Termen folosit pentru a defini perioada in care survine oprirea definitiva a ovulatiei si a ciclurilor menstruale la femeie (denumita si climacterium). M. este un fenomen fiziologic, oare apare de obicei intre 4554 de ani. incetarea functiilor glandelor genitale antreneaza o serie de
tulburari in intreg sistemul endocrin. In plus aceasta perioada de criza biologica ("virsta critica") marcheaza debutul proceselor in-volutive, de imbatrinire, la care se adauga uneori si o serie de evenimente psihotraumatizante ca doliu, deceptii afective, despartiri de copii (Levy Valensi "Menopauza morala"). In majoritatea cazurilor M. este parcursa silentios, fara incidente, femeia adaptindu-se noii situatii, pe care o priveste ca pe ceva natural. Psihopatologic pot apare tulburari ca: modificari carac-teriale si afective (labilitate emotionala, dispozitie insila, emotivitate exagerata, mai ales la polul anxios, susceptibilitate crescuta, tendinte interpretative, iriilitate, irascibilitate, dereglari ale ritmului nictemeral, cosmaruri etc). Se mai semnaleaza obsesii (cu teme de gelozie sau hipocondriace), fobii sau chiar impulsiuni (ex. dipsomania). Insilitatea psihica merge paralel cu semnele de insilitate neuro-vegetativa (bufee de caldura, transpiratii, palpitatii, cefalee, vertij, uneori oscilatii tensionale etc). Aceste tulburari dispar spontan (in citeva luni, pina la maximum 2 ani); uneori insa, in afara de repaus si
regim igienic de viata, este nevoie de o interventie terapeutica mai energica (cu neuroleptice sedative, in doze mici, tranchilizante, hipnotice si tratament hormonal). Rareori apar in cursul M. tulburari psihice mai grave, care evolueaza insa pe un "teren" predispozant, cu o anumita incarcatura familiala, M. putindu-i-se acorda rolul de factor declansator (prin tulburarile endocrine si "bulversarea" psihologica pe care le antreneaza). Se citeaza astfel tulburari caracteriale mai accentuate (gelozie patologica, agresivitate, ostilitate, tendinte de tiranizare a anturajului, zgircenie, manifestari cverulatorii si procesomane, cochetarie deplasata, erotomanie etc). Psihozele imbraca un lou particular, cel mai adesea de tipul sindroamelor depresive (fie ca M. faciliteaza la vechii periodici aparitia unui nou puseu depresiv, fie ca apar louri depresive pentru prima oara a asa-zisele "M. de involutie"). Cenestopatiile apar frecvent in cadrul simptomatologiei acestor depresii. Mai rar pot apare louri maniacale, cu stari de agitatie sau stari hipomaniacale. Au fost descrise si bufee delirante din seria paranoida, mai ales de tip pasional, cu teme de gelozie, persecutie, erotice, prejudiciu. Asa cum subliniaza insa toti autorii, este necesara multa rezerva si atentie in atribuirea acestor louri delirante doar tulburarilor ocazionate de M. devenind obligatorie in asemenea cazuri studierea personalitatii premor-bide, a terenului, a conditiilor socio-familiale. Dealtfel, in interpretarea tuturor tulburarilor psihice care apar in perioada M. trebuie luati in considerare o serie de factori psihologici (situatia familiala si conjugala creata de aceasta perioada critica, neintelegerea celor apropiati pentru femeia la M. si pentru tulburarile ei, modul in care aceasta accepta imbatrini-rea, perspectiva declinului psiho-fizic etc). In M. artificiala (prin castrare chirurgicala sau radiologica), in aproximati70o/0 din cazuri nu apar alte tulburari decit accentuarea susceptibilitatii si iriilitatii (Porot). Uneori insa, pot apare tulburari neurotice sau psihotice, care se instaleaza mai rapid si brutal, datorita dezechilibrului hormonal crescut. in adoptarea unei atitudini terapeutice in fata tulburarilor psihice din perioada M. este necesara o strinsa colaborare intre psihiatru si endo-crinolog, pentru a sili un diagnostic precis, de care depinde si succesul tratamentului.
