Curent psihiatric modern care considera factorii sociali responsabili de aparitia si dezvoltarea bolilor psihice. S., in edificarea sa ca ramura a psihiatriei, a preluat partial observatiile si concluziile unor cercetatori mai vechi si mai noi (Esquirol, Stahl, Baruk) prind importanta etiopatogenetica a asa-numitelor "cauze morale" in esenta, dificultati de adaptare, de existenta, precum si pe cele reflexo-logice, datorate in special scolii ruse si soetice de psihiatrie. Aceste laborioase investigatii au demonstrat valoarea factorilor de mediu social incitind la abordarea lor mai corespunzatoare si corelata cu studiul factorilor etnografici, ecologici si culturali (Durkheim, Levy-Bruhl, Kardiner, K. Horney, M. Mead, K. Lewin etc). S. considera boala psihica ca efect al structurii sociale. Ea apare ca urmare a constringerii la care este supus indidul de catre societate, prin constringere inte-legind toate "pretentiile" acestei societati fata de membrii ei, care, intr-adevar, in aceasta epoca istorica de mari prefaceri trebuie sa faca fata unor necesitati mereu sporite in dezvoltarea tehnico-industriala si culturala. S. pune un accent deosebit pe rolul familiei oa nucleu social de baza si apoi pe toate celelalte forme sociale, institutionalizate (inclusiv cultura, morala etc.) in formarea indidului. in acest sens, Cooley afirma ca "natura umana nu ne, nu se realizeaza la nivel de existenta decit putin cite putin. Nu o posedam la nastere, ea nu se cucereste decit in
societati". Dupa conceptiile sociologice, mai ales americane, trecerea la constiinta se face dupa asa-nu-mitul mecanism de "looking glass seif". De la inceput in organizarea grupelor umane primare se crede ca pozitia de "fata in fata" a membrilor grupei, este aceea care in ultima instanta creeaza o coordonare spontana si inconstienta a comportamentului. Dar convetuirea inseamna relatii interumane, cultura, actitate economica si ineil ierarhizarea sociala. De aici reguli de conetuire, legi, drepturi si obligatii, comunicare etc, surse fructuoase de dezvoltare ale personalitatii. Corelat cu aceste aspecte, debuteaza cu G. Herbert Mead miscarea de analiza a personalitatii in cadrul social (opera principala Mina Seif and Society, 1934). Astazi, culturalismul in psihiatrie si antropologia culturala reprezinta curente de oaroetare fecunde. Recent la acestea se adauga structuralismul algoritmic, derivat partial din teoria informatiei si a comunicarii (logica comunicarii), strins inrudita prin origine cu cibernetica si lingstica (Scoala americana de la Palo-Alto). S. aduce un aport substantial in cunoasterea bolilor psihice, dar rolul ei nu trebuie supraestimat in dauna factorilor biologici si psihologici. Exagerarea acestei conceptii isi gaseste materializarea in curentul antipsihiatric.
