Imunoprofilaxia presupune douA aspecte distinete:
1. Vaccinarea sau imunoprofilaxia activA (prin ccinuri cu virus viu atenuat sau inactit) care asigurA o protectie diferitA, dar dura-bilA (in general mai muljJ ani). Se aplicA inaintea unei expuneri, dar in foarte multe cazuri se aplicA si dupA expunere: rabie, tetanos, rujeolA, hepatita B.
2. Seropreventia sau imunoprofilaxia pasivA (prin seruri speciflce de origine animalA sau imunoglobuline umane devenite astAzi prepon-derente) care asigurA o protectie rapidA, dar tranzitorie (1 pAnA la 3 luni pentru imunoglobulinele umane).

Ele se pot folosi si postexpunere.

VArsta recomandatA Vaccln(uri) Comentarii

0-7zile BCG(a), HepB(b) In maternitate

2 luni DTP, VPOT, HepB(c) Simultan

4 luni DTP, VPOT Simultan

6 luni DTP(d), VPOT, HepB Simultan

9-l1 luni Ruj (e)

12 luni DTP(g), VPOT Simultan

30-35 luni/(h) DTP(g)

7 ani (in clasa I) DT, Ruj in campanii (i)

9 ani (tn clasa a lll-a) VPOT in campanii (i)

14 ani (Tn clasa aVIll-a) DT, BCG(j) in campanii (i)

La 24 de ani dT(k) Si la fiecare 10 ani ulterior
DTP - Vaccln difterotetanopertussis; VPOT - Vaccln pollo oral trilent: HepB - Vaccln contra hepatltei B (anti HBs); RuJ - Vaccln antirujeollc; BCG - Bacll Calmette Guerin. ccln antltuberculos; clT - Bianatoxlna dlfterotetanlcA (se utilizeazA dupA vArsta de 14 ani).

PrecizAri (la parantezele din tabelul 19.1)

a) Este obligatorie administrarea de ccin BCG, pAnA la vArsta de 2 luni, in maternitate sau la unitatea sanitarA care are in ingrijire copilul. De asemenea este obligatorie citirea la vArsta de 5-l0 luni a cicatricei postccinare BCG si administrarea unei doze de ccin BCG, farA testare la tuberculinA, la copin fArA cicatrice sau cu cica-trice < 3 mm.
b) Hep B se administreazA in primele 24 de ore dupA nastere la copilul clinic stabil, indiferent de greutatea la nastere.
c) Poate fi administrat mai devreme, la vArsta de 1 lunA, mai ales pentru copin care provin din mame AgHBs pozitive.
d) La copin cu 2 doze de ccin DT (sau DTP + DT) in antecedentele ccinale, se renuntA la aceastA dozA numai pe baza documentArii contraindicatiei medicale la ccinul pertussis.
e) Pentru prevenirea/controlul focarelor de rujeolA din colectivitAtile de copii, ccinul rujeolic poate fi administrat incepAnd cu vArsta de 6 luni, cu obligatia ccinArii antirujeolice la implinirea vArstei de 9 luni.
In perioadele neepidemice de rujeolA, cu aprobarea medicului epide-miolog, ccinarea copiilor de 9 luni poate fi amAnatA pAnA la inter-lul maxim recomandat, numai si numai in scopul cumulArii mai multor copii eligibili intr-o sedintA de ccinare si al diminuArii pierde-rilor de ccin rujeolic, care o data reconsAtuit, poate fi utilizat numai in ziua reconstituirii.
f) La 6 luni dupA completarea a 3 doze DTP (2 doze DT), respectiv 3 doze VPOT.

g) DT la cei contraindicati la componenta pertussis.

h) DacA este cazul, se reduce interlul (pAnA la minim 1 lunA) de la administrarea celei de-a 4-a doze de DTP, in scopul cumulArii a 5 doze de ccin pertussis (in DTP), pAnA la vArsta de 36 de luni.I) Organizate anual de Ministerul SAnAtAtii.
j) La cei negativi la intradermoreactla la tuberculinA (PPD).
k) in plus, dupA vArsta de 14 ani, cu dT:

- se ccineazA/reccineazA gravidele;

- se face imunoprofilaxia tetanosului la plague cu potenAal tetanigen.

