La fiecare 33 de secunde, ruda sau prietenul cuiva moare din cauza unei boli de inima. Aceasta este cauza numarul unu a mortalitatii atat la barbati cat si la femei, iar riscul creste pe masura ce imbatranim. Toate aceste suferinte sunt rare sau inexistente in randul populatiilor de vanatori-culegatori si nu exista do ca bolile de inima existau in era pre-agricola. Triburile actuale de vanatori-culegatori isi mentin nilul de colesterol din sange la 125 mg/dl, un nil similar cu acela descoperit la alte primate, totusi mult sub nilul de 205 mg/dl din societatea noastra, unde unul din doi oameni moare de o boala de inima. Cei care traiesc si se hranesc in armonie cu obiceiurile pe baza carora ne-am dezvoltat ca fiinte umane nu sufera de diabet, atacuri cerebrale, hipertensiune, osteoporoza, obezitate si chiar cancer. Pierderea auzului, carierea danturii, alcoolismul, dirticuloza si pierderea memoriei sunt, de asemenea, rare. Oamenii care au adoptat dietele din aceasta sectiune spun adesea ca ii ajuta mai mult decat doar sa indeparteze riscul de imbolnavire.

De ce?
Oare pentru populatiile primiti riscul de a contracta boli cronice este mai scazut pentru ca nu traiesc suficient de mult ca sa apuce sa se imbolnaasca? Nu. Semnele bolii, asa cum sunt cresterea nilului de glucoza din sange, depunerile de grasime din artere si obezitatea apar inca din tinerete. Dupa 35 de ani, majoritatea oamenilor din culturile occidentale dau semne de imbolnavire, inclusiv cresterea colesterolului din sange si a tensiunii arteriale, pierderea masei osoase, si o scadere treptata a imunitatii. Aceste simptome nu apar la populatiile de vanatori-culegatori. De exemplu, desi in societatile moderne straturile de grasime din artere apar inca din adolescenta, adolescentii care traiesc in triburile de vanatori-culegatori au arterele curate si neingrosate. Procesul de instalare a unor boli, cum ar fi de exemplu ateroscleroza, care inseamna ca peretii vaselor de sange sunt afectati si ingrosati de depunerile de grasime, este acelasi la toata lumea. Diferenta consta in aceea ca, in cazul triburilor salbatice, raul poate fi repede indreptat, fara sa lase urme, in timp ce in cazul culturilor occidentale, este in continua crestere.
Nu putem sa ne folosim nici de scuza ca triburile salbatice au imunitate genetica la bolile de inima si la alte boli cronice. in momentul in care acesti oameni adopta obiceiurile noastre, se ingrasa, le creste tensiunea arteriala si cantitatea de colesterol din sange, creste riscul de imbolnavire de inima, de diabet, hipertensiune, cancer, osteoporoza si alte boli degenerati. De exemplu, cand indienii Tarahumara din Mexic - care nu au practic nici un motiv sa se imbolnaasca de inima -mananca la fel ca noi, occidentalii, nilul de colesterol creste dramatic, la fel si greutatea, ceea ce duce la aparitia riscului de boli cardiace si de alte boli degenerati. Riscul de imbolnavire scade atunci cand revin la modul lor traditional de a se hrani.

