Daca va simtiti derutat in privinta regimurilor de slabire, sa stiti ca nu sinteti singurul. In fiecare moment, sintem invadati de informatii despre o sumedenie de diete, de la cele sarace in grasimi si bogate in carbohidrati la cele sarace in carbohidrati si bogate in grasimi. Unele se bazeaza pe un consum ridicat de proteine. Altele impun combinatii precise de elemente nutriti la fiecare masa. In practica mea medicala, am descoperit ca e mult mai usor sa accepti un regim daca intelegi conceptele pe care se bazeaza. Tinind cont de acest lucru, voi incerca sa va prezint pe scurt principiile regimului South Beach.

Vom incepe cu un scurt istoric, pentru a va pune in tema.
Era moderna a regimurilor de sanatate prin slabire incepe cu recomandarile American Heart Asso-ciation, care isi au originea in studiile efectuate dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial de un pionier in domeniu, dr. Ansei Keys de la Unirsity of Minnesota. Dr. Keys a facut un studiu ativ al alimentatiei si frecntei atacurilor de cord in dirse tari ale lumii, descoperind faptul ca in zonele unde se consuma putina grasime, oamenii aau un sistem cardiovascular mai sanatos. In mare masura, era o observatie justa si ne-a ajutat sa intelegem mai bine impactul alimentatiei asupra sanatatii.
Dar era numai o parte din adevar

si ne-a luat multi ani sa intelegem pe deplin legatura intre nutritie si sanatate (mai ales sanatatea inimii).
Studiind relatia dintre consumul de grasime si bolile cardiace, dr. Keys a dat peste o exceptie

insula Creta din Grecia, unde consumul de grasime era foarte ridicat, insa frecnta atacurilor de cord era extrem de mica. Acest lucru nea in contradictie cu toate celelalte rezultate si "exceptia Creta" a fost data la o parte. Ulterior s-a dodit o decizie nefericita.
Recomandarile la nil national privind consumul redus de grasimi se bazeaza, in mare masura, pe descoperirile dr. Keys si pe alte studii similare. La vremea aceea, s-a luat decizia de a nu se insti milioane de dolari in studii care sa testeze efectele unei alimentatii sarace in grasimi. Ca urmare, recomandarile au luat in calcul cele mai bune do disponibile la acel moment. La drept vorbind, e greu sa masori efectele pe termen lung ale alimentatiei asupra sistemului cardiovascular. Sclerozarea vaselor de sin-ge este un proces lent si abia dupa multa vreme ajunge sa fie suficient de grava astfel incit sa cauzeze un infarct sau un atac cerebral. Un studiu asupra alimentatiei ideale ar fi durat ani intregi, iar costul monitorizarii participantilor ar fi putut deni prohibitiv.
Recomandarile privind reducerea consumului de grasime au avut si o componenta politica

un gen de "corectitudine nutritionala", asemanatoare intr-un fel cu corectitudinea politica din ultimii ani. Rolul pe care l-a jucat un comitet al Senatului, condus de George McGorn, in alcatuirea recomandarilor alimentare nationale a fost descris in mod stralucit de ziaristul Gary Taubes, in numarul din martie 2001 al revistei Science. Initial, scopul comitetului McGorn a fost acela de a combate malnutritia, dar in anii '70 si-a silit un nou tel: prenirea supranutritiei. Campania a pornit de la o idee preconceputa: grasimea era un lucru rau, iar consumul exagerat de grasime era principala cauza a obezitatii si a bolilor cardiace in Statele Unite. De asemenea, comitetul aa tendinta sa sustina ca cei care nu credeau ca grasimea este Inamicul Public Numarul 1 erau influentati in mod exagerat de industria carnii, oualor sau lactatelor, in concluzie, regimul sarac in grasimi si bogat in carbohidrati a denit norma, desi nu existau do ca ar fi imbunatatit starea generala de sanatate.

Grasimi contra carbohidrati

Ce s-a intimplat cu americanii de cind au fost adoptate recomandarile regimului sarac in grasimi si bogat in carbohidrati? S-au ingrasat lot mai mult. In plus, diabetul aparut la virsta adulta

semn clar al unei compozitii nesanatoase a singelui

a luat amploare. Unde e greseala? In primul rind, s-a crezut ca noul regim american sarac in grasimi va fi similar cu alimentatia saraca in grasimi si bogata in carbohidrati din tari cum sint China si Japonia

unde rata atacurilor de cord este foarte scazuta. Dar industria alimentara a Statelor Unite a avut grija sa ne ofere produse degresate cu gust bun. A creat produse delicioase, rafinate, cum sint prajiturile si alimentele prelucrate, prezentate cu mare pompa drept "fara grasime, fara colesterol" (ceea ce era adevarat). Acestea reprezinta sursa asa-ziselor "calorii goale" ponegrite de nutritionisti. In alimentele integrale, zaharul si amidonul sint combinate cu fibre si elemente nutriti; cind mincati orez cu bobul intreg, consumati toate aceste elemente la un loc. Prin prelucrare, se elimina fibrele (si elementele nutriti) pentru ca orezul sa fiarba mai repede si mai usor. Problema este ca nu mai ramin din orez decit amidonul si caloriile

