Termeni psihiatrici

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » termeni psihiatrici

Haloperidol

ratamente/depresia/cele-trei-aspecte-ale-depresie62365.php" title="Cele trei aspecte ale depresiei in adolescenta: abordare teoretica" class="text">depresie sau, dimpotriva, stare de agitatie, anxietate, insomnie si mai rar chiar exacerbarea simptomelor bolii psihice respective; in cadrul maniei, aceasta poate ra spre depresie. H. poate produce tulburari vegetative variate (sialoree, transpiratii abundente, diaree, gura uscata, retentie urinara, consti-patie), hipotensiune arteriala moderata, tahicardie. E.S. potenteaza efectul hipotensiv al H. Uneori H. determina extrasistole si dureri anginoase. Tulburarile extrapiramidale exprimate pot aparea chiar dupa doze reduse, dar, in general, intensitatea lor este proportionala cu doza administrata. Cind fenomenele den prea pronuntate, este necesara intreruperea tratamentului. Anti-parkinsonienele de tipul trihexifenidilului (Romparkin'"", Ar-tan(R)) pot corecta aceste tulburari. Antiparkinsonienele colino-litice (v. ANTIPARKINSONIENE) nu sint recomandabile deoarece pot precipita aparitia glaucomului. H. poate determina acatizie si hiperreflectitate. Uneori se produc reactii alergice, eruptii maculo-papuloase si acneiforme, eventual fotosensibili-zare. Daca apare "sindromul malign" (hipertermie, eruptii cutanate, transpiratii abundente, deshidratare), tratamentul va fi intrerupt. La epileptici H. poate favoriza aparitia crizelor convulsive. (In general, butirofenonele sint mai toxice decit neuro-leptioele fenotiazinioe). Contraindicatiile sint constituite de starile comatoase, cu deprimarea actitatii SNC dupa narcotice, hipnotice, etanol etc; starile depresive (depresia inhibata), boala lui Parkinson, epilepsie, isterie, sarcina (pericol de focomelie), alergie la H. Se utilizeaza cu prudenta sub rsta de 7 ani, la bolnai arteriosclerotici cu sindroame cerebrale produse de spasme vasculare si la femeile care alapteaza. Nu se asociaza cu anticoagulante derivati inandionici (fenidiona, difenandiona). Preparate. Posologie. Haloperidolul, un alt preparat, se prezinta sub forma de comprimate de 0,5 mg; 1 mg; 2 mg sau 5 mg si solutie buvabila (2 mg/ml). Dozele se silesc prin tatonare, oscilind intre 115 mg pe zi, administrate per os (maximum 30 mg pe zi). In cazul agitatiilor intense, medicamentul poate fi aplicat parenteral la inceputul tratamentului, fie pe cale i.v. (15 mg pe zi) fie i.m. (220 mg pe zi) apoi se trece cit mai repede la aplicarea orala. Dupa obtinerea efectului terapeutic se sileste doza de intretinere care este cuprinsa intre 14 mg pe zi, per os. H. poate fi asociat cu neuroleptice sedative sau antidepresive triciclice. In caz de voma de origine centrala, rebela la alte tratamente H. se administreaza per os, in doza de 12 mg pe zi (sub forma de picaturi). In neurozele cenestopate se poate asocia cu unele medicamente colinolitice de tipul priamidei (v. VESALIUM(R)). (5) HALUCINATIE. Tulburare grava psihica, definita drept o perceptie falsa, fara obiect. Conngerea deliranta, proiectia spatiala si senzorialitatea au ramas trasaturile sale cele mai caracteristice, la care se adauga o anumita stare particulara de traire, de rezonanta si de insusire a fenomenului halucinator; implicatiile modificarilor de constiinta sub o forma sau alta sint totdeauna prezentate. H. reprezinta de multe ori simptomul de baza al bolii psihice; in functie de caracteristicile lor. precum si de felul in care interfereaza cu celelalte tulburari, realizeaza diverse entitati nozografice. Cele mai strinse conexiuni ale H. sint cu delirul, cu care realizeaza sindromul halucinator-delirant. Prioritatea in debut in general apartine delirului, H. venind doar sa completeze, sa verifice sau sa argumenteze falsele conngeri ale bolnavului. In psihozele endogene predomina mai ales H. auditive, pe cind in psihozele exogene, H. zuale se afla pe primul . H. pot apare si la persoane indemne psihic, care se gasesc intr-o situatie particulara (stress, traumatism psihic, izolare senzoriala etc); ele mai pot fi produse si cu ajutorul hipnozei sau a drogurilor. Substantele halucinogene (v. HALUCINOGENE) ar