament psihotrop C. are efect favorabil asupra starilor distimice interaccesuale; actionind antidepresiv amelioreaza starea psihica si permite reinsertia [...]

Camptocormie

Contractura musculara a trunchiului prin care se produce o puternica anteflexie pe bazin. C. se observa in isterie, parkinsonism. [...]

Camasa de forta

Mijloc mecanic de imobilizare a unui bolnav psihic in stare de agitatie psiho-motorie, care consta dintr-o camasa confectionata din pinza tare, avind mine-cile foarte lungi si fiind incheiata la spate cu sireturi. Extremitatile min [...]

Cafeism

Consumul abuziv de cafea poate duce la obisnuinta considerata de unii autori o farmacodependenta minora, in cazul unei intoxicatii acute apare greata, logoree, vertij, midriaza, tremuraturi fine, palpitatii, anxietate si chiar agitati [...]

Cacolalie

Tulburare de vorbire caracterizata prin limbaj agramatical, neinteligibil, care apare mai ales in starile de dementa grava. [...]

Cacodilatul de na

Este un compus organic de arsen (41% As) care actioneaza prin eliberarea lenta a acestuia; C. are o toxicitate mai redusa decit alti compusi arsenicali; actioneaza terapeutic ameliorind procesele de nutrit [...]

Butirofenone

Sint neuroleptice cu o structura chimica constituita dintr-un inel fenilcetonic de tare se ataseaza o catena propilica continuata cu un nucleu piperidinic (sau mai rar piperazinic). In pozitia para a inelului fenilacetic exista un F substi [...]

Butirilperazina

Este un neuroleptic incisiv, derivat piperazinic de fenotiazina, cu actiuni asemanatoare cu ale trifluoperazinei (Stelazin). Actiunea sa antipsihotica se instaleaza rapid. Pe Unga aceasta B. mai are efecte colinolitice, antihistaminice si an [...]

Butabarbital

B. este un barbituric cu durata mijlocie de actiune (somn care dureaza 4a€”8 ore). Efectul debuteaza dupa o jumatate de ora. Durata actiunii este independenta de eliminarea renala; ea depinde de viteza metabolizarii hepatice. Indicatii te [...]

Semnul lui bumke

Descris in 1903 de I. Bumke se caracterizeaza prin lipsa dilatatiei pupilare la emotii puternice sau in fata unor excitanti senzitivi; survine mai ales in schizofrenie, dar se poate observa si la persoane sanatoase. [...]

Bulimie

Exagerarea instinctului alimentar; foamea nu mai este potolita, astfel ca bolnavii cu B. maninca mult si fara rost cantitati mari de alimente. B. apare in oligofrenie, schizofrenie cronica, demente etc. [...]

Bufeu

Succesiune de unde, cu debut si sfirsit brusc, ce se detaseaza de activitatea de fond prin morfologie, amplitudine si frecventa. [...]

Bufeul delirant

este o stare psi-hotica acuta sau subacuta de mare expresivitate clinica, cu debut brusc, evolutie a€” in general a€” scurta si cu prognostic, in majoritatea cazurilor, favorabil. incadrarea nozografica este deocamdata controversata. Pra [...]

Bruxism

Scrisnirea dintilor, care poate apare ca un tic in stari tensionale sau anxioase, dupa cum uneori se manifesta alaturi de alte semne psihomotorii in decursul somnului. [...]

Bromuri

Saruri anorganice ale bromului cu sodiul, pota-siul, calciul, amoniul si strontiul, care au drept efect principal sedarea SNC. in doze mari B. au efect hipnotic, iar in doze apropiate de cele toxice, poseda si actiuni antiepileptice. Mai dete [...]

Bromism

Folosirea abuziva si timp indelungat a medicamentelor care contin saruri de brom poate produce o gama variata de tulburari care se da-toresc (dupa Curran) faptului ca bromul poate inlocui clorul din organism (tulburarile apar oind depaÅ [...]

Bromazepam

este un medicament piridilbenzodiazepinic cu actiune tranchilizanta, determinind diminuarea starii de tensiune psihica si a tulburarilor afective din cadrul nevrozelor. B. se prezinta sub forma de comprimate care contin 1,5; 3 si 6 mg. Est [...]

Sindromul lui briquet

Tulburari respiratorii insotite de afonie datorate inhibarii miscarilor diafragmului; aparitia acestui sindrom a fost descrisa mai ales in isterie. [...]

Metoda lui breuer

Procedeu psihoterapeutic prin care se defineste reliefarea amintirilor de catre bolnav in cursul unei hipnoze. Dupa unii autori, metoda lui B. este considerata drept una din tehnicile care au premers psihanaliza. [...]

Bradipsihie

Lentoare, incetinire in desfasurarea obisnuita a tuturor proceselor psihice, observata in epilepsie, depresie, intoxicatie cronica cu barbiturice, stari postconvulsive, traumatisme cranio- cerebrale etc. [...]

Bradilalie

Vorbire greoaie, incetinita, taraganata care apare mai ales in stari confuzive, in epilepsie, in farmacode-pendenta etc. [...]

Bradikinezie

Lentoare anormala si globala a activitatii psihomotorii manifestata prin miscari rare, facies inexpresiv, incetinirea vorbirii, precum si scaderea initiativei pentru activitatea spontana. B. se intilneste in bolile psihice, care evo [...]

