Afectiunile respiratorii
Acestea se manifesta prin febra, tuse, obstructie nazala, respiratie dificila, varsaturi, etc.
Cele mai frecvente afectiuni respiratorii la sugar sunt: adenoidita (inflamarea vegetatiilor adeno [...]
Accidente posibile la sugari
- Caderea de la inaltime, din pat sau de pe masa de infasat -Arsuri prin cadere pe surse de caldura (resou, radiatoare) sau
prin atingerea lor cu mainile.
- Arsuri prin expunere prelungita la soare.
- Arsuri prin adm [...]
Vaccinarea antirujeolica - vaccinarea antihepatita b
Este o vaccinare mai recent introdusa in tara noastra (aproximativ din 1978). Vaccinul imunizeaza sugarii si copii mici fata de rujeola, o boala infecto-contagioasa greu suportata de acestia si urmata de complicatii grave.
Vaccinarea di-te-per
Are drept efect imunizarea sugarului concomitent fata de 3 boli grave: difterie, tetanos, tuse convulsiva.
Se incepe atunci cand sugarul a implinit 3 luni Se injecteaza 3 doze, la interval de o luna, in coapsa. Rapel I se face la 6 l [...]
Cresterea rezistentei sugarilor la imbolnaviri
Profilaxia imbolnavirilor sugarilor si a copiilor mici, se face in primul rand prin respectarea unor norme stricte de igena si ingrijire:
- alimentatie corecta si mai ales naturala pana la 4 luni;
- expunere zilnica la ae [...]
Vitaminizari si vaccinari
La varsta de 2 luni sugarul primeste a doua doza din vitamina D3 (200000 de unitati injectabil); prima doza a primit-o deja in maternitate.
Este indicat ca administrarea de vitamine D sa fie precedata si urmata de administra [...]
Vaccinul urlian
Oreionul este o viroza comuna omului, a carei epidemiologie este dominata de contagiozitatea mare a bolii, frecventa formelor inaparente de boala a mecanism important al persistentei virusului in natura a si imunitatea solida postinfect [...]
Vaccinul rubeolos
in raport cu rujeola, rubeola este o viroza eruptiva cu incidenta maxima tardiva a la scolari si adolescenti a si care la 15 ani nu epuizeaza decit 50% din masa susceptibila (19) (20). Importanta bolii pentru sanatatea publica e [...]
Vaccinul rujeolos
Profilaxia activa antimorbiloasa constituie o problema de patologie infectioasa interesanta si actuala. Daca pentru individ rujeola ramine o viroza eruptiva benigna, in care necesitatea vaccinarii apare discutabila, pentru colectivi [...]
Vaccinuri arbovirale
'Arbovirusurile sint agenti patogeni mentinuti in natura, in principal sau in mare masura, prin transmisie biologica intre gazdele vertebrate susceptibile, de catre artropodele hematofage; ele se multiplica si produc viremie la vertebr [...]
Controlul afectiunilor respiratorii determinate de micoplasme
in afara progreselor remarcabile realizate in ultimul deceniu prin izolarea unor noi agenti implicati in etiologia virozelor respiratorii, ca rino-virusurile, corona virusurile etc, a fost lamurita in mare masura diversitatea microorganisme [...]
Vaccinuri rinovirale
Rinovirusurile reprezinta principala cauza a guturaiului la adulti si un element important in determinismul infectiilor cailor respiratorii superioare la copii (131). Dintre cele peste 100 de tulpini izolate s-au stabilit 56 de tipuri antigeni [...]
Controlul virozelor respiratorii
Infectiile acute ale tractului respirator sint printre cele mai frecvente afectiuni ale omului, reprezentind 50a67«/o din morbiditatea generala in tarile temperate si o proportie apropiata in cele calde. Se estimeaza ca incidenta es [...]
Perspective in standardizarea si controlul vaccinurilor virale
Perspectivele cercetarii in problema vaccinurilor virale pot fi analizate in doua alternative, tinind seama de cele doua conditionari esentiale care se fac in profilaxie: securitate si eficienta. La al X-lea Congres al Sectiunii perma [...]
Vaccinuri virale
Vaccinurile virale pot contine, fie agenti activi a vaccinuri vii, a fie virusuri sau fractiuni virale (vaccinuri subvirale) inactivate printr-o gama larga de metode a vaccinurile inactivate. Principalele vaccinuri utilizate in prevenire [...]
Norme de productie si control ale vaccinurilor virale
Vaccinurile virale, ca orice produs imunohcmatobiologic de uz uman. preparat in tara sau provenit din import, sint supuse controlului national privind inocuitatea si eficacitatea. Acest control este efectuat de Sectia pentru controlul de stat [...]
Certificate internationale de vaccinare
Autoritatile sanitare nationale au dreptul de a pretinde calatorilor certificate ce vaccinare contra holerei, variolei si febrei galbene. Aceste acte sint specificate in reglementarile OMS, publicate anual. Conditiile impuse calatorilor d [...]
Contraindicatiile vaccinarilor
Totdeauna au fost descrise complicatii mai mult sau mai putin grave care s-au produs in timpul vaccinarilor. Utilitatea vaccinarilor nu se poate pune in discutie, cu atit mai mult cu cit riscurile ce se pot ivi sini totusi minime intr-o [...]
Calendarul vaccinarilor
Printre mijloacele putin costisitoare si susceptibile a scadea morbiditatea si mortalitatea infantila, imunizarea activa prin vaccinuri ocupa un loc prioritar. Necesitatea unei ordini cronologice intre diferitele vaccinari s-a facui simtit [...]
Experimentarea in teren a vaccinurilor
In momentul in care se pune problema prevenirii bolilor transmisibile, autoritatile isi indreapta intii gindul catre vaccinuri si apoi catre alti agenti profilactici. Pina in 1920 era utilizata pe scara larga vaccinarea antivari [...]