Supararea nu-i un mod de viata
Categoric, triburile actuale de vanatori-culegatori, ca si stramosii nostri din Paleolitic, nu sunt exemple de sanatate perfecta. Traumele erau o cauza majora de dureri si invaliditate. Infectiile, inclusiv cele respiratorii, ciupercile si infectiile cu paraziti, le subrezeau sanatatea si le provocau moartea. Suprasolicitatea oaselor ducea la invaliditate, asa cum se intampla astazi cu aceia dintre noi care nu au grija de corpul lor. in urma cu aproape 4 milioane de ani, cand au ales sa mearga in pozitie rticala, in loc sa continue sa se foloseasca de cele patru membre, asemeni celor mai indepartati dintre strabunii nostri, si-au asumat si durerile de spate, problemele cu genunchii si chiar complicatiile la nastere (pelvisul femeilor este mai ingust decat cel al primatelor), care inca ne bantuie.
Dar bolile cu care se confruntau stramosii nostri sunt usor de evitat sau de controlat in zilele noastre, datorita standardelor de sanatate, masurilor sanitare, vaccinurilor, ingrijirilor medicale si masurilor de prenire a imbolnavirilor. Ce putem invata de la oamenii primitivi este ca bolile de care sufera societatea moderna nu sunt ineviile. Nu sunt nici macar normale. Ele sunt exceptii de la regula evolutiei si semnale de alarma care ne indica faptul ca nu ne-am adaptat la modul nostru actual de viata. Singurul fel in care ne-am adaptat la modul de viata modern este reprezentat de bolile degenerati cronice si de acestea putem sa ne ferim numai imprumutand ceva din trecut.
Aceleasi beneficii sunt la indemana oricui. in numai cateva saptamani dupa ce ti adopta dieta din aceasta sectiune o sa pierdeti din surplusul de kilograme, nilul de colesterol scade, se imbunatateste nilul de energie, scade dorinta de a manca dulciuri, dormiti mai bine si ti constata ca ati mintea mai agera. "Partea cea mai buna a fost rezultatul la analiza colesterolului. Niciodata nu a fost atat de scazut!" spune Dolores. Unii pot reduce doza de medicamente, sub supragherea medicului curant. "Starea mea generala de sanatate s-a imbunatatit si acum imi este mai usor sa ma dau jos dimineata din pat ori sa ma scol de la masa dupa ce am mancat, si chiar daca am stomacul plin, nu ma mai simt obosit. Si dorm mai bine", marturiseste LeRoy. "Nilul meu de energie este mai mare de cand m-am decis sa mananc in acest fel!" adauga Tim.
In apararea noastra: cum lupta organismul in mod natural impotriva bolilor si a imbatranirii
O idee preconceputa destul de raspandita este aceea ca riscul de a ne imbolnavi de una sau alta este inscris in codul nostru genetic: suntem simpli calatori pe o bomba cu ceas care sta sa explodeze. in realitate, numai un mic procent din bolile cronice sunt ineviile. Mai putin de 2 la suta din toate cazurile de cancer la san sunt atribuite genelor. Procente similare exista in cazul tuturor tipurilor de cancer, asa cum este cel de colon. La fel se intampla cu bolile de inima, diabetul instalat la o varsta adulta, hipertensiunea arteriala, si alte boli degenerati. Desigur, unele gene pot indica un posibil risc de imbolnavire, dar efectele acelei gene nu fac decat sa creasca predispozitia la o anume boala, nu o si provoaca. Combinatia dintre gene si modul de viata inclina balanta de la sanatate catre boala.
Corpul nostru are un uluitor sistem de aparare impotriva bolilor, care s-a dezvoltat de-a lungul a milioane de ani si este bine reglat pentru a combate majoritatea microbilor, chimicalelor, bolilor si chiar impotriva procesului de imbatranire. Daca sistemul nostru de aparare ar aa la dispozitie toate elementele necesare pentru a-si face treaba bine, cei mai multi dintre noi am putea sa nu ne imbolnavim si sa fim robusti pana la o varsta inaintata. Aceste sisteme de aparare cuprind antioxidantii, sistemul imunitar, comunicarea dintre celule si procesul natural de eliminare a celulelor bolna.

SISTEMUL DE APARARE IMPOTRIVA BOLILOR

Oxigenul este cel mai important element hranitor. Dar in timp ce 95 la suta din oxigenul pe care il respiram se indreapta catre procesele care ne tin in viata, procentajul care ramane se intoarce sub forma de fragmente de oxigen numite radicali liberi. Aceste componente foarte reacti patrund in corp prin mancare, aer si prin procese normale de meolism. Ele ataca membranele celulelor, proteinele, si chiar codul genetic al celulelor, facand rau celulei cam in acelasi mod in care aerul face ca grasimile sa rancezeasca, cauciucul sa-si piarda elasticitatea si otelul sa rugineasca. La o rata de zece mii de radicali liberi care ne "picura" zilnic in celule, aceasta echivaleaza cu milioane de picaturi in cursul unei vieti. Daca numai 1 la suta din oxigenul pe care il respiram zilnic contine radicali liberi, aceasta ar insemna doua kilograme pe an! Aceasta cantitate de celule deteriorate contribuie la procesul de imbatranire si la bolile asociate acesteia.
Nu toti radicalii liberi ne fac rau. Stramosii stramosilor nostri se bazau pe radicalii liberi pentru a produce mutatii care probabil au ajutat la dezvoltarea speciei noastre. Radicalii liberi au functionat in mare parte ca un fel de antibiotice, pentru ca au ucis bacteriile daunatoare. Totusi, lasati necontrolati, astazi, cu stilul nostru de viata, aceasta abilitate inerenta de a face mutatii contribuie la toate bolile majore degenerati. Radicalii liberi contribuie la initierea si dezvoltarea celor mai multe forme de cancer. Ei deterioreaza elementele care transporta colesterolul din sange, numite lipoproteine, crescandu-le aderenta si facilitand agravarea aterosclerozei. Radicalii liberi sunt cei care ataca peretii arterelor, contribuind si la deteriorarea tesuturilor in timpul atacurilor de cord si a atacurilor cerebrale. Ei sunt cei care deterioreaza proteinele din cristalinul ochiului, ceea ce duce la aparitia cataractei. Ei contribuie la agravarea diabetului, artritei, a pierderii memoriei, si la aparitia bolii Alzheimer, a bolii Parkinson, a blocajelor renale, a inflamatiilor si a sindromului intestinului inflamat, artritelor reumatoide, SIDA, lupus si chiar imbatranirea prematura. Daca nu ar fi fost evolutia, nu am fi rezistat multa vreme acestor radicali liberi.
Cand algele au inceput sa fabrice oxigen, acest gaz nociv a ucis multe forme primiti de viata, care se dezvoltasera intr-un mediu fara oxigen. Cele care au supravietuit si au evoluat si-au dezvoltat un sistem care sa le apere de toxicitatea oxigenului. Acest mod strachi de aparare, inclusiv un sistem complex de enzime care sa lupte impotriva radicalilor liberi, fitochimicale si nutrienti, asa cum sunt vitamina C, beta-carotenul si vitamina E, formeaza sistemul nostru antioxidant. El ne permite sa ne dezvoltam intr-un mediu cu oxigen.
Eliminarea fragmentelor de oxigen presupune o doza zdravana de antioxidanti, care s-au gasit de-a lungul evolutiei noastre in mancare. Nu-i de mirare ca mii de studii arata ca dietele bogate in antioxidanti previn bolile si imbatranirea prematura. De asemenea, antioxidantii ne ajuta sa ne intretinem si sa ne stimulam sistemul imunitar, protejandu-ne astfel corpul de boli si infectii care pot duce la o moarte prematura. Oamenii care au un nil crescut de antioxidanti in sange, abil cu cel pe care il aau stramosii nostri din Paleolitic, se imbolnasc mai rar de boli de inima, cancer, cataracta si de multe alte boli. Si traiesc mult mai mult.