Bradifrenie

incetineala ritmului de desfasurare a proceselor psihice mai ales a realizarii unei conduite, din acest motiv miscarile sint executate cu multa lentoare, domol, greoi. li. apare in stari postconfuzionale, in stari postcomotionale, in d [...]

Bradifemie

Tulburare de ritm a vorbirii (expunerea orala se desfasoara cu o viteza scazuta). B. este frecvent intil-nita in bolile psihice in care exista o inhibitie psihomotorie cu incetinirea procesului ideativ, ea fiind expresia verbala a bra [...]

Bradifazie

Greutate, incetineala in vorbire; cuvintele sint taraganate, silabisite. B. apare in confuzie mintala, epilepsie, barbi turism, alcoolism cronic etc. [...]

Bradiestezie

Tulburare de percepere senzoriala in care se constata o lentoare in integrarea stimulilor. B. apare in stari confuzive, in melancolie, faimacodependente, psihoze senile etc. [...]

Bovarism

Termen folosit de psihiatrii francezi pentru a defini o personalitate structurata neurotic si caracterizata printr-o interferenta intre realitatea inconjuratoare si dorintele si fantasmele din reverii. Pe comportamental, B. se manifes [...]

Bqudouresque, sindromul lui

Forma clinica particulara a polinevritei alcoolice, caracterizata prin algii nocturne localizate mai ales in ta si la haluce; ele sint insotite de anoxie si cianoza regiunii respective. [...]

Botul schizofrenic

Simptom frecvent intilnit in schizofrenie, mai ales in formele catatonice, si care consta in contractarea orbicularului buzelor, determinind astfel proiectia buzelor in afara, acestea luind un aspect caracteristic. [...]

Bizarerie

Comportament straniu, lipsit de concordanta fata de solicitari, iesit din comun, neasteptat. B. se observa mai ales in schizofrenie. [...]

Bismut

este un antiluetic minor, cu actiune trepone-mostatica si treponemocida inferioara penicilinei. In organism B. devine activ probabil in urma transformarii in Bi=0; mecanismul de actiune consta in inactivarea gruparilor SH din en-zimele ag [...]

Biperidina

este un derivat de alcool tertiar cu actiune colinolitica si antiparkinsoniana, eficace in tulburarile extrapiramidale determinate de neuroleptice, unde corecteaza akinezia, rigiditatea si tremuraturile. B. poate determina efecte secundare [...]

Biopatografie

Ansamblul de date anamnestice care privesc viata si totalitatea tulburarilor suferite de bolnav. [...]

Bimanol

este p-acetamidobenzoatul de 2-dimetilaminoetanol, cu efect psiho-genizant, fiind un reglator metabolic al SNC. Este inrudit chimic si farmacodinamic cu 2-dimetilaminoetanolul (Deano-lul). De asemenea catena sa laterala se regaseste si in stru [...]

Biernacki, simptomul lui

In tabes si in paralizia generala progresiva, Biernacki a descris anestezia zonelor inervate de N. cubital. [...]

Betie simpla

Este o intoxicatie alcoolica acuta care apare dupa ingerarea unor cantitati mari de bauturi, mai ales cind alcoolemia atinge valori in jur de 1%0. In B.S. se realizeaza un tablou neuropsihic manifestat printr-un sindrom cerebelos cu tulburÄ [...]

Betie patologica

in contextul starilor de betie alcoolica, B.P. reprezinta o forma cu o simptomatologie complexa. Desi betia alcoolica este variabila in intensitate, in durata si in privinta reactiilor individuale, cu consecintele lor, B.P. este ca [...]

Sindromul lui bers-conrad

Elementele caracteristice sint constituite de prezenta halucinatiilor tactile (insecte pe piele, furnicaturi, arsuri etc.) dublate de convingerea deliranta centrata pe ideea existentei unei boli parazitare cutanate, motiv penta„¢ oare bolnavul [...]

Bergofen

Preparat rezultat din asocierea tar-tratului de ergotamina (0,5 mg) cu alcaloizi totali din radacina de beladona (0,25 mg) si cu fenobarbital (40 mg) pentru un comprimat; B. este un parasimpaticolitic care diminua global tonusul SNC si produce [...]

Belergon

este un amestec format din: alca-loizi totali din radacina de beladona, 250 >g, alcaloizi totali din. secara cornuta, 300 jig, si fenobarbital, 30 mg. Se prezinta sub forma de drajeuri. Datorita compozitiei sale, B. are efecte anti-coliner [...]

Benzperidol

este un neuroleptic derivat imidazolpiperidinic de fluorobutirofenona cu actiune neuroleptica incisiva, a carui efect antipsihotic este superior fata de haloperidol. Proprietatile sale colinolitice sint reduse. B. este indicat in psihozele [...]

Benzoctamina

este un trachilizant cu o structura tetraciclica, fiind un derivat dibenzo-biciclooctadie-nic. Actioneaza asupra zonelor care intervin in coordonarea sferei psiho-afective, motorii si vegetative (sistem limbic, formatie reticulara, sistemul f [...]

