Este un derit tioxantenic, analog al clorpromazinei cu proprietati neuro-leptice asemanatoare. Se deosebeste insa de clorpromazina prin faptul ca efectul sau antipsihotic este mai intens si poseda in plus actiuni antidepresive si analgezice. C. are proprietati anti-histaminice si colinolitice. Este de asemenea antiemetizant. Potenteaza efectul narcoticelor, hipnoticelor si analgezicelor. Efectul sau neuroleptic se explica prin deprimarea formatiei reticulare din trunchiul cerebral. Efectele secundare pe oare le produce sint similare cu ale clorpromazinei, dar fenomenele extrapiramidale sint mai rare. Produce in schimb frecvent somnolenta. C. este indicat in bolile psihice acute si cronice in care loul clinic este dominat de stari de neliniste, agitatie si de agresivitate cum ar fi: schizofrenia, psihozele reactive, psihopatiile, farmacodependenta. in psihoza maniaco-depresi C. poate fi utilizat si in faza depresi, deoarece are un efect timoleptic. Se mai poate folosi in neuroze anxioase si depresive, precum si ca antiemetizant (in
voma de origine centrala), ca antihistaminic si in tratamentul ulcerului gastroduodenal. In bolile psihice, efectul terapeutic apare rapid, este puternic si persistent. Are actiune favorabila permitind aplicarea psiho-terapiei, deoarece sub influenta sa bolnavul devine linistit si cooperant. Acest medicament poate fi asociat cu antidepresive triciclice de tipul imipraminei sau nortriptilinei. C. este contraindicat in intoxicatii cu hipnotice, opiacee,
alcoolism acut, boli cardiosculare. ES. poate agra efectul hipertensiv al medicamentului, motiv pentru care se evita asocierea acestuia. Analgezicele, hipnoticele si narcoticele se vor da in doze reduse in timpul tratamentului cu C. Este interzis consumul alcoolului in timpul administrarii acestui medicament. Preparate. Posologie. Produsul Truxal(R> se prezinta sub forma de comprimate de 5; 15; 50 mg si sub forma de fiole de 20; 50 mg clorprotixen; exista si un preparat bubil de C. care contine 10 mg substanta acti pe ml. in psihoze, doza medie este de 45200 mg pe zi, per os. La bolnavii internati, doza poate fi crescuta treptat pina la 300600 mg pe zi, administrate fractionat. in agitatiile psihomotorii initial se poate administra parenteral (1530 mg pe zi i.v. sau mai ales 90150 ung pe zi i.m. (Ci
urezu si colab., 1973). in delioum tremens, la inceputul tratamentului se pot injecta i.m. 2050 mg. in caz de
depresii se administreaza per os 1530 mg de 3 ori pe zi. La bolnavii neuirotici, dozele sint cuprinse intre 510 mg, de 3 ori pe zi. in tulburarile de
somn se pot administra 510 mg inainte de culcare (cu o ora). (5) CLOZAPINA (Leponex^, HF-l854). Este un derit pipera-zinil dibenzo-diazepinic cu proprietati neuroleptice puternice, desi in experientele pe animale ii lipsesc unele insusiri caracteristice pentru tranchilizantele majore (nu antagonizeaza actiunile apomorfinei si ale amfetaminei, nu produce catalepsie). Deprima formatia reticulara determinind sedare si putind induce
somnul fiziologic. in clinica, actiunile sale sint asemanatoare cu ale levomepromazinei. Este indicata in formele cronice de schizofrenie. In aceste cazuri este posibila asocierea cu neur'o-leptice retard. Este eficace de asemenea in
tulburarile de comportament. Fenomenele secundare sint reprezentate de hi'po-tensiune si tahicardie. Nu determina fenomene extrapiramidale, deosebindu-se astfel de neurolepticele din alte clase chimice. Poate produce somnolenta si rar agranulocitoza. Este contraindicata in caz de alergie, boli hepatice,
tulburari ale hemato-poezei,
insuficienta cardiosculara, epilepsie. Se administreaza per os, in doza de 20150 mg pe zi, in schizofrenie, doza putind fi marita treptat pina la 300 mg pe zi.
