Schematic elementele S.K.-C. pot fi incadrate in una din cele trei forme ale automatismului ideo-verbal (sau asociativ), senzorial-senzitiv, si motor (sau kinestezic). Automatismul ideo-verbal ar fi aspectul cel mai important al sindromului, dupa Clerambault. Aici se incadreaza o serie de tulburari ale gindirii si limbajului interior, ca enuntarea si comentarea actelor si gesturilor bolnavului, ecoul gindirii si al lecturii, sentimentul de ghicire a gindurilor, furtul gindirii, influenta exterioara (xenopatica), instrainarea gindirii proprii si prezenta gindurilor impuse din afara. Pot sa apara izbucniri necontrolate, inluntare, de idei, de ginduri, traite de subiect cu detasare, alcatuind mentismul xenopatic. In acest sindrom sint cuprinse si pseudohalucinatiile descrise de Kandinski (1881). Automatismul senzorial si senzitiv este constituit din date false extero-intero- sau propriocep-tive, o adevarata parazitare a perceptiei normale (imagini colorate, mirosuri gretoase, gusturi bizare, senzatii tactile de iri-tatie sau prurit, tulburari cenestezice, de tipul paresteziilor, algiilor, spasmelor etc. (H. Ey). Automatismul psiho-motor se refera la asa-zisele halucinatii psiho-motrice (descrise de Seglas) sau pseudohalucinatii motorii si verbo-motorii, in care apare senzatia de miscare, impusa, fortata (la muschii fetei, gitului, membrelor) si de articulatie verbala fortata (la nivelul limbii, buzelor, laringelui, toracelui). S.K.-C. ar fi insotit de delirul de influenta (dupa Snejnevski), de amintiri pseudo-halu ci maiorii si de tranzitivism. Cel mai adesea, el apare in schizofrenie, in psihozele delirante cronice, psihoze de inlutie, psihoze senile.