Benzatropina

este un antiparkinsonian sintetic obtinut prin combinarea partii active a atropinei (nucleul tropinic) cu difenhidramina (antihistaminic). Datorita acestei compozitii are actiuni M-colinolitice puternice si antihistaminice. B. este eficace in [...]

Benactizina

este un tranchilizant derivat de difenilmetan. Are o actiune calmanta redusa, dar poseda efecte M-colinolitice centrale si periferice, determinind diminuarea unor reactii vegetative declansate de emotii. B. se utilizeaza in neurastenia cu [...]

Bemegrid

Analeptic cu o structura chimica inrudita cu barbituricele si glutetimida. Antagoni-zeaza starea de deprimare a SNC produsa de barbituirioe (coma barbiturica) sau alte hipnotice, fiind considerat un antidot nespecific. B. stimuleaza respiraÅ [...]

Behr, boala lui.

Descrisa in 1909, face parte din grupul bolilor eredofamiliale si se caracterizeaza prin tulburari de limbaj, atrofie optica si semne ataxo-spasmodice. [...]

Baytinal (butalilal)

Este un tiobarbituric cu durata foarte scurta de actiune. Administrat i.v. produce un somn narcotic dupa o latenta foarte mica; narcoza tine scurt timp (5a€”10 minute). B. nu produce fenomene de excitatie motorie in timpul inductiei narcoz [...]

Batarism

Tulburare de vorbire caracterizata printr-un ritm atit de accelerat, incit bolnavul nu mai este inteles de interlocutor din cauza exprimarii incorecte si a pronuntarii cuvintelor cu o viteza mult prea mare spre a putea fi interceptate de c [...]

Barbituromanie

Tulburarile produse de consumul de barbiturice pot fi subdivizate in acute si cronice. Intoxicatia acuta este in majoritatea cazurilor voluntara si facuta in scop suicidar; ea mai poate apare ca o greseala de dozaj sau in urma potenta [...]

Barbiturice

Derivati ai ac. barbituric (malonilureea). Ac. barbituric ca atare nu are efecte hipnotice, in schimb derivatii sai sint medicamente hipnotice, narcotice, sedative, anti-epileptice, antispasmodice. Proprietatea cea mai importanta a B. este act [...]

Baraj psihic

Tulburare formala de gindire, caracterizata prin oprirea brusca si nemotivata a expunerii unei teme oarecare. Dupa o tacere de durata variabila, bolnavul poate relua tema anterioara sau poate incepe o alta idee care sa nu aiba nici un [...]

Autosugestie

Forma particulara de sugestie, in care individul foloseste posibilitatea ca, prin mecanisme subcon-stiente sa-si realizeze o stare similara sugestiei. In A. lipseste incarcatura emotiva si convingerea conferita de o autoritate independ [...]

Autopunitie

Tulburare grava a instinctului de conservare pe baza careia bolnavul isi aplica singur o pedeapsa pentru o greseala reala sau imaginara si pentru care considera ca societatea din indulgenta nu l-a admonestat. De cele ma [...]

Autopsihic

Termen utilizat in semiologia orientarii pentru a desemna capacitatea bolnavului psihic de a-si recunoaste propria persoana (orientat autopsihic) sau de a nu fi capabil de acest act (dezorientat autopsihic). In cadrul orientarii A. sint cuprin [...]

Automutilare

Manifestare psihopatologica, asimilata motivational cu suicidul si refuzul alimentar; in esenta o tulburare a instinctului de conservare, care in cazul A. semnifica a€” dupa psihanalisti a€” dorinta autopunitiei sau reflecta o modificar [...]

Automorfism

Dupa Logre este o manifestare a egocentrismului manifestat prin subaprecierea celorlalte persoane dupa criterii subiective, proprii. In cadrul A, se cuprinde si reflectarea sau proiectarea trasaturilor proprii la alte persoane. A. apare in iste [...]

Automatism verbal

Tulburare de limbaj caracteristica hebefreniei si manifestata prin logoree, incoerenta, ecola-lie, neologisme etc. [...]

Automatism psihologic

Descris de P. Janet (1889) se caracterizeaza printr-o serie de manifestari psihice simple, elementare, pe baza carora se construieste ulterior comportamentul complex, suplu si adecvat al unei persoane. [...]

Automatism mintal

Sindrom psihic caracterizat prin desfasurarea intregii activitati in afara constientizarii, a starii de veghe. Normal in A.M. psihologic sint cuprinse toate manifestarile postvoluntare, iar dupa Claude si Levy-Valensi, din A.M. fac part [...]

Automatisme epileptice

Acte motorii, simple, complexe sau cu caracter ambulatoriu, ce se desfasoara pe fondul tulburarilor de constiinta, in legatura cu manifestarile critice epileptice. A.E. nu reprezinta apanajul unui singur tip de epilepsie ci pot fi intil [...]

Automatism ambulator nocturn

Manifestare episodica nocturna, intilnita cu precadere la copii si reprezentata de scularea din pat si mers prin incaperile locative, asociat sau nu cu miscari complexe si coordonate. Exista o dificultate mare in trezirea bolnavilor d [...]

Autoerotism

Satisfacerea erotica realizata de un individ, care isi foloseste in acest scop propriul sau corp. Initial termenul a fost propus de Naecke si mai tirziu folosit de H. Ellis, care il si introduce in literatura medicala de specialitate (v [...]

