Termeni psihiatrici
NAVIGARE RAPIDA: »
Pagina principala » GHID MEDICAL
» psihiatrie
» termeni psihiatrici
Trifluoperazina
Este un neuroleptic fenotiazinic piperazinic, care contine in pozitia 3 radicalul trifluorometil. Datorita acestor modificari de structura, actiunea sa neuroleptica este superioara fata de cea a clorpromazinei. De asemenea efectul sau antiemetizant este mai puternic. Proprietatile sale adrenolitice, colinolitice si an-tihistaminice sint insa mai reduse decit in cazul clorpromazinei. Se deosebeste de acesta si printr-oin efect dinamogen asupra psihicului. Actiunile sale sint durabile. T. este indicata in aceleasi cazuri ca si clorpromazina. Eficacitatea sa s^a dovedit, mai ales, in schizofrenia paranoida acuta si cronica si schizofreniile anergice, avind efecte favorabile asupra simptomatologiei de tip apato^abulic si halucinator-delirant. T. se mai poate utiliza in psihoza maniaco-depresi, psihoza de involutie, psihoze toxice, sindroame psihotice, insotind afectiuni cerebrale organice,
tulburari de comportament la oligofreni, tulburari emotionale la copii, neuroze (mai ales in forme in care exista stare de anxietate, agitatie,
tensiune psihica, apatie), tulburari pseudoneurotice si stari anxioase determinate de unele afectiuni somatice, rsaturi de origine centrala,
cefalee si migrene. Efectele secundare sint similare ou cele determinate de clorpromazina. Tulburarile extrapiramidale apar mai frecvent si sint intense, putind avea forma unui sindrom hiperkinetic-diston sau a unui sindrom akinetik-hiperton, mai rar apare tasikinezia. Uneori produce insomnie, mai rar fatigabilitate si somnolenta. Efectul sau antiemetic poate masca
-naturiste-cu-plante/vom82253.php" title="Voma" class="text">voma simptomatica (din cadrul abdomenului acut, a intoxicatiilor sau a tumorilor cerebrale). Datorita hepatitei toxice, agranulocitozei, trombocitopeniei, pancitopeniei si anemiei, care pot aparea uneori chiar la doze uzuale, se impune controlul periodic al functiei hepatice si examenul hematologic, in cursul tratamentului. De asemenea, existind pericolul aparitiei retinopatiei, se impune controlul oftalmologie. Contraindicatiile sint similare cu cele descrise la clorpromazina. Nu se prescrie la gravide. Se administra cu prudenta la bolnavii cu angina pectorala (creste perceptia durerii datorita efectului stimulent al T. asupra activitatii psihice; in astfel de cazuri se intrerupe tratamentul). Se evita in boli cardiosculare datorita efectului hipo-tensiv (atentie in cazul dozelor mari si a administrarii parente-rale). Se intrerupe tratamentul la bolnavii la care apar modificari retiniene. Se evita asocierea T. cu medicamente deprimante ale SNC (sedative, hipnotice, narcotice, tranchilizante, alcool), deoarece se potenteaza efectul depresiv. Utilizarea indelungata, datorita efectului cumulativ al medicamentului, poate produce aparitia unor fenomene de supradozaj. Preparatul Trifluoperazin(+> contine, pe un drajeu, 5,9 mg clorhidrat de T., care corespund la 5 mg substanta acti sub forma de baza; iar pe fiola, clorhidrat de T. echilent cu 2 mg baza; in psihoze se administreaza per os, initial 5 mg, apoi doza se mareste treptat pina la 1030 mg pe zi (maximum 30 mg pe zi, FR. IX). In cazurile agitate, se administreaza 12 mg i.m. Doza se poarte repeta dupa 46 ore, pina la 6 mg pe zi. Imediat ce situatia permite, se trece la administrarea per os a medicamentului. In neuroze se administreaza per os, 25 mg pe zi (maximum 10 mg pe zi). Fenomenele extirapiramidale se combat prin antiparkinsoniene.