Imunocompetenta alteratA ( si "intrebAri legate de cci-nuri")
Infectia HIV, leucemia, limfomul, cancerul generalizat si terapia cu agenti alkilanti, antimetaboliti, radiatii sau cantitAti man de corticoste-roizi pot induce o imunodepresie severA. in general, pacientii imunocompromisi nu vor primi ccinuri vii, cu exceptia anumitor circumstante notate mai Jos. in plus VPOT nu fi administrat la contactii de familie ai persoanelor sever imunocompromise. Se recomandA uAlizarea c-cinului polio inactit (VPI) in cazul cA iniunizarea antipolio este indicatA la persoanele imunocompromise, contactii lor de domiciliu si contactii intimi.
Vaccinul rujeolic nu este contraindicat la contactii apropiati pacientilor imunocompromisi. Gradul de imunocompromitere al unei persoane trebuie delerminat de un medic.IntrucAt rujeolA poate cauza imbolnAviri severe la pacientii cu infectie HIV, ccinul rujeolic este recomandat pentru toate persoanele cu infectie HIV asimptomaticA si trebuie considerat la toate persoanele cu infectie HPV simptomaticA. La persoanele infectate HIV care primesc regulat imunoglobuline intravenAs, ccinul antirujeolic se face cu aproximativ 2 sAptAmAni inainte de administrarea dozei lunare de imunoglobuline.
Vaccinurile inactive pot fi administrate la toti pacientii imunocompromisi, desi rAspunsul la aceste ccinuri ar putea sA fie suboptimal. Toate ccinurile inactite ale copilAriei sunt recomandate la pacientii imunocompromisi in dozele si conform schemei de ccinare uzualA.
Vaccinarea BCG la un copii cu SIDA poate provoca asa-numita BCG-itA, respectiv imbolnAvirea cu bacilul conAnut de ccin. De aceea confidenAalitatea cazului de SIDA nu trebuie sA fie absoluta. Medicul trebuie sA stie, pentru a preveni ccinArile contraindicate si pentru a alege solubile cele mai bune pentru fiecare copii in parte, fie sAnAtos, neinfectat cu HIV, fie in stadiul de SIDA.

VaccinArile copiilor nAscuti din mame HIV pozitive (recomandAri O.M.S.)

VArsta Vaccinul

2 luni DTP Antipolio inactit Anti-Haemophilus influenzae b
4 luni DTP Antipolio inactit Anti- Haemophilus influenzae b
6 luni DTP Antipolio inactit Anti-Haemophilus influenzae b

12 luni IDR-PPD + tratament anti-TBC la nevoie

15 luni Antirujeolic Antioreion AntirubeolA
18 luni DTP Antipolio inactit (VPO dacA devine seronegativ)
24 de luni Antipneumococic

4-6 ani DT Antipolio inactit Antioreion AntirubeolA

14-l6 ani DT Antirujeolic


Calendarul ccinArilor recomandate pentru imunizarea sugarilor si a copiilor sAnAtosi (SUA)
VArsta recomandatA ImunizAri (VaccinAri) Comentarii

la nastere HBV

1 -2 luni HBV
2 luni DTP, Hib, OPV DTP si OPV se pot Initia si mal devreme Tn zone endemice sau in timpul epidemiilor.
4 luni DTP, Hib, OPV Se recomandA un interl minim de 2 luni Tntre OPV.
6 luni DTP (Hib) Hib optional Tn funcjie de casa producAtoare
6-l8 luni HBV, OPV
12-l5 luni Hib, MMR MMR se recomandA mai ales Tn zonele cu mare endemicitate. De asemenea se testeazA IDR-PPD.
15-l8 luni DTaP sau DTP Doza a 4-a de DTP se administreazA la 6-l2 luni dupA doza a 3-a de DTP. DTaP nu se administreazA copinlor sub 15 luni.
4-6 ani DTaP sau DTP OPV DTaP sau DTP si OPV se administreazA Tnainte sau Tn momentul Tnceperii scolii, dar nu peste vArsta de 7 ani.
11 -l2 ani MMR

14-l6ani dT Se repetAdupA 10 ani.