Autodepilare

Ticul unor copii neurotici de a-si rasuci parul, sau chiar a-l smulge, mai ales in perioada cititului, a invatatului, fapt care poate uneori crea adevarate zone de alopecie (Gh. Nicolae, Gh. Noaghea). [...]

Autism

Termen introdus de E. Bleuler. A. este o traire psiho-afectiva particulara, caracterizata prin profunda interiorizare a ideilor si a sentimentelor, ce plaseaza subiectivitatea eului inaintea realitatii obiective a lumii inconjuratoare. Dep [...]

Aura

Semn premonitoriu ce precede aparitia unor simptome definite. in epilepsie A. anunta iminenta unei crize secundare generalizate. A. este in fond o manifestare focala de scurta durata, de obicei identica la acelasi bolnav, reprezentata cli [...]

Atrofia cerebrala

Termenul are de fapt un continut anatomopatologic, exprimind reducerea masei parenchimului cerebral, ca urmare a existentei unor leziuni de diverse tipuri la nivel celular. A.C. reprezinta insa un proces dobindit, deci exclude hipoplaziile sau [...]

Ateroscleroza cerebrala

Boala generala determinata multifactorial si cu o patogenie complexa, ce are ca fundament o dereglare a homeostaziei metabolismului lipidic, la care se asociaza o serie de tulburari metabolice generale, de hemo-staza, vasomotricitate, cit s [...]

Ataxie intrapsihica

Notiune introdusa in psihopatologie de Erwin Stranski pentru a explica si in acelasi timp a defini esenta schizofreniei. Pentru E. Stranski, tulburarea primara si fundamentala in schizofrenie este dezagregarea, destramarea armoniei funct [...]

Ataractic

Termen folosit de Epicur (341a€”270 i.e.n.), dupa care insemna obtinerea unei stari de liniste sufleteasca. A. cuprinde o grupa de medicamente care produc o stare de liniste, de deconectare. in literatura anglo-saxona se utilizeaza cu ace [...]

Astereognozie

Este imposibilitatea de a recunoaste un obiect cu ajutorul simtului tactil, cind obiectul este pipait sau tinut in mina cu ochii inchisi, in prezenta integritatii anatomo-functionale a analizatorului tactil. A. este consecinta unor le [...]

Astenie

Este in esenta o stare psihosomatica, caracterizata prin prezenta unei fatigabilitati psihice si fizice care impieteaza asupra eficientei muncii, a perseverentei si a tonusului psiho-fizic normal, indispensabil realizarii unei activita [...]

Astazie-abazie

Tulburare psihomotorie din grupul modificarilor paroxistice intilnite in isterie si caracterizata prin imposibilitatea bolnavului de a-si mentine fara un sprijin oarecare statiunea bipeda si de a merge. Fara a fi insotita de tulburÄ [...]

Aslavital-h4

Este un preparat special de clorhidrat de procaina, pentru uz geriatrie, care contine in afara de procaina si 'un factor activator" a carui natura nu este indicata. Din numeroasele cercetari ale scolii romanesti de geriatrie (Parhon, [...]

Asimbolie

Dupa Finkelburg care a creat acest termen si dupa Wernicke (1874) care are meritul de a fi elaborat prima conceptie despre A., aceasta tulburare incadrata in marele grup al agnoziilor, se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul isi pierde [...]

Asialia

Uscarea mucoasei bucale cu vadita greutate in vorbire si in mestecarea alimentelor. A. apare in intoxicatia cu atropina, cu opiu, precum si ca fenomen secundar in tratamentul cu neuroleptice majore. [...]

Asclerol

Este un heparinoid extras din mucoasa duodenala. Spre deosebire de heparina, are efecte anticoagulante reduse. in schimb, poseda, ca si heparina, o actiune de clarificare a serului hiperlipemic, prin activarea lipoproteinlipazei. Diminua trigl [...]

Artterapie

Metoda psiho terapeuti ca bazata pe stimularea, pe cit posibil organizata intr-un cadru adecvat, a posibilitatilor de exprimare plastica, grafica sau picturala a bolnavilor psihici (Volmat). A. porneste de la constatarea ca lucrarile a [...]

Arteriografie cerebrala

Metoda de examinare ra-diologica, realizata prin injectarea unei substante radioopace iodate in sistemul vascular cerebral. Injectarea se efectueaza, mai frecvent, transcutanat, in artera carotida, fapt ce va permite vizualizarea traiectului [...]

Artefact

Grafoelement inscris pe EEG, care nu are la origine activitatea bioelectrica cerebrala. A. pot fi de natura fizica (parazitare de la reteaua electrica, miscarea sau/si alunecarea electrozilor) sau de natura biologica (EMG, ECG, miscaril [...]

Arhetip

Termen psihanalitic introdus de C. G. Jung. Studiind sfera instinctivo-afectiva a inconstientului, Jung contureaza unele grupari functionale pe care le-a numit 'arhetipuri". Ele reprezinta imagini foarte vechi care nu au atins pragul consti [...]

Aprozodie

Se caracterizeaza prin modificarea intonatiei vorbirii, prin stergerea inflexiunilor obisnuite si in deplina concordanta cu semnificatia cuvintelor. A. apare in intoxicatii cronice cu barbiturice, in schizofrenie, boala lui Parki [...]

