Discutia asupra specificitatii mai reduse a anticorpilor naturali, ativ cu a celor aparuti in urma imunizarilor artificialie active, isi arc originea intr-o intelegere inexacta a termenului "specific". in realitate, capacitatea situsului combinator de a se alatura antigenului este destul de ingusta pentru a comporta grade de atie . Ceea ce poate aria este aditatea intre componentele sistemului. Aditatea redusa a anticorpilor naturali indusi de antigen a fost dedusa din doza mai mare de aniigen reclamata in scroneutralizare . Consecutiv imunizarii arul iciale cu antigene adsorbite pe adjuvanti, se obtin
anticorpi azi. Diferentele semnalate se datoresc in buna masura sistemelor mai mult sau mai putin specifice care insotesc raspunsul imun natural: lizinc provenite din celule distruse de infectie , inhibitori nespecifici din ser sau factori care intern dupa cuplarea antigen-anticorp: properdina. componentele complementului, lizozimul .
Silitatea termica este o caracteristica a anticorpilor specii ici. Spre deosebire de factorii nespecifici care insotesc raspunsul imun natural si care sint inactivati la 5556AC in 30 min, anticorpii isi pierd actitatea specifica la 6770 C. Aceasta regula cunoaste citeva exceptii in functie de antigenele rale (in arboroze, de exemplu).
MODUL DE ACTIUNE Sl ROLUL ANTICORPILOR
Modul in care anticorpii antirali actioneaza in vo este inca obscur.
Prin analogie cu anticorpii antibacterieni, care actioneaza impotriva bacteriilor prin opsonizarea acestora, declansind fagocitoza si apoi
digestia intracelulara de catre celulele sistemului reticuloendotelial, se poate presupune ca lucrurile decurg in mod similar si in roze.
Pentru reactiile efectuate in tro se stie ca alexina este necesara complexului antigen-anticorp. Rolul complementului in vo in actitatea rulicida a anticorpilor nu este inca cunoscut.
Cercetarile referitoare la rolul anticorpilor in
imunitatea antirala au fost sintetizate de mai multi autori (2) .
Anticorpii confera rezistenta la silirea unor infectii rale, aparitia lor fiind corelata in timp cu rezistenta; in absenta lor sau la diminuarea titrului, rezistenta la silirea infectiei este nula sau redusa.
Rezistenta poate fi transferata de la persoanele sau animalele imune la cele sensibile prin ser sau y-globuline .
Pentru a se preveni infectia este necesara existenta unei concentratii suficiente de anticorpi, dar chiar in asemenea conditii, infectia nu poate fi prevenita daca inocularea rusului se face in tesutul sensibil. Administrarea y-globulinelor sau a serului imun dupa silirea infectiei nu are nici un efect.
Tesuturile sensibile pot fi totusi rezistente daca anticorpii au fost sintetizati local, la nivelul lor.
Corelarea in unele roze a prezentei, a absentei, a transferului si a specificitatii anticorpilor cu rezistenta la infectie duce la silirea unei relatii cauzale.In procesul de insanatosire, rolul anticorpilor pare sa fie mult mai redus, in multe cazuri acest lucru realizindu-se inaintea aparitiei unei cantitati detecile de anticorpi.
STRUCTURA CORPUSCULULUI VIRAL
Cele mai simple rusuri sint constituite dintr-un invelis proteic si un nucleu alcatuit din acid ribo sau dezoxiribonucleic. Proteina rala sintetizata in celula este deosebita antigenic de proteina celulei gazda in care a fost sintetizata si este raspunzatoare de cele mai multe din reactiile antigenice pe care rusul le induce. Ea protejeaza materialul genetic si determina atasarea corpusculului la
receptorii celulelor sensibile. Din aceasta cauza, proteina irala poate fi considerata ca o structura -.pecializata pentru transmiterea acidului nucleic de la o celula la alta.
Aceasta structura a fost denumita capsida si in forma ei cea mai simpla se compune din unitati structurale proieicc dispuse elicoidal, alcatuind un tub. sau sint dispuse dupa o simetric cubica, formind un ico-saedru.
Unitatile structurale sint formate dintr-un lant polipeptidic sau dintr-un agregat de mai multe lanturi identice sau diferite .In capsidele cu simetrie icosaedrica. unitatile structurale alcatuiesc aglomerari simetrice, unitati morfologice denumite capsomere . Acestea au o caracteristica esentiala: posibilitatea de auioasamblare.
Virusurile cele mai simple sini formate deci din capsida si acid nucleic
nucleocapsida. Pentru rusurile mai complexe, nucleocapsida poate fi, la rindul ei. acoperita de o membrana care se formeaza in momentul eliminarii din celula. in acest mod, membrana rala contine aut antigen ral, cit si antigene de origine celulara . Ea este numita peplos si este alcatuita din peplomere.
Componenta cea mai importanta din corpusculul ral este acidul nucleic si pentru majoritatea rusurilor se considera ca in interiorul capsidei ar exista o singura molecula de acid nucleic.
Din punct de vedere structural, fiecare tip de acid nucleic ral difera de la un rus la altul, putind fi format din unul sau doua lanturi de ribonucleotide polimerizate.