declansa (dupa H. Ey) "forta imaginatiei" dupa ce in prealabil au modificat constiinta. H. perturba intotdeauna critica persoanei respective, care participa activ (actor, regizor) sau pasiv (spectator) la desfasurarea lor. Etiopatogenia H. este complexa si extrem de diversa deoarece procesul perceptiv poate fi modificat in oricare parte a realizarii sale. H. abstracte (H. zuale complexe nonurative); H. acromatice (H. zuale necolorate, in alb-negru); acuasme, sin. acufene (H. auditive elementare sub forma de zgomote, sunete); acufene, sin. acuasme; H. acusticoverbale (H. auditive complexe); H. adelomorfe (H. cu contur imprecis, vag, de obicei simple, nediferentiate); H. adevarate, sin, psihosenzoriale (H. care au o proiectie spatiala, o prezentare senzoriala si sint insotite de conngerea deliranta a bolnavului); II. agreabile (H. insotite de o stare afectiva placuta, ele amuzind bolnavul sau creind o adevarata stare feerica, de basm); Algohalucinatii (H. tactile dureroase, de obicei atematice); H. antagoniste (Bleuler), sin contradictorii (H. auditive bilaterale, simultane sau succesive, care insufla la o ureche un continut placut (de lauda) pentru bolnav, iar la cealalta ureche un continut neplacut (injurii, amenintari)); H. asociate (S6glas) (H. diverse, prezentate intr-o adevarata suita, ex. o voce il anunta ca va fi curentat si imediat simte efectele curentului electric); H. auditive (totalitatea H. pe modelul analizatorului acustic); H. autoscopice, sin. deuteroscopice, heautoscopice (proiectia propriei imagini corporale (partiale, segmentare, sau totalitare)); II. barestezice (H. ale perceptiei presiunii, a greutatii); H. campine (H. optice, plasate in perimetrul cimpului zual, ele pot fi centrale sau periferice); H. cenestezice (Sivadon) (H. ale propriilor organe interne sau ale propriului organism); //. cinematografice (H. zuale sub forma de scene care se desfasoara in fata bolnavului; acesta va participa ca regizor, actor sau ca spectator la ele); H. colective (aparitia simultana a mai multor H. (mai ales zuale, auditive sau olfactive) la mai multe persoane, ele se datoresc sugestiei in masa, hipnozei); II. combinate (a) fenomenului halu-cinator contine elemente proprii pentru diverse simturi (sin. sinestezice); b) aparitia in acelasi timp a mai multor tipuri de H.); H. complexe (H. psihosenzoriale, cu o realizare complexa superioara ex . H. cinematografice verbale, muzicale efc.); H. comune (H. Ey) (H. auditive elementare); H. contradictorii, sin. antagoniste, v. antagoniste; H. corporale, sin. somatice, scerale (H. care zeaza in general schema corporala, organele sau aparatele principale); II. cosmice (H. cu teme astronomice, astrale); H. cromatice (H. zuale colorate, sub forma de louri, de scene); H. decorative (H. zuale formate din arabescuri, desene etc); H. deuteroscopice, sin. si v. autoscopice; H. diferentiate (Marchais) (H. zuale complexe, insotite de H. auditive adecvate, ex. locomotiva insotita de sueratul pe care-l produce); H. dominante (H. care detin prim-ul simptomatologie sau pozitia cea mai importanta in preocuparile bolnavului in general si in loul psihopatologic in special); H. elementare, sin. simple (H. vagi, fragmentare, imprecise); II. endoscopice (H. ale organelor interne, stomac, ficat, inima etc); H. enterocep tive (Marchais) (H. ale sensibilitatii generale interne); H. erotice (H. cu teme sexuale, ele sint de obicei, polisenzoriale); H. estetice (H. zuale, auditive, insotite de trairi artistice); H. extatice (H. cu continut cosmogonic, mistic, profetic etc. placute, satisfacind bolnavul); H. extracampine (Bleuler) (H. zuale complexe, plasate de bolnav in afara cimpului sau zual); H. urative (H. zuale complexe sub forma de oameni, animale, case, te etc.); II. fiziologice (H. observate la oameni normali); //. foneme (H. zuale simple, sub forma de pete luminoase, pete colorate); H. fotografice, sin. statice (H. zuale, lipsite de miscare, asemanatoare unui lou); H. fotom (H. zuala elementara, sub forma de pata de lumina, de culoare, umbre etc); II. functionale (H. complexe care apar simultan cu un pretext real; ex. H. verbale care apar odata cu zgomotul apei de la robinet); //. genitale (H. proiectate