HBV = Vaccinul anti-Hbs (IM - recombinant) DTaP = Vaccinul dlfterotetanoperlussis (toxoid) si celular pertussis - IM Hib = Vaccinul anti Haemophilus Influenzae tip b conjugat - IM OPV = Vaccinul antipolio oral (antenuat tip 1. 2, 3) - PO MMR = Vaccinul antirujeolic. urllan. rubeolic (viu) - SC dT = Vaccinul antltetanic tip adult (toxoid - doxa maximA) si antidiftcric toxoid (do/a redusA) - IM

Schema de imunizare recomandatA copiilor neccinati sau incomplet ccinafi (SUA)

RecomandArl timp/vArstA Vacclnare Comentarii

Copin sub vArsta de 7 ani
prima vizitA DTP, Hib, HBV MMR, OPV eventual testare IDR-PPD peste 5 ani nu se face Hib
dupA 1 lunA DTP, HBV OP se administreazA numai Tn situatii speciale
dupA 2 luni DTP, Hib, OPV Hib se administreazA numai la copin care au primit prima dozA sub 15 luni
peste 8 luni DTP sau DTaP HBV, OPV
4-6 ani DTP sau DTaP OPV DTP sau DTaP nu sunt necesare dacA doza a 14-a a fost administratA; la fei si OPV
11-l2 ani MMR

peste 10 ani dT

VaccinAri speciale

Vaccin Comentarii

Vaccin anti-HBs - mama purtAtoare HBsAg; - tratament injectabil FM/SC cu ace nesterile; - homosexuali; - pacienti care primesc cronic produs de sAnge si deri-te sau pacienti hemodializati; - copii institutionalizati, membrii unei familii cu un purtA-tor HBsAg.
Vaccin antigripal (virus inactit) - pacientii cu insuficientA cardiorespiratorie cronicA (FRP, displazie bronhopulmonarA); - pacientii cu tratament cronic cu salicilati; - imunodeprimati; - Tn conditii epidemice deosebite.
Vaccinul pneumococic - boalA pulmonarA cronicA, asplenia anatomicA sau functio-nalA, sindromul nefrotic.
Vaccin antimeningococic (p dizaharidic - A/CA7W 135) - asplenie functionalA sau anatomicA; - cAlAtorii in zone endemice.
Vaccinul BCG (Calmette-Guerin) - populatja infantilA IDR-PPD negati Tn colectivitAti cu risc crescut; - in zone cu incidentA crescutA de tuberculozA (rar folosit Tn SUA, obligatoriu Tn RomAnia).
Vaccin inactit antipolio - este la fei de activ ca VPOT si se utilizeazA cAnd acesta este contraindicat. De asemeni se administreazA la membrii unei familii cu un imunodeprimat.
Vaccin antirabic (obtinut pe celule diploide umane) Preexpunere: - grup cu risc mare: veterinari, vAnAtori, persoane care lucreazA Tn laboratoare. Postexpunere: - se utilizeazA obligatoriu Tn combinatie cu imonoglo-bulina umanA antirabicA + ccinul, Tn Schema: zilele 1, 3, 7,14 si 28 (pentru persoanele muscate de animale cu Potential mare de transmitere a virusului rabic).

