Componenta esentiala a psihicului, notiunea de I. apartine mai ales psihanalizei, care ii acorda multiple valente in edificarea persoanei. In acceptiunea psihanalitica. I. constituie originea si esenta etii psihice; ar fi o "gindire instinctuala", determinata de cele mai elementare dar si fundamentale cerinte biologice: conservarea indidului si speciei, insotit de trairea sentimentului de placere si satisfactie. I. este in strinsa corelare cu sistemul nervos vegetativ si cu structurile mezodiencefalice care il dirijeaza spre formatiunile centrale corticale ale SNC. I. reprezinta o tendinta spre constientizare (spre constient). Conceptia pavloana ofera date importante in intelegerea I., ea dovedind ca cele mai simple reflexe dirijeaza ata vegetativa. Acestea sint regasite in constiinta, unde au caracterul de reflexe conditionate. Bleuler a schitat, sub termenul de "psihoid", analogia intre manifestarile biologice tale si cele constiente. Astfel, in functiile tale se gasesc: a) elemente mnezice, care folosesc impresiile determinate de diferite excitatii; ele constituind o veriila memorie "moleculara" care astazi, in urma cercetarilor recente de neurobio
logie si biochimie neuronala, cistiga teren; b). posibilitati de integrare, de sinteza a impresiilor izolate si c). elemente teleologice de finalizare a achizitiilor intr-un scop determinat. Viata sociala, prin criteriile sale etice, religioase, estetice etc, inchise in eul constient, la elaborarea caruia contribuie si care selecteaza si dirijeaza impulsiunile inconstientului, in raport cu normativele eului constient, reprezinta, in ultima instanta, sinteza etii psihice si sociale. Dinamica acestei interrelatii, in special filtrarea, la care sint supuse de catre constiinta, pulsiunile I. se constituie in ceea ce psihanaliza a numit fenomenul cenzurii. Acesta permite "trecerea" pragului constiintei numai acelor pulsiuni I. care nu contran normelor etice, restul sint "refulate". Strins legate de I. sint "complexele". Psihanaliza incearca o explicare a "fenomenului neurotic si psihotic prin mecanismele psihodinamice ale interrelatiei constient-incon-stient.