de regiunea organelor genitale externe); //. gigantice, sin. guliveriene, ma-cropsice (II. zuale, uriase, speriind bolnavul care se simte coplesit de prezenta lor); II. grafice (litere, cifre, ieroglife etc. vazute sau scrise sub comanda); H. guliveriene, sin si v. gigantice; II. gustative (diferite gusturi placute sau chiar respingatoare); //. haptice, sin. tactile (toate falsele perceptii legate de simtul pipaitului); H. haptofone (Marchais) (transpunerea elementelor tactile in registrul auditiv); H. heautoscopice, sin. si v. autoscopice; II. hemianopsice (Morsier) (H. zuale care apar in jumatatea dreapta sau stinga a cimpului zual); H. hipnagogice (Maury) (H. care apar in perioada de adormire); H. hipnopompice (H. care apar dimineata la trezire); H. holocam-pice (H. zuale care apar in intreaga zona a cimpului zual lezat); H. homofone (H. acustico-verbale sau forma de voci, intre care se distinge, de catre bolnav o voce principala); H. imperative (H. auditive sub forma de porunca, dind ordin bolnavului sa execute fel de fel de actiuni); H. intuitive (H. pe care bolnavul afirma ca le-a presimtit inainte chiar de a apare); II. intrapsihice, sin. si v. pseudohalucinatii; H. kinestezice sau de miscare (bolnavul executa fel de fel de miscari, actiuni sub comanda sau la un ordin dat afirmativ de altcineva); H. liliputane (Leroy), sin. micropsice, microscopice (H. zuale miniaturizate, care de obicei delecteaza bolnavul); H. macropsice, sin. gigantice; II. micropsice, sin. si v. liliputane; H. microscopice, sin. si v. liliputane; H. mistice (H. cu continut religios); /7. mnezice (dupa H. Ey), sin si v. eemnezie; H. monocrome (H. zuale intr-o singura culoare, sile, constante); H. mono-culare (Morel) (H. zuale la un singur ochi, de cele mai multe ori in legatura cu un scotom central); II. multisenzoriale, sin. polisenzoriale (H. simultane care cuprind mai multi analizatori (auditi, zual, tactil etc); H. muzicale (H. auditive complexe sub forma de melodii, cintece, ele pot fi bilaterale sau unilaterale); H. negative (H. care refuza recunoasterea unei realitati, ex. in hipnoza, persoana hipnotizata nu vede sau nu aude obiectele sugerate, in sindromul Cotard refuza sa creada ca mai are scere etc); H. normopsihice (Lhermite) (H. care respecta in general proportia reala a dimensiunilor obiectelor, animalelor la care se refera); //. olfactive (H. ale mirosului); //. optice, sin. zuale (H. ale vederii); //. panoramice (H. zuale, statice, in care bolnavul vede mereu acelasi peisaj, flori, fructe etc); H. pantofobice (Levy-Valensi) (scene de groaza, catastrofe, cutremure, incendii, inundatii etc); Ii. policrome (Clerambault) (H. zuale colorate); H. polifonice (H. auditive muzicale, in care se aud simultan mai multe voci); II. polisenzoriale, sin si v. multisenzoriale; H. profetice (H. acustico-verbale mistice, care dau bolnavului conngerea ca detine secretele itorului, ca poate prevedea mersul lumii etc); H. pseudohalucinatii, sin. intrapsihice (Kandinski) (H. fara proiectie spatiala, sint considerate un fel de transpozitie a gindurilor); II. psihogene (H. cauzate de un stress psihic puternic); H. psihomotorii (II. de miscare, apartinind analizatorului psihomotor); //. psihosenzoriala (Baillarger) sin. si v. adevarate; II. psihice, sin. si v. pseudo-halucinatii; II. secundare (H. care dubleaza de obicei ideile delirante); //. semihalucinatii (H. zuale hemianopsice, in care apar jumatati de oameni, de obiecte); Ii. simple, sin. elementare; H. sinestezice (H. complexe interferentiale, ex. auditie colorata); H. somatice, sin. scerale si v. H. corporale; H. statice, sin. si v. fotografice; Ii. stereotipe (repetarea aceluiasi model de H.); H. tactile, sin si v. haptice; Ii. terifiante (H. de groaza); II. verbale (cunte, voci, conferinte, monologuri); II. vestibulare (II. care dau impresia vertijului, a pierderii echilibrului); H. scerale, sin. si v. corporale; H. zuale, sin si v. optice; H. voluntare (H. Ey) (H. autodirijate de bolnav); //. zoopatii cutanato-mucoase (H. Ey) (H. haptice, and ca tema animale, insecte care umbla pe sub piele inteapa etc); H. zoopsii (II. zuale complexe sub forma de animale, and de obicei un caracter terifiant).