Termeni psihiatrici
NAVIGARE RAPIDA: »
Pagina principala » GHID MEDICAL
» psihiatrie
» termeni psihiatrici
Obsesie
Tulburare complexa ideo-afectiva, caracterizata prin prezenta in psihicul indidului a unor grupuri de fenomene care deranjeaza buna desfasurare a tuturor proceselor; constient de inutilitatea lor, persoana este incapabila sa le neutralizeze si cu cit se straduieste mai mult sa le indeparteze, cu atit fenomenele cistiga o intensitate mai mare. Aceste insusiri au dat O. caracteristicile lor esentiale, de fenomene parazite (care perturba), si de constringere (de obligatitate, de impunere, contrar argumentelor logice minuite de persoana in cauza), in desfasurare, O. capata treptat fie un caracter compulsiv, de indemnare spre o adevarata suita de actiuni ridicole, absurde, sterile, repetitive, fie un caracter ruminativ, de meditatie, fara sfirsit, intr-un adevarat paienjenis de ipoteze si intrebari fara rost. Exista inca multe controverse legate de critica si atitudinea persoanei in cauza fata de propriile O., cei mai multi autori inclina sa creada ca O. apare pe un psihic alterat, in care nu face decit sa-si incrusteze particularitatile, stiut fiind ca indoielile, nesiguranta, lipsa unei decizii ferme, a unei hotariri precise, tergiversarea etc, fac intotdeauna parte din cortegiul simptomelor ce insotesc prezenta unei O. (K. Jaspers, O. Kerbikov). Clasificarea O. difera de la un autor la altul. O. apare in diverse combinatii, mai ales cu fobii (v. FOBIE), stiut fiind ca fiecare bolnav are un grup principal de elemente obsesive si o serie de alte O. cu o intensitate si importanta secundara. O. apare in neuroze, stari reactive, psihopatii, depresii, schizofrenii, and o evolutie continua, progresiva sau intermitenta. Aritmomania, cerinta de a numara, a face fel de fel de calcule, a corela cifrele cu anumite evenimente, a face deductii cu semnificatii bune sau rele prin raportare la anumite cifre etc. Hidromania, impulsiune de a se arunca in apa, fata de care simte o atractie deosebita; persoana isi petrece un timp enorm cu dezbaterea tuturor detaliilor care ar decurge dintr-un asemenea fapt. Hipnomania. Marchais descrie o adevarata O. a somnului, o preocupare centrata pe functia somnului, care se diferentiaza de narcolepsie prin aceea ca
ass="text">somnul in sine nu iese din ritmul si durata sa obisnuita, numai prelucrarea, problematizarea in legatura cu somnul este amplificata. Mania compensarii (Janet), tendinta de a executa orice actiuni strict simetric. O. actiune, repetarea chinuitoare si fara rost a unei actitati, de care bolnavul este, cel putin in parte, conns ca este absurda; O. amintire, revenirea unor evenimente neplacute ou intreaga lor incarcatura negativa (ex. vederea unui spin-zurat etc). O. prin contrast, aparitia tulburatoare, si in acelasi timp neplacuta, a elementelor obscene in cele mai penibile si neasteptate situatii, cum ar fi in biserica, la inmormintari etc. O. jobica (Sutter), teama, dezgustul fata de un obiect oarecare. O. halucinanta (II. Ey), model mai ales oniric, zual, terifiant. O. ideativa, fel de fel de ginduri abstracte, sterile, teme filozofice inutile, intrebari fara rost, care, prin repetitie, deranjeaza foarte mult. O. impulsiva, impunerea unei actiuni, a unei fapte, fata de care persoana se apara si, de obicei, nici nu ajunge sa o comita vreodata (ex. tendinta de a-si ineoa copilul sau de a-si sufoca sotul etc). Onomatomanie (Charcot, Mag-nan), preocupare dominanta, legata de numele persoanelor cunoscute, vazute, auzite etc. in aceasta directie, autorii mentionati au descris mai multe variante: cautarea cu infrigurare a numelui, repetarea aceluiasi nume, impulsiunea, uneori irezistibila de a-l pronunta, angajarea in semnificatii particulare, de obicei funeste, legate de pronuntarea unor nume etc. O. semnificatie (Janet), fiecare fenomen trebuie cautat si descifrat, analizat pentru a-i gasi sensul, importanta, interferentele etc. O. zoopatic, dupa unii autori greu de diferentiat de halucinatiile tactile, se caracterizeaza prin preocupari excesive pe tematica luata din lumea animalelor. Scrupul obsedant (Sutter), denumita si boala scrupulelor, caracterizata printr-o pedanterie extrema a intregului complex de actiuni necesare etii. Totul este dus pina la exces: curatenie, ordine, disciplina, igiena, punctualitate etc.
