Rinorusurile reprezinta principala cauza a guturaiului la adulti si un element important in determinismul infectiilor
cailor respiratorii superioare la copii . Dintre cele peste 100 de tulpini izolate s-au silit 56 de tipuri antigenice si in plus, pot fi asteptate variatii intratipice, asa cum sint intilnite la alte picornarusuri umane .
Cultivarea rinorusurilor reclama conditii speciale, existind nu numai o specificitate stricta de substrat, dar si un tropism ingust pentru organe si celule inalt specializate si diferentiate. Dupa aceste conditionari se disting doua grupe taxonomice: M (se multiplica in tesut de maimuta sau uman) si H (se multiplica exclusiv in tesut uman) . Infectiile cu primul grup sint urmate de obicei de scroconversie (6), in timp ce in al doilea caz raspunsul imun este mai putin constant (113, 114).
Marea varietate antigenica, precum si inconstanta raspunsului imun, creeaza dificultati profilaxiei specifice in aceste roze. Totusi, mai multe grupuri de cercetatori au raportat protectia conferita de
vaccinurile rino-rale formolate sau i impotriva infectiei naturale sau experimentale cu rusuri omologe sau inrudite antigenic (22, 81, 99). Aceste studii au confirmat experimente mai vechi in care voluntari care aveau
anticorpi seroneutralizanti rezistau la infectia intranazala cu rinorusuri omologe (6, 92, 114). Pentru ca proiectia este specifica de tip, este probabil ca un
vaccin monovalent sa aiba o foarte mica valoare in teren, data fiind marea varietate antigenica. Un vaccin polivalent care va utiliza tulpini cu un spectru antigenic mai larg va avea sanse mai mari de reusita.
Raspunsul antigenic in cazul vaccinurilor formolate depinde in mare masura de titrul rusului inainte de inactivare (22, 81). Utilizarea ad-juvantilor de tipul fosfatului de aluminiu sau Drakeol-Arlacel nu a indicat o marire atitrului de anticorpi. Se poate chiar ca ultimul preparat sa distruga antigenicitatea rusului . Fosfatul de aluminiu poate fi totusi folosit pentru adsorbtic si elutie, concentrind si purificind componentele rusului care vor fi folosite in vaccin, l'ltracentrifugarea zonala poate fi de asemenea utila. Un antigen fixator de complement comun mai multor serotipuri a fost izolat de Tyrrell prin aceasta metoda. El pare sa reprezinte rioni "goi", fara genom, similar antigenu-lui C de polio, dar valoarea lui profilactica nu a fost testata.
Raspunsul antigenic la vaccinurile i depinde in mare masura de calea de administrare. Serotipul 1 administrat intranazal induce serocon-versic, dar si reactii clinice . Administrat in lapte, per os, nu da reactii clinice, dar nici raspuns imun. Protejarea infectiozitatii prin administrarea intraorala in capsule enterice nu a dat rezultate mai bune. Mascolli si colab. , lucrind cu serotipurile 32 si 44. desi au reusit sa rezolve protectia fata de pH-ul acid din stomac, nu obtin scroconversie. Calea intranazala nu este numai cea mai susceptibila, dar si locul unic de multiplicare rala. in plus, anticorpii din secretiile
nazale par a avea si in cazul rinorusurilor o valoare profilactica esentiala . Utilizarea unor
vaccinuri i atenuate administrate intranazal ar trebui sa repre zinte teoretic solutia optima, lotusi, atenuarea obtinuta prin adaptarea la temperatura de 37A, in loc de 33A (Draper, citat de 118) sau prin selectia in prezenta serului imun sau a guanidinei (Dogget, citat de 116) este
insuficienta pentru a oferi optimism.
Doua alte alternative ramin in rezolvarea problemei profilaxiei guturaiului:
controlul raspindirii rusurilor in mediu prin masuri igienice: ultraolete , controlul poluarii aerului , umiditatii etc;
controlul chimioprofilactic, in care insa nu exista nici o noutate in afara medicatiei populare .