Imunoglobulinele umane
Imunoglobulinele reprezintA substratul anticorpilor specifici din sAngele uman, constituind un dement important de imunitate pasivA. DupA O.M.S., se foloseste denumirea de imunoglobuline umane.
Pentru imunoglobulinele extrase din amestecuri diferite de plasmA (de la sute de donatori) s-a propus denumirea de imunoglobuline umane normale polilente, denumire care corespunde vechilor denumiri de y-globuline Standard sau normale.
y-globulinele obtinute din serul de conlescent sau din serul unei persoane hiperimunizate cu un anumit antigen (ccin sau analoxinA) se numesc imunoglobuline umane specifice anli-, urmate de numele antigenului corespunzAtor (tabelul 19.8).
Imunoglobulinele normale (dupA definitia O.M.S.) aflate in preparatele comerciale (denumite y-globuline) contin aproape numai fractiunea IgG (75-80%) si concentratii mici de IgA (15%), IgM (10%), IgD si IgE.
In tara noastrA se preparA in concentratie de 10% si 16% (fiole a 2 mL). Calea de administrare este numai IM In doze de 0,1-0,5 mL/kg corp (cu bunA tolerantA localA).
Imunoglobulinele specifice (anti-) sunt preparate in concentratie de 10% si 16%. Se administreazA la copil 0,2-0,4 mL/kg-corp si une-ori pAnA la 1 mL/kg-corp, strict IM (cu o bunA tolerantA localA).
elul 19.8 - Imunoglobulinele specifice (hiperimune) comer-cializate in RomAnia
Antitetanice

Antirabice

Antirujeolice

Antizosteriene

AntirubeolA (import)

Antiurliene

AntiriolA

Antipertussis

Anti-HBs (import)

Imunoglobulinele de uz intravenAs sunt reprezentate de y-venin, y-globulina pentru administrarea IV, prin diverse tehnici reusindu-se conserrea moleculelor de IgG.

Antajele sunt multiple:

- obt-inerea rapidA a unei concentratii mari de anticorpi (IgG);

- spectru larg de actiune;

- tolerantA bunA pe cale IV;
- nu prezintA riscul de transmitere a unor virusuri (hepatitice, cito-megalic, HIV).
Prezentarea: sub forma de flacoane cu 0,5, 1, 3 sau 6 g.

Imunoprofilaxia tetanosului - noile norme tehnice elaborate de Ministerul SAnAtAtii din RomAnia
Norme tehnice privind conduila profilacticA si terapeuticA in cazul plAgilor tetanigene (Ordin M.S. nr. 673/02.03.1995)
In cazul persoanelor care prezintA plAgi cu. probabilitatea de aA tetanigene, ca:
- plAgi intepate cu aschii, spini, com de vite s.a. (chiar dupA inchi-derea plAgii);
- plAgi prin muscAturi de animale;

- plAgi cu rAmAneri de corpi strAini in tesuturi;

- plAgi anfractuoase cu zdrobiri de tesuturi;

- plAgi cu tesuturi devitalizate;

- plAgi survenite in cursul accidentelor de circulatie;

- plAgi infectate;

- plAgi ale cordonului ombilical survenite in urma folosirii de Instrumente nesterile sau a aplicArii de pansamente improvizate (nesterile) pe plaga ombilicalA;

- fracturi deschise;

- avort empiric;

- arsuri de gradul II sau III;

- ulcere ricoase cronice infectate;

MAsuri de protectie speciflce

In toate cazurile de plAgi tetanigene, in afarA de curAtirea chirurgicalA, aseplizarea plAgilor, tratament cu antibiotice, se aplicA diferentiat mAsurile de protectie specifice. dupA cum urmeazA:
a) La persoanele cert primoccinate sau reccinate antitetanic, indiferent de timpul scurs de la ccinare sau reccinare, se admi-nistra IM o singurA dozA de 0,5 mL ccin tetanic adsorbit (VTA) sau preferabil ccin difterotetanic tip adult (dT)l.
La persoanele sigur imunizate antitetanic nu se administreazA ser antitetanic in caz de rAnire.
Exceptie fac numai cazurile de politraumatisme grave insotite de stare de soc si pierderi masive de sAnge, precum si persoanele infectate HIV; in aceste cazuri, se administra IM (in dozA unicA) ser antitetanic, 3000-20.000 UAI, in raport cu vArsta si riscul tetanigen, dupA desensibilizarea prealabilA.
La persoanele cu plAgi superficiale (excoriatii) se administra o singurA injectie intramuscularA de 0,5 mL ccin tetanic adsorbit (VTP) sau preferabil ccin difterotetanic tip adult (dT).