Drob de miel

DROB DE MIEL

Amintire milenara a Pastelui Ortodox, numit pe alocuri placinta de cighir, drobul este strofa a patra, cea se recita dupa incantatia anafurii, clinchetul usor aloualelor ciocnite si fosnetul pascai. Carnea matasoasa a maruntaielor, voalul incinerat al prapurelui, totul celebreaza,

Recuzita:

l kg maruntaie miel ficat, inima, plamani, rinichi, splina
200 g ceapa uscata 3 legaturi ceapa verde

100 ml untdelemn * 2 oua mari

sare, piper 1 prapur miel

50 g unt

Sus cortina!:

Se spala prapurul, se lasa in apa rece

Se spala maruntaiele in cateva ape, se oparesc scurt intr-o apa clocotita care se da la caine (sa fie Pasti la toti)

Se fierb in apa cu un praf de sare 30 minute de la primul clocot; se scot

Daca s-au racit, se toaca din cutit, marunt, de parca ai vrea sa le faci zaruri de table (unii le toaca prin masina dar iese pateu, nu drob)

(Acum, bunicile noastre incingeau bine o grasime sa zicem untdelemn, desi tare ma tem ca era o galbena untura de gaina sau gasca si, la foc iute si necrutator, rumeneau cateva minute bucatelele de drob, sa capete coaja si gust bun de prajeala, singure, fara ceapa, sfanta gura sa traiasca aventura descoperirii fiecarui gust in parte Dar azi e o desueta si, intr-un fel, facultativa, deci puneti-o in paranteze, cum am facut si eu) Ceapa, si uscata si verde, se toaca maruntel, ca ea e partea uda-frageda a povestii noastre

Jumatate din ceapa se pune in grasime la prajit

Cand s-a muiat si s-a strat putin, se adauga tocatura, sa sfaraie inca 5 minute; apoi se ia prajeala de pe foc, se scurge bine de grasime si se raceste

* Ouale se bat cu sare si piper

Se amesteca, e deja actul trei, tocatura, ceapa ramasa si ouale

Prapurul se scurge de apa, se intinde dantela-i cu delicatete si se umple cu amestecatura de mai sus

Finalul (in trei variante);
A

Se unge cat de bine cu unt o tava adancuta de cozonac, se potriveste drobul in forma asta si se da la cuptor, la foc foarte mic, pana se rumeneste bine (maroniu deschis)
B

Se turteste drobul, rotunjit ca o turta, printr-o clisa facuta din 2 oua si 2 linguri de faina, si se pune la prajit in grasime incinsa, pana se rumeneste; se mai pune si in cuptor, vreo 15-20 minute,
la foc minuscul, sa se lege usuce patrunda

C * Tava de cozonac se unge cu unt, se presara din gros cu pesmet; drobul si el se presara cat de des cu pesmet; se pune in tava si se da la cuptor

Un spectacol cu trei finaluri? Nici Brecht n-ar fi cerut mai mult.

Ceremonia solara a renasterii, a imprimavararii si a jertfei mielului e mai veche cu cateva mii de ani decat crestinismul. Atata istorie, atatea civilizatii au trecut pe langa simbolul acesta fara sa-i atinga cu nimic simplitatea, incat mielul pare un mesaj universal, din partea tuturor, summerieni, copti, hititi,
islamici, esenieni, crestini, iudaici, babilonieni.

Nu e ciudat ca, de vreo cinci daca nu sapte mii de ani incoace, lumile si credintele se schimba, trec prin toate convulsiile, se ucid intre ele si inauntrul lor, promit in zeci de feluri nemurirea dar au, toate, o constanta, modesta, ce-i drept, mielul?

Eu nu pot sa-i adaug, din lumea mea pluririt crestina, intrucat sunt deopotriva ortodox si greco-catolic din obiceiurile si bunurile acestui final de mileniu, decat un pahar rece de Pelin de mai de Vrancea,

De Ziua Pelinului (Arminden), sarbatoare populara dedicata pelinului (ta apotropaica, folosita in medicina si in farmacopeea populara), acesta se poarta la palarie, in san si in buzunare, impodobeste ferestrele si icoanele, se pune in asternutul patului, intre haine, pe masa si pe podeaua caselor. Oamenii isi innoiesc sangele si vor fi sanatosi de-a lungul anului daca beau vin amestecat cu pelin, si mesteca in dinti frunze de pelin.

Pelinul recoltat in ziua de 1 mai e tamaduitor de boli si se pastreaza ca ta de leac de-a lungul anului.

(dupa Ion Ghinoiu Obiceiuri populare de peste an')

DROB IN ALUAT
Aluat:

2 oua + 1 ou pentru uns 1 ceasca faina

2 linguri unt + 1 lingura de uns *1-2 prafuri de sare

Se framanta aluatul, se intinde foaia subtirica, ca de taietei
Se unge o tava adanca de cozonac cu unt

Se capatuseste tava cu aluat si se umple cu drob crud

Se inveleste complet drobul, se unge cu ou si se da la cuptor, la foc potrivit, pana se coloreaza si se-ntareste aluatul (cam o jumatate de ora)

Taina: Drobul acesta, daca e lasat prea mult la cuptor, nu se arde, dar se usuca si devine nisipos; suculenta si fragezimea-i vegetala sunt sigure insa daca il lasam, sa se coaca numai pana se-ntareste oul si se strange un pic carnea-n chingile aluatului.

Cele mai multe romance si cu deosebire cele mai avute mai fac de Pasii inca si alte copturi, precum-, babe, mosi sau mosnegi, cozonaci rotunzi si lungareti, invartite, placinte simple si placinte in tava, colaci rotunzi si in unele locuri, precum bunaoara in Boian, si cate o prescura, Cozonaci, si mai ales cei de forma lungareata, se zice ca se fac de aceea pentru ca sicriul in care a fost ingropat Domnului nostru lisus Hristos a avut forma aceasta.

Dintre fripturi cea mai insemnata e un miel, numit mielul Pastilor, sau un purcel, care, dupa ce s-au junghiat si curatit, se frig intregi, si care se duc in ziua de Pasti dimpreuna cu pasca la sfintit, in multe locuri am observat, si mai ales pe la orase ca, neputand afla un miel viu ca sa-l poata taia si sfinti, fac un mie/uf de unt si pe acela il asaza pe masa in locul celui adevarat Iara purcelului, pretutindeni unde datina a taia purcei de Pasti, ii pun o bucatica de hrean in gura.

(S,FI, Marian Sarbatorile la romani')