Probleme generale legate de vaccinare
Deoarece virusurile utilizeaiia pentru multiplicarea lor sistemele cn/i-matice ale celulei, este foarte dificila blocarea multiplicarii fara a interveni in metabolismul celulelor normale din organism. Este foarte probabil ca pentru a controla [...]
Imunitatea tisulara
Imunitatea tisulara ramine, dupa opinia clasica, in cadrul careia scoala romaneasca este prioritara, elementul esential al rezistentei speci-fice de lunga curata in viroze. Levaditi si Nicolau sint primii care au aratat in perioad [...]
Antigenicitatea virusurilor
Multiplicarea virusului in celula gazda este caracterizata, printre altele, de sinteza unor proteine specifice infectiei virale, care reprezinta, fie componentele structurale ale corpusculului viral, Iic proteine sintetizate in timpul infectie [...]
Caracteristicile anticorpilor naturali. specificitate si aviditate
Discutia asupra specificitatii mai reduse a anticorpilor naturali, ativ cu a celor aparuti in urma imunizarilor artificialie active, isi arc originea intr-o intelegere inexacta a termenului 'specific". in realitate, capacitatea s [...]
Dinamica raspunsului imun in vivo
in infectia naturala, cantitatea virusului infectant fiind de obicei foarte mica, insuficienta pentru a stimula celulele producatoare de anticorpi, aparitia anticorpilor antivirali este conditionata de multiplicarea virusului si deci de creÅ [...]
Sistemul imunologic umoral
STRUCTURA ANTICORPILOR Anticorpii sint molecule proteice (la mamifere, totdeauna globuline) capabile sa se combine specific cu antigcnele potentiale, dar nu cu cele imunologic acceptabile (seif) prezente in lichidele organismului. in multe viro [...]
Principii generale de imunologie virala
Raspunsul imun este un rezultat posibil al conflictului macroorga-nism-virus (74). Macroorganismul dispune de doua categorii de factori de aparare: unii prezenti inaintea infectiei, altii care apar ca raspuns la ea [...]
Norme tehnice pentru prqfilaxia tetanosului neonatorum
1. Mäsuri privind profilaxia tetanosului neonatorum Se codificä drept tetanos neonatorum decesul intervenit pänä la värsta de 28 de zile la un nou-näscut care a fost capabil imediat dupä nastere sä tipe si sä sugä si la care la värsta de [...]
Vaccinuri si imunoglobuline
Imunoprofilaxia presupune douä aspecte distinete: 1. Vaccinarea sau imunoprofilaxia activä (prin vaccinuri cu virus viu atenuat sau inactivat) care asigurä o protectie diferitä, dar dura-bilä (in general mai muljJ ani). Se aplicä inaintea unei [...]
Calendarul vaccinarilor.
in Statele Unite el este urmatorul: Varsta Vaccinarea 2 luni .DTP I, AP I, HIB I 4 luni .. [...]
Vaccinarea contra hepatitei b
incepand din 1993 acest vaccin se administreaza si in Romania. EI produce imunizare fata de virusul hepatitei B, o boala contagioasa care poate afecta grav ficatul. Copin mai mari, adolescentii si adultii pot fi la randul lor vaccinaÅ [...]
Prevenirea varicelei
Statele Unite precum si in alte tari s-a testat protejarea copiilor contra varicelei cu un vaccin varicelic viu atenuat. In prezent se discuta generalizarea acestui vaccin. [...]
Vaccinarea contra barilului haemophilus influenzae tip b (hib)
Acesta provoaca in general imbolnaviri usoare asemanatoare cu raceala, dar uneori (mai ales la persoane cu rezistenta scazuta la infectii) poate provoca o imbolnavire grava sub forma meningitei, care produce leziuni cerebrale, surdita [...]
Vaccinarea antirujeolica (ar), antiurliana (pentru prevenirea oreionului) si antirubeolica
in Statele Unite copin sunt protejati impotriva acestor boli virale prin administrarea unui vaccin combinat, de obicei la varsta de 15 luni1. Uneori pot apare reactii la vaccinarea antirujeolica, asemanatoare unei rujeole (pojar) de gravitat [...]
Vaccinarea antipoliomielitica (ap)
Vaccinul cu virus viu, atenuat (Sabin) este administrat oral (pe gura) la toti copin (in Statele Unite incepand de la 2 luni de viata). Acest vaccin contine virus viu crescut in laborator, de trei tipuri (tulpini). in Statele Unite se admi [...]
Dtp: difterie, tetanus, pertussis (tuse convulsiva)
Vaccinurile pentru prevenirea aparitiei acestor trei boli infectioasc sunt combinate impreuna intr-un trivaccin care se administreaza in trei etape la interval de 2 luni incepand de la varsta de doua luni. Protectia creata astfel scade t [...]
Reactii adverse la un vaccin?
Uneori sunt parinti alarmati si nedumeriti datorita povestilor citite prin ziare sau auzite la televizor in ce priveste aparitia unor reactii adverse la un vaccin anume. Unii din acesti parinti vor dori sa evite ca si copilul lor sa [...]
Pregatiti sufleteste copilul
Cel mai bun mod de a pregati sufleteste copilul pentru o injectie este sa ii explicati cat mai simplu si corect ce se va intampla. Spuneti-i ca intepatura va fi dureroasa, dar ca il apara de o boala care este cu mult mai dureroasÄ [...]
Notati-va datele vaccinarilor
Este indicat sa va notati datele vaccinarilor fiecarui copil (eventual semnate de medic), precum si a unor eventuale alergii la medicamente, avandu-le la indemana atat acasa cat si in excursii. Aceste info [...]