Aprosexie

Tulburare grava de atentie voluntara, caracterizata prin lipsa posibilitatii de a se concentra asupra unui fenomen si a-si dirija efortul spre o anume actiune. A. apare in oligofrenii profunde, stari confuzive, sindroame frontale, stari d [...]

Apraxie

Tulburare grava psihomotorie caracterizata prin incapacitatea bolnavului de a termina o actiune (fara a exista concomitent o leziune a analizatorului psihomotor sau senzitiv). Dupa unii neurologi A. este sinonima cu agnozia de utilizare a obie [...]

Apragmatism

Tulburare globala de comportament caracterizata prin faptul ca bolnavul nu reuseste sa finalizeze o actiune binecunoscuta si corect executata anterior, incurcindu-se intr-o serie de miscari inutile, repetitii, cu reluari de la incep [...]

Apoplexie cerebrala

Aparitie brusca si brutala a unei come cerebrale hemiplegice, cauzata in general de o hemoragie cerebrala [...]

Apomorfina

este un alcaloid inrudit chimic cu morfina. Se utilizeaza sub forma de sare clorhidrica, solubila in apa. in contact cu aerul si lumina, solutia se altereaza rapid devenind verde. In aceasta situatie nu se poate utiliza in terapeutica. [...]

Apetit

Termen folosit in psihiatrie pentru a caracteriza cerinta imperativa de a consuma in mod abuziv alcool sau un produs chimic care duce la dependenta. A. ar explica preocuparea dominanta pentru toxicul respectiv si rapida obisnuire a organismu [...]

Boala lui apert

Descrisa in 1906 de Apert este cunoscuta si sub denumirea de acroencefalosindactilie. [...]

Apatie

Este o tulburare in care lipseste rezonanta afectiva. Bolnavii sint indiferenti, neutri, iar stimulii din mediul inconjurator (pozitivi sau negativi) nu mai gasesc raspunsul corespunzator. Dezinteresul lor se reflecta in mimica si pant [...]

Anxiolitice

Sint medicamente utilizate in tratamentul starilor anxioase. Dupa Gastpar (1976) din aceasta categorie fac parte urmatoarele grupe de medicamente: A. propriu-zise (tranchilizante minore); neurolepticele (tranchilizante majore); antidep [...]

Anxiogen

Termen care se refera la efectul de producere, activare sau intensificare a anxietatii. O serie de substante psihotrope pot intensifica, spori anxietatea. Asemenea efect il au unii stimulenti centrali de tipul amfetaminei (benzedrina), al metil [...]

Anxietate, angoasa

Plasata in cadrul emotiilor de tonalitate penibila, anxietatea a fost definita de J. Delay, modi-ficind o formula a lui P. Janet, ca o 'tema fara obiect aparent". Ea poate fi privita ca o traire penibila a unui pericol iminent si ned [...]

Antrenament autogen

este o metoda de tratament psihoterapie, o 'psihoterapie fiziologica" (Jacobson) care urmareste obtinerea 'detentei" psiho-afective prin relaxare (neuro-musculara si vegetativa). A.A. este o psihoterapie de relaxare conceputa de Schult [...]

Antisocial

Orice fel de manifestare care nu respecta legile de buna convietuire din cadrul unei societati. Comportamentul A. se observa in psihopatie, farmacodependenta, psihoza maniaco-depresiva, schizofrenie, dementa etc. in cadrul examinarilor [...]

Antipsihotice

Medicamente utilizate in tratamentul psihozelor. Ele antagonizeaza simptomele din cadrul starilor psihotice acute si cronice, precum si tulburarile determinate de substantele psihozomimetice la omul sanatos ('psihoze model"). In cazurile [...]

Antiepileptice

Medicamente cu structura chimica diversa, avind efect terapeutic asupra crizelor epileptice. Dupa L. Popovici (1976). A. se pot clasifica, in functie de formele electro-clinice de epilepsie, in: 1. Substante antiepileptice propriu-zise indic [...]

Antiemetice

Sint medicamente care se opun declansarii vomei. Sint indicate in varsaturile postnarcotice, in emeza gravidica, in tratamentul raului de mare si altitudine, in varsaturile incoercibile. Administrarea lor trebuie facuta tinind cont [...]

Antidepresive triciclice

Sint substante psihotrope care determina stimularea tonusului SNC, ele fiind active in toate starile de depresie, unde reusesc sa amelioreze dispozitia bolnavului (efect timoleptic). La inceputul tratamentului A.T. pot avea actiune inhibito [...]

Antidepresive

Medicamente antipsihotice din grupa psihoanalepticelor, utilizate in tratamentul depresiilor psihice. Au actiune de stimulare a dispozitiei. A. se impart in: timo-leptice si psihoenergizante. Timolepticele amelioreaza starea de depresie prin m [...]

Antidelirante

Psihotrope majore care au proprietatea de a reduce sau antagoniza delirul [...]

Anoxemie cerebrala

Scaderea concentratiei oxigenului la nivelul sistemului vascular cerebral. Cercetarile experimentale au demonstrat faptul ca perturbarea debitului circulator cerebral, ca si diminuarea concentratiei oxigenului prin blocarea hematiilor cu substa [...]

