Motorul cu aburi inventat de Thomas Newcomen in 1705 a netezit drumul pentru Revolutia Industriala, de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XlX-lea. Viata strabunicilor nostri se va schimba in urmatorii ani mai mult decat s-a schimbat in zece mii de ani. William Shakespeare ar fi si mai uluit de viata din secolul al XXI-lea decat ar fi un Homo sapiens catapultat cu 290 000 de ani in viitor, ca sa viziteze un trib de vanatori si culegatori aflati pe axa timpului cu un an inainte de descoperirea agriculturii.
Din cauza Revolutiei Industriale, stramosii nostri din timpuri mai apropiate au facut mai putina miscare si au mancat mai multa mancare procesata. Astazi masinile muncesc in locul nostru, iar noi mai mult stam, in loc sa alergam dupa vanat, sau sa adunam fructe si legume, depindem de masini, si nu de propriile noastre picioare. in rastimpul scurt al vietii bunicilor nostri, activitatea fizica s-a topit ca zapada. Numai din cauza mecanizarii agriculturii consumul de energie fizica a scazut cu 50 la suta. intre 1956 si 1990 toate uneltele care trudesc in locul nostru au facut ca si consumul de calorii sa scada cu 65 la suta. in urma cu numai cativa zeci de ani, prin viata sedentara se intelegea o viata in care activitatea fizica intensa dura mai putin de trei ore pe zi. Acum starnim ropote de aplauze daca facem exercitii fizice o jumatate de ora pe zi, trei zile pe saptamana.
Alimentele de astazi n-ar mai fi recunoscute nici de colonistii din secolul al XVII-lea, ca sa nu mai vorbim despre stramosii de acum cateva milioane de ani. Stra-stramosii nostri conservau mancarea uscand-o la soare sau in cuptor, o afumau, o lasau sa fermenteze si uneori o congelau. Astazi mancarea este conservata cu ajutorul substantelor chimice, reconstituita, hidrogenata, texturata, iradiata si cate altele. Din cauza procesarii, mancarurile care in mod normal au calorii putine, dar sunt bogate in substante nutritive, se transforma in ceva care nu e foarte hranitor, dar are calorii din belsug. in vreme ce primii agricultori cultivau pur si simplu seminte salbatice, astazi companii de renume se zbat sa inventeze diverse moduri de a combina structurile interioare (endosper-mele), bogate in amidon, ale catorva cereale, care nu sunt nici hranitoare, nici nu contin fibrele pe care le au cerealele integrale. Amidonul este amestecat cu grasimi, zaharuri si sare la cote nemaiintalnite in istoria speciei noastre.
Numai intre 1900 si 1976 consumul de grasimi a crescut cu 25 la suta, cea mai mare parte fiind grasimi saturate. In loc de radacini salbatice, noi infulecam cartofi pai. Ignoram orezul natural si preferam foietaje din orez. Alegem gemul de capsuni, nu capsunile proaspete. Ne potolim setea cu bauturi indulcite si cafeinizate chimic, nu cu apa limpede de izvor. Preferam cartofii prajiti, in locul spanacului, hot dog-ul, in locul legumelor si bomboanele cu aroma de fructe in locul pepenelui. Cerealele rafinate sunt produse principale, nu noutati de ultima ora; carnea provine de la animale domesticite, nu de la cele salbatice; iar legumele, daca sunt consumate, sunt folosite doar ca garnitura, nu ca fel principal.

Apoi mai e si chestiunea varietatii. Astazi alimentatia globului se bazeaza pe mai putin de douazeci de produse principale, printre care se numara graul, orezul, porumbul, orzul si ovazul. Cartofii sunt singura radacinoasa pe care o mancam, in atie cu miile de radacini, seminte, seminte de verdeturi, alune, te cu frunze, tulpini, tuberculi, radacini si flori care formau baza listei de bucate a stramosilor nostri indepartati. Astazi mancam doar carnea catorva animale domesticite. in fiecare minut in Statele Unite se infuleca 12 000 de hamburgeri, in atie cu stramosii nostri care mancau sute de feluri de carne de vanat. "rietatea unui regim alimentar nu mai inseamna cate soiuri de te mananci, ci mai degraba in cate feluri poti sa gatesti porumb sau grau prelucrat", spune dr. Armelagos. Specialistii in tehnologie alimentara sunt alchimistii zilelor noastre, care transforma o samanta de iarba - graul - in peste 1 500 de feluri de mancare, de la fursecuri, biscuiti, paine, gogosi si taitei, cereale, clatite si galuste.