Raspunsul imun este un rezultat posibil al conflictului macroorga-nism-virus . Macroorganismul dispune de doua categorii de factori de aparare: unii prezenti inaintea infectiei, altii care apar ca raspuns la ea (6). in prima grupa se incadreaza factorii de rezistenta nespecifica: bariere fizico-chimice (piele, mucoase, secretii), apararea celulara nespecifica (fagocitoza, inflamatie, febra), iar in cea de-a doua raspunsul imun .
Opozitia didactica intre aceste categorii nu corespunde realitatii-biologice. Introducerea unui antigen la un animal cu sau fara experienta imunologica duce la o scrie de evenimente complexe (5S) (ICS) , dintre care recunoasterea antigenului este esentiala. Recunoasterea imunologica este un atribut universal al tuturor fiintelor vii, un element homeostatic impotri agresiunii prin macromolecule straine. Cordatele poseda doua mecanisme de discriminare imunologica: central de la nivelul tesutului limfoid. si periferic de la nivelul
sistemului fagocitar .
Desi acest modul nu intentioneaza sa constituie mai mult decit un suport teoretic pentru aplicarea practica a metodelor de profilaxie virala, complexitatea imunitatii in viroze (4) (5) (9) prilejui o recapitulare a dalelor de baza imunologice, astfel incit pretentiile titlului sa fie justificate.
Imunitatea virala implica participarea tuturor resurselor imunologice ale organismului . Celule din cel putin patru surse: timus, madu osoasa, splina si ganglioni limfatici capata functii specifice in cursul raspunsului imun. Diferentierea celulara are loc in doua directii:

sinteza si secretia de anticorpi circulanti, care este efectuata de celule de oricine medulara, celule electorii in raspunsul imunologic umoral;
aparitia unor celule sensibilizate, specializate in recunoasterea antigcnului; sint celule de origine timica, suport al imunitatii tisulare.
Relatiile intre cele doua componente ale sistemului imun sint schematizate mai jos .
Meritul acestei scheme este ca indica existenta a doua mecanisme in cadrul fiecarui sistem imunologic: un sistem aferent, de recunoastere a antigenului si un sistem eferent efector . Este esentiala, de asemenea, separarea intre celulele timice antigen reactive necesare initierii raspunsului imun celular si umoral si ambele linii precursori-efec-tori in imunitatea celulara si umorala.
Pot fi discutate riante ale schemei :
existenta unor celule antigen reactive separate pentru imunitatea celulara si umorala;
corespunzator, existenta unor celule cu memorie derite separat din precursorii imunitatii celulare si umorale;
identitatea intre celulele antigen reactive si precursorii si celulele cu memorie si efectori in imunitatea celulara;
existenta unor clase diferite de precursori pentru diverse tipuri de antigen si sau diverse clase de anticorpi.
Fara a insista mai mult asupra mecanismelor imunologice de recunoastere, vom da cite amanunte asupra segmentului efector al fiecarui sistem imunitar.