Deoarece virusurile utilizeaiia pentru multiplicarea lor sistemele cn/i-matice ale celulei, este foarte dificila blocarea multiplicarii fara a interveni in meolismul celulelor normale din organism.
Este foarte probabil ca pentru a controla bolile
virale vom depinde inca multa vreme de ccinuri.
Pentru a se decide daca ccinarea constituie o metoda utila sanatatii publice trebuie sa se aiba in vedere mai multi factori (3): natura bolii, Irccventa si importanta ei economica;
eficacitatea ccinarii in atie cu alte masuri profilactice;
facilitatea fabricarii ccinului si pretul sau;
inocuitatca, eficacitatea si simplitatea tehnicii de ccinare.
Astazi dispunem de mijloace de combatere impotri unor categorii de boli, si anume:
1. boli in care singura masura profilactica satisfacatoare este ccinarea (gripa, febra, galbena);
2. boli in care ccinarea este asociata cu alte masuri utile (turbare);
3. boli in care ccinarea nu trebuie efectuata decit in anumite conditii (la diverse grupe profesionale. in regiuni speciale) (anumite encefalite).
Duxbury (5)^ sustine si necesitatea crearii de ccinuri fata de virusurile care, dupa ce au produs infectii asimptomatice sau cu simptome minore, ramin in stare latenta in celulele organismului.
Aceste virusuri care persista in genomul celulei infectate sub impulsul unui stimul (iradiatii, substante cancerigene etc.) pot declansa o proliferare anormala a celulelor cu structura genetica nesila, proliferare care nu poate fi controlata de mecanismele homeostatice ale organismului.
Anchetele epidemiologice permit serviciilor de sanatate publica sa obtina indicatii asupra masurilor preventive si programelor de ccinare, cu silirea celor mai urgente masuri de luat si a modului in care se face combaterea bolilor transmisibile.
O data programul silit, se pune problema incorporarii programului de imunizare in cadrul altor masuri de sanatate publica.In cele mai multe tari se apreciaza ca a preveni este mai putin costisitor decit a vindeca.
Vaccinarea obligatorie este, in parte, teoretica. Obligativitatea se fundamenteaza pe principiul ca boala contagioasa nu intereseaza numai pe individ, ci intreaga colectivitate. in practica, masurile de constringere nu sint aplicabile, dar o buna educatie sanitara poate avea rol decisiv, deter-minind cea mai mare parte a populatiei sa recurga la ccinare.
Astazi exista o tendinta de a se renunta la ccinarea obligatorie, so-cotindu-se ca nivelul cultural al populatiei este in continua crestere.
Nu este posibil a asigura succesul unui program de ccinare facinil din ccinare o masura obligatorie. Educatia sanitara constituie o arma deosebit de puternica pentru succesul ccinarilor de masa.In timp ce in tarile dezvoltate ccinarea a modificat radical aspectele referitoare la incidenta si gravitatea bolilor transmisibile, in tarile pe cale de dezvoltare intilnim aceleasi vechi probleme.
Acest lucru este datorit in special unui serviciu de sanatate publica deficient, ca si lipsei de laboratoare care sa poata efectua controlul protectiei si inocuitatai produselor biologice. in plus, trebuie sa se tina seama de insilitatea unor ccinuri in tarile calde si de gravitatea si mortalitatea mai mare produsa de unele boli (1).
Cele mai multe tari cauta sa sileasca programe de eradicare pe perioade mai lungi sau mai scurte.
Datorita ccinarii, riola se mai intilneste in doua continente, ccinul rujeolos, acolo unde a lost aplicat pe scara larga, conferind ti protectie puternica si de durata;
poliomielita este controlata in toata Luropa, in America de Nord, Oceania si unele tari din Pacificul de vest.
In tarile dezvoltate, datorita folosirii de ccinuri eficiente, unele boli nu mai constituie o problema de sanatate publica.