O FORTAREATA ASEDIATAInca din zorii Creatiei, trupurile noastre au fost asemeni unor fortarete aflate sub un atac continuu. Totul in jur - de la aerul pe care il respirau, pana la animalele si oamenii cu care nau in contact - i-au expus constant pe stramosii nostri atacului bacteriilor, virusilor si altor germeni care puteau provoca infectii si boli. Daca organismul stramosilor nostri nu si-ar fi dezvoltat un sistem imunitar care sa combata atacurile constante, n-am mai fi astazi aici. in timp ce sistemul de antioxidanti inlatura radicalii liberi, un sistem imunitar bine pus la punct recunoaste corect un invadator strain, isi multiplica fortele, distruge dusmanul, retrage trupele si creeaza celule cu memorie care inregistreaza datele despre viitorii invadatori.
Stramosii nostri aau un sistem imunitar foarte puternic. De exemplu, cercetatorii de la Unirsity of Notre Dame afirma ca nu exista nici un semn ca acei stramosi ai nostri ar fi suferit de meningita. Sigur este ca bolile infectioase s-au inmultit o data cu dezvoltarea agriculturii, in mare parte pentru ca oamenii au stat claie peste gramada si bolile s-au transmis mai usor. Dar si sistemul imunitar a slabit cand ne-am indepartat de radacinile noastre evoluti si am inceput sa mancam alimente sarace din punct de dere nutritiv, nu am mai facut fata stresului cronic, am inceput sa fumam, am denit sedentari. Rezultatul il constituie infectiile cronice sau care se repeta, boli gra precum cancerul, si o mare predispozitie la o moarte timpurie.
Dieta noastra ne poate ajuta sa reglam apoptoza. O dieta saraca din punct de dere nutritiv va grabi moartea celulelor sanatoase (si prin urmare, va incuraja bolile si imbatranirea). O dieta optima incetineste moartea celulelor sanatoase si ajuta organismul sa distruga celulele anormale. Restrictiile calorice, asa cum se intampla in cazul curelor de slabire pe termen scurt, antreneaza si moartea celulelor deteriorate, ceea ce ar putea sa explice de ce, daca reducem caloriile inutile, micsorarm riscul de imbolnavire si prelungim viata. (Afla mai multe despre restrictionarea caloriilor mai jos in acest modul.)

COMUNICAREA DINTRE CELULE

Celulele vorbesc intre ele. Nu cu vorbe, ci prin semnale pe care le trimit si le primesc, pentru a-si coordona si controla cresterea cu cea a celulelor incinate. Mare parte din sistemul lor depinde de canalele dintre celule numite canale de jonctiune care sunt pori plini cu apa din membranele celulelor, care fac legatura cu celulele incinate. Prin acesti pori curg constant informatii despre felul cum creste celula si daca exista sau nu substante daunatoare. Aceasta comunicare constanta de la celula la celula ajuta intregul corp sa detecteze prezenta unei cresteri anormale a numarului de celule, adica aparitia cancerului, inceputul aterosclerozei, precum si modul in care se dezvolta fatul.

SINUCIDEREA CELULELOR
Moartea programata a celulelor (proces numit apoptoza) este o alta modalitate prin care celulele se autoprotejeaza de boli. Cand celulele sunt atacate de radicalii liberi, caldura, radiatii sau chimicale toxice, ori incep sa se inmulteasca necontrolat asa cum se intampla in cazul cancerului, mecanismele din interiorul celulelor le grabesc moartea. Aceasta permite corpului sa elimine un mare numar de celule defecte, fara sa provoace inflamarea sau deteriorarea tesuturilor incinate. Apoptoza celulelor anormale reduce dezvoltarea si raspandirea bolii. Pe de alta parte, suprimarea apoptozei permite dezvoltarea cancerului, a infectiilor si agravarea altor boli degenerati, precum si a imbatranirii premature.