Anosognozia, sin. sindrom anton-babinski

Lipsa capacitatii de a-si recunoaste propria hemiplegie, bolnavul considera propriile membre paralizate ca apartinind altei persoane. [...]

Anorexigene

Substante care reduc pofta de mincare, actionind asupra centrului hipotalamic al satietatii pe care il stimuleaza printr-un mecanism simpaticomimetic. Din acest grup fac parte derivati ai amfetaminei (Benzedrina), metam-fetamina (Pervitin [...]

Anorexie mintala

Termen impropriu, sub care si astazi a ramas descrisa o forma speciala de neuroza observata la fetele tinere. Ea a fost descrisa de Lasegue (1873) si denumita astfel de Huchard, in 1883. Cremieux (in 1942) a precizat cele 4 simptome prin [...]

Anonimografie

Termen folosit de P. Sivadon prin care se intelege preocuparea patologica de a scrie scrisori anonime, intilnita de acest autor cu predilectie la bolnavii paranoici. [...]

Anonimie

Tulburarea de fond a gindirii caracterizata prin blocarea procesului de desfasurare a notiunilor. in forma sa globala, A. se presupune ca exista numai in starile comatoase grave si in oligofreniile profunde. [...]

Anideatie

Tulburarea de fond a gindirii caracterizata prin blocarea procesului de desfasurare a notiunilor. in forma sa globala, A. se presupune ca exista numai in starile comatoase grave si in oligofreniile profunde. [...]

Anetic

Tulburari de comportament care vizeaza codul moral. Aceste tulburari se observa in neuroze, psihopatii, far-macodependente, epilepsie, traumatisme cranio-cerebrale, schizofrenie, psihoza maniaco-depresiva, demente, oligofrenii etc. [...]

Anestezie afectiva

sau Anestezie psihica dureroasa. Tulburare particulara de afectivitate din seria hipertimiilor negative. Se observa in depresii si melancolii si consta dintr-o stare afectiva penibila in care bolnavii isi reproseaza ca nu mai pot iubi [...]

Anemie cerebrala

Este determinata de scaderea debitului masei sanguine cerebrale, fie prin hemoragii (uterine, lezarea unor vase mari, hemoptizie, melena, hematemeza etc), fie prin boli discrazice sanguine (anemii primitive sau secundare). In primul caz, tabloul [...]

Andropauza

Notiune recent intrata in uzul medical prin care se intelege diminuarea notabila pina la oprire a functiei endocrine sexuale la barbati, fiind similara cu notiunea de menopauza. Nu exista un consens unanim in aceasta privinta; mulÅ [...]

Anartria

Lipsa capacitatii de exprimare verbala cu pastrarea constiintei fata de aceasta tulburare. A. apare in afazia motorie. [...]

Anancast

in psihiatrie, cuvantul este intrebuintat pentru a desemna o structura anormala a personalitatii, caracterizata prin: meticulozitate, nehotarire, lipsa de siguranta in actiunile sale, indoieli si oscilatii permanente, generatoare de [...]

Anafrodiziac

Substante cu actiune opusa afrodiziacelor, fiind medicamente cu actiune deprimanta asupra sistemului nervos central. A. determina diminuarea sau inhibarea mecanismelor nervoase care reglementeaza activitatea sexuala [...]

Amnezie

Absenta functionalitatii memoriei. A. antero-grada sau de fixare, lipsa posibilitatii de engramare a materialului recent. Survine in stari posttraumatice, postconfuzive si dementiale. A. afectogena sau psihogena se produce printr-un bloc [...]

Amitriptilina

Este un antidepresiv triciclic, derivat de dibenzocicloheptena, care actioneaza mai rapid decit imi-pramina. O alta deosebire fata de aceasta o reprezinta existenta unor proprietati anxiolitice si tranchilizante. Efectul linistitor apare [...]

Amimie

Lipsa mobilitatii muschilor fetei si in consecinta a expresiei adecvate si mobile in concordanta cu trairile afective ale persoanei. A. se observa in catatonie, PGP, boala lui Par-kinson. [...]

Amfetamine

Reprezinta o clasa de substante adreno mimetice indirecte (actioneaza prin eliberare de catecolamine, in special noradrenalina si dopamina) cu efect preponderent stimulator asupra SNC. Ele determina pe EEG o reactie de trezire; au actiuni [...]

Amfepramona

Este o amina simpatieomiimetica anorexigena; pe linga mecanismul anorexigen central A. poate determina reducerea greutatii corporale la obezi si prin interventia sa asupra metabolismului (cresterea metabolismului bazai, actiune lipolitica [...]

Amentia

Meynert si alti autori germani ai secolului al XlX-lea descriau sub acest termen un grup de psihoze caracterizate prin dezintegrarea starii de constiinta, onirism, incoerenta ideo-verbala si tulburari de activitate, fiind asimilata in no [...]

Ambivalenta

E. Bleuler a introdus termenul, conside-rind aceasta tulburare drept simptom principal in schizofrenie. Simptomatologie se cunosc trei feluri de A.: a€” A. afectiva, prezenta simultana a doua trairi afective contrarii (iubire si ura pent [...]