Situatia in Africa, Asia. America centrala si de sud este inca deficitara, afectiuni fata de care exista ccinuri fiind inca necontrolate.
Dificultatile existente sint mai mult de ordin administrativ si tehnic.
Una din principalele dificultati este constituita de absenta unor servicii medicale capabile sa satisfaca cu regularitate programele de imunizare.
OMS preconizeaza imunizarea intregii mase susceptibile sau macar a regiunilor accesibile (asa cum se face in poliomielita) .
Multe campanii de ccinare au constituit succese, altele au fost insuccese. In cele mai multe cazuri, succesul initial a fost urmat de o recrudescenta a bolii, prin ccinarea persoanelor susceptibile intrate in comunitatea ccinata prin nasteri sau emigrare. Asemenea situatii au fost intilnite in ceea ce priveste rujeola, riola si poliomielita (7).
In unele tari in care programele de imunizare nu se pot face regulat, mijlocul de combatere cel mai util este de a ccina rapid populatia cind s-a produs izbucnirea. Lucrul acesta nu este usor de realizat, deoarece pina sa se recunoasca boala, epidemia poate fi ansata.
Pentru a interveni in caz de necesitate, OMS a instituit in diverse parti ale lumii stocuri de ccin (poliomielitic, rujcolos, amarii, riolic. denga, iebra hemoragica), seringi, echipament de laborator (1). Exista si o lista de personal care poate fi convocat telegrafic.
Aceste echipe vor juca un rol important in controlul epidemiilor pina cind imunizarea fi facuta in mod regulat.
Trebuie sa se acorde atentie eficacitatii ccinurilor care sint folosite in climate calde si la persoane diferite. in aceste tari, eficacitatea ccinurilor si gravitatea bolilor sint diferite.In tarile cu clima temperata, ccinul poliomielitic determina o sero-conversie de 9Qo/a la copii triplu negativi (6) . in schimb, in climatele calde, rezultatele sint mai putin satisfacatoare (9) . seroconversia tiind dupa doua doze de aproximativ 5CA/e. Marirea cantitatii de virus din ccin sau dozele mici repetate timp de 46 sapta-mini nu au modificat seroconversia.
Dupa unii autori, prezenta enterovirusurilor ar interfera cu multiplicarea tulpinilor de polio din ccin. Seroconversia se produce totusi la copin care excreta alte virusuri .
Desi seroconversia este mica, incidenta poliomielitei paralitice a fost mult redusa.
Exista insa o discrepanta intre datele de laborator si cele epidemiolo-gice, numarul de cazuri si epidemii fiind in crestere.In zonele temperate, descresterea
in 1966
a fost de 400 ori pentru S.U.A., Canada, Noua Zeelanda si Australia (fata de media inregistrata in 1931 1955). de 100 de ori pentru 16 tari din Europa cu incidenta scazuta, iar in Africa centrala, America de sud si centrala si in 32 \sia se inregistreaza o substantiala crestere a numarului de cazuri (2) (4).
Din 70 de tari tropicale sau scmitropicale, in 44 s-au inregistrat cresteri si chiar epidemii.
Chiar si bolile aparatului respirator difera ca gravitate. Ele sint la lei de frecvente in zonele tropicale, ca si in cele temperate.In Trinidad, in 1965, s-a aratat ca, in medie, copin au avut 57
boli respiratorii din care doua febrile. in aceeasi perioada, in Anglia s-au intilnit 6,1 boli din care 1,3 erau febrile .In India, in 1963, media era de 3 afectiuni respiratorii anuale .In Kenya, 6187% din totalul bolilor au fost afectiuni ale aparatului respirator , cifre asemanatoare intilnindu-se in Zambia .
Un procent ridicat de mortalitate este datorat afectiunilor respiratorii (8).
Din toate datele existente, bolile respiratorii ocupa un loc important pe lista cauzelor care determina imbolnaviri si mortalitate in tarile' cu climat tropical. Cu toata existenta ccinurilor, controlul acestor boli este greu de asigurat.