fara fibrele si elementele nutriti necesare.
In plus, piramida alimentelor alcatuita de Departamentul de Agricultura al Statelor Unite are la baza asa-zisii "carbohidrati complecsi"

piine, paste fainoase, orez. La fel ca majoritatea americanilor, am crezut ca acest lucru inseamna ca ma pot infrupta din produsele sus-mentionate dupa pofta inimii, raminind subtire, sanatos si fericit. La facultate am invatat ca singurul efect negativ al zaharului sint cariile dentare. Daca va mai amintiti de anii '70, poate mai stiti cum erau promovate piinea, pastele si orezul drept produse sanatoase, in atie cu carnea "daunatoare".
Am aflat ceva in plus de atunci? Foarte multe. In primul rind, pe vremea cercetarilor lui Ansei Keys, conceptul de fibre alimentare era necunoscut. Abia in anii '70 am inceput sa apreciem rolul esential pe ca-re-l joaca fibrele in alimentatie. Chiar si atunci, s-a pusaccent mai mult pe efectele lor asupra intestinelor. In 1980, dr. Keys a scris o sectiune in care si-a rezumat cercetarile; el sugereaza ca fibrele pot reprezenta un factor important, care nu a fost analizat in lucrarile anterioare.
In Statele Unite si tarile din nordul Europei, unde se consuma multe grasimi si frecnta atacurilor de cord este mare, carbohidratii au cel mai redus continut de fibre. Dimpotriva, in tarile mai putin dezvoltate, unde alimentatia e saraca in grasimi si bogata in carbohidrati, acestia au un continut foarte ridicat de fibre. in anii '90, Harvard School of Nutrition s-a facut un studiu asupra relatiei dintre consumul de fibre si rata atacurilor de cord, sub indrumarea dr. Walter C. Willet. lata ce s-a descoperit: atunci cind consumam carbohidrati bogati in fibre, cum sint legumele, cerealele si faina nerafinata, pericolul indus de cele mai multe grasimi este minim. Singurul factor care favorizeaza atacurile de cord sint grasimile saturate

si doar intr-o mica masura.
Cind American Heart Association si alte organizatii nationale si-au facut publice recomandarile privind consumul redus de grasimi, in Statele Unite se consumau mai ales grasimi saturate, nesanatoase. Nu se stia prea mult despre efectele altor tipuri de grasimi (ulei de masline, uleiuri de peste, ulei de ara-hide s.a.m.d.) Cum nici macar expertii nu intelegeau pe deplin ce influenta are grasimea asupra sanatatii, recomandarea a fost sa se reduca aportul total de grasime. Ca urmare, consumul de grasimi saturate a scazut simtitor. De fapt, colesterolul total al americanilor a scazut, chiar daca ei s-au ingrasat. De ce? Mincind mai putine grasimi saturate si mai multe grasimi bune, colesterolul total a scazut. Dar odata cu colesterolul rau a scazut si nilul colesterolului bun

cel care imbunatateste functiile sistemului cardiovascular. Cel de-al treilea tip de grasime din singe

trigliceridele

a crescut la rindul sau, ceea ce constituie un alt efect negativ al obezitatii. Trigliceridele duc la infundarea arterelor.
In fine, am aflat mai multe despre diferentele dintre grasimi si carbohidrati in ceea ce priste in-grasarea. Grasimile au mai multe calorii decit carbo-hidratii. Este un fapt pe care l-am stiut dintotdeauna, dar n-am inteles adevarata lui semnificatie. Am crezut ca pur si simplu carbohidratii ingrasa mai putin. In realitate, s-ar putea sa fie tocmai pe dos. Atunci cind mincam grasimi, ne saturam repede. Prin urmare, stim cind sa ne oprim. Carbohidratii rafinati provoaca schimbari rapide ale nilului de zahar din singe, ceea ce stimuleaza senzatia de foame, incurajind supraalimentatia si obezitatea. Va reamintesc ca acest lucru nu se stia pe vremea cind a fost adoptat regimul sarac in grasimi si bogat in carbohidrati.
La sfirsitul anilor '70, dr. David Jenkins de la Unirsitatea din Toronto a introdus conceptul de indice glicemic. Acesta reprezinta gradul in care consumul unui anumit aliment mareste nilul de zahar din singe si, ca urmare, favorizeaza ingrasarea. O descoperire surprinzatoare a fost aceea ca anumite fainoase, cum sint piinea alba si cartofii albi, maresc nilul de zahar din singe mai repede decit zaharul obisnuit. Cele mai bune intentii ale Departamentului de Agricultura al Statelor Unite si piramida sa alimentara s-au dodit a promova o alimentatie bazata pe zahar! Adoptarea pe scara larga a acestui mod de gindire a dus la ingrasarea Americii. Recomandarile la nil national menite sa ne faca subtirei si sanatosi n-au facut decit sa ne ingrase si sa ne imbolnaasca.