Amaurotica. idiotie

Este o boala familiala, cauzata de anomalii metabolipe transmise genetic. Catabolismul incomplet al proteinelor si lipidelor duce la depuneri de sfingomie-lina intiraneuionial, produeindu-se astfel o degenerescenta neuro-fibrilara. Clinic, ta [...]

Alzheimer, boala lui

Forma clinica particulara de dementa presenila descrisa de Alzheimer (1906a€”1911) si inclusa astazi impreuna cu boala lui Pick in cadrul gerontopsi-hiatriei. Faza de debut apare intre 45a€”05 de ani ou o frecventa mai mare la sexul f [...]

Allopsihic

Termen care se refera la capacitatea bolnavului psihic de a recunoaste alte persoane (orientat allopsihic) sau la incapacitatea de a realiza acest act (dezorientat allopsihic). in sens larg cuprinde intregul sistem de referinte oferit de ambianÅ [...]

Alimentatie artificiala

Ansamblu de masuri teh-nico-medicale, folosite in cazurile in care bolnavul nu se poate alimenta pe cale naturala. Un numar relativ insemnat de bolnavi psihici pot, in cursul evolutiei bolii, sa refuze alimentatia (v. REFUZUL ALIMENTAR). i [...]

Alimemazina

este un derivat aminoalchilic de fenotiazina, cu o actiune neuro-leptica moderata. in schimb are o serie de insusiri utile pentru tratamentul unor afectiuni psihice, fiind un bun anxiolitic si antidepresiv; pe linga aceasta A. poseda si [...]

Alienatie mintala

Termen care defineste, in general, boala psihica, dupa unii psihiatri, cu referire predilecta la grupa psihozelor endogene (schizofrenie, parafrenie, delire cronice sistematizate). A.M. provine de la cuvintul latinesc 'alie-nus" care inse [...]

Alfa, ritm (eeg)

Ritm bioelectric cerebral, in general de aspect sinusoidal, cu frecventa de 8a€”13 c/s si amplitudinea intre 10a€”100 microvolti, inscris cu precadere in regiunile occipitale, la subiectul in stare de veghe (relaxat psiho-senzorial si cu oc [...]

Alcoolism cronic

Impregnatia alcoolica isi pune amprenta asupra individului, care capata o serie de caractere somatice distinctive si anume: faciesul caracteristic, cu roseata sau paloare, venectazii mai exprimate la pometi si nas (cupe-roza), tremuratu [...]

Alcoolism

Termenul folosit de Magnus Huss, in 1859, pentru a desemna abuzul de bauturi alcoolice, este vag si imprecis. Dupa Jellinek, A. este un termen prea general, care acopera o mare varietate de realitati clinice cu numai doua trasaturi comune: [...]

Akinezie

Tulburare de activitate caracterizata prin totala absenta a gesturilor, a miscarilor. A. apare cu deosebire in starile sfcuporoase (oatatonie, melancolie, postitraumatica). [...]

Agramatism

Tulburare de vorbire si scris in care nu mai sint respectate regulile gramaticale si in consecinta exprimarea devine incorecta. A. apare in toate formele de dementa, in stari confuzive, encefalopatii cronice posttraumatice, oligo-frenii [...]

Agrafia

Tulburari de scris de ordin caligrafic survenind in afazie, dementa, intoxicatii cronice, psihoze presenile. [...]

Agozol

este un vasodilatator coronarian. Mecanismul de actiune este complex; este o substanta anti-calciu (impiedica penetrarea calciului in celula miocardica), scade concentratia monoami-nelor (CA si mai putin serotonina) din cord si SNC; amelio [...]

Agnozie

Tulburare de perceptie caracterizata prin incapacitatea bolnavului de a cuprinde intr-un tot unitar elementele senzoriale corespunzatoare unui obiect. in A. este imposibila convertirea elementelor senzoriale in perceptii simbolice (Taylor). M [...]

Agitatie psihomotorie

Sindrom psihic caracterizat prin hiperactivitate pe afectiv, ideativ si motor, manifestat clinic printr-o stare de agitatie globala a€” de intensitate variabila pina la paroxisme incoercibile. Agitatia este insotita si de modificar [...]

Afrodiziac

substanta care stimuleaza functiile sexuale (de ex. erectia). Afrodiziace sint stricnina, yohimbina, de asemenea apiolul (oleu volatil din Petroselinum) si cantarida (Lytta vesicatoria, gindaci de frasin). Ultimele sint foarte toxice. [...]

Afemia

Incapacitatea bolnavului de a folosi limbajul vorbit cu constiinta partiala sau absenta a integrarii acestei tulburari. Survine mai ales in epilepsia determinata de leziunea emisferului frontal sting (Lazarescu-Brosteanu). [...]

Afectivitate paradoxa

Tulburare incadrata in pa-ratimii (perversiuni ale continutului timic induse printr-o modificare a calitatii relatiei stimul-raspuns). Calitatea emotiei devine opusa celei obisnuite si conditionate,' raspunsul emotional este inversul [...]

Adrenolitice (adrenoblocante, blocante adrenergice)

Sint medicamente care blocind receptorii adrenergici impiedica efectele CA si ale adrenomimeticelor in general. Dupa natura receptorilor blocanti A. se clasifica in: a-adrenolitice si (3-adre-nolitice. a-adrenoliticele inhiba (sau chiar i [...]

Adrenergice

(adrenomimetice, stimulente adrenergice). Sint compusi similari ca structura cu adrenalina, care actioneaza asupra unor receptori specifici (adrenergici). Receptorii adrenergici se clasifica in: a) prin stimularea lor se produce vasoconstrict [...]

Adipsie

Lipsa senzatiei de sete intilnita in melancolie, confuzie mintala, dementa. [...]

Adinamie

Lipsa de energie psiho-motorie, intilnita in patologia psihiatrica in diverse boli ca: nevroze, psihopatii, depresii, intoxicatii cronice, farmacodependenta. [...]

Adezivitate

Atitudine comportamentala manifestata prin viscozitate afectiva, lentoare intelectuala si psihomotorie, incapatinare, insistenta in maniera de a cere ceva, politete exagerata, afectare puerila, perseverare, inertie. A. apare ca un e [...]

Adaptare

Proces complex de obisnuire si integrare a organismului la conditiile de mediu. A. profesionala a€” proces de integrare activa si supla a persoanei in stereotipul profesional, in esenta prin invatarea si ulterior automatizarea deprinde [...]

Adamantanamina

Este o amina eu 10 atomi de carbon, solubila in apa. Are actiune profilactica in gripa (virus tip A2) si este inzestrata cu proprietati antiparkinsoniene. In parkinsonism este eficace fata de rigiditate, dar influenteaza putin tremu [...]

Acufena

Perceptia unor zgomote, suieraturi, tiriituri recunoscute in general de bolnav ca anormale. A. apare in otite cronice, nevrite acustice alcoolice, nevrite acustice posttrauma-tice, hipertensiune arteriala cerebrala, ASC, insuficienta vert [...]

Activitate (eeg)

Succesiune de unde, de acelasi tip, inregistrate pe electroencefalograma. Printre principalele activitati EEG mentionam: 1. A. alfa (a). Succesiune de unde cu durata intre 1/8a€”1/13 sec. (frecventa 8a€”13 c/s); 2. A. beta (|3). Succesiune [...]

Activare

Procedeu standardizat utilizat in vederea declansarii anomaliilor EEG, care nu s-au evidentiat prin inregistrari de rutina. Printre cele mai utilizate procedee de activare mentionam: hiperpneea, stimularea luminoasa intermitenta, activarea [...]

Acorie

Tulburare de instinct alimentar caracterizata prin absenta satietatii, fapt pentru care bolnavii maninca mult si incontinuu fara sa se opreasca. A. poate apare in oligofrenie grava, schizofrenie cronica, dementa. [...]

Acid ascorbic (vitamina c)

Este o vitamina hidrosolu-bila care se gaseste mai ales in fructe (citrice, maciese) si legume (tomate, ardei, cartofi, varza) proaspete. Se absoarbe bine din tubul digestiv. Necesarul zilnic este cuprins intre 75a€” 100 mg. Omul nu poate s [...]

Acatisie

Imposibilitatea bolnavului de a pastra pozitia sezinda, caracterizata printr-o tulburare a activitatii psihomo-torii. A. apartine kineziilor paradoxale din sindroamele extrapi-ramidale, fiind descrisa de Picard in 1924. Este mai frecventa [...]

Acatalepsie

Tulburare cognitiva caracterizata prin insuficienta capacitatii de a pricepe sensul notiunilor. A. apare in oligofrenii, demente. [...]

Acatagrafie

Tulburare de scris caracterizata prin aparitia erorilor in topica frazelor datorita unor asezari gresite a cuvintelor. A. se intilneste in schizofrenie, debilitate mintala, epilepsie, dementa. [...]

Acatafazie

Tulburare de vorbire caracterizata prin inversari, greseli in orinduirea cuvintelor in propozitii, fraze. A. apare in stari crepusculare, stari onirice, intoxicatii acute, schizofrenie, dementa. [...]

Abulie

Tulburare a vointei si activitatii caracterizata prin pierderea spontaneitatii si initiativei. P. Janet a diferentiat A. generalizata a€” care cuprinde totalitatea tulburarilor cona-tive care impiedica realizarea unei actiuni, si A. s [...]

Abstinenta

In psihiatrie este utilizat pentru a caracteriza tulburarile produse in urma intreruperii unui consum abuziv de droguri sau bauturi alcoolice. [...]

Absenta epileptica

Forma de epilepsie primar generalizata neconvulsiva, caracterizata prin suprimarea brusca a constiintei pe o durata de citeva secunde, fara fenomene post-paroxistice semnificative, dair ou amnezie pentru perioada crizei. A.E. se intilneÅ [...]

Abreactie

Termen propus de psihanalisti, prin care se intelege aparitia unei descarcari sau eliberari a persoanei din-tr-o stare tensionala latenta si de lunga durata. De obicei A. apare brusc ca urmare a unor asociatii de idei din cadrul evocari [...]

Ablutomanie

Tulburare de comportament caracterizata prin prezenta unui ritual compulsiv manifestat prin spalarea abuziva a miinilor. A. apare in neuroza obsesivo-fobica si in psihastenie. [...]

Abiotic

Termen folosit in clasificarea generala a dementelor (mai ales presenile sau senile) pentru a diferentia aparitia distrugerii masive neuronale determinata probabil de cauze legate de mecanismul lor intim de functionare — [...]