Comparati cantitatile de fibre si de zahar pe care le consumam noi in prezent, cu cele din dieta stramosilor nostri natori-culegatori si veti constata cat de putin au in comun.
Dupa milioane de ani in care ne-am satisfacut pofta de ce dulce lingand putina miere, astazi ne turnam zilnic in mancare intre 29 si 40 de lingurite de zahar rafinat, ceea ce este radical diferit fata de ratia strabunilor nostri, care era de aproximativ 4 lingurite de zahar la inceputul secolului XX. Zaharul nu se gaseste numai in bomboane, prajituri si deserturi; se gaseste si in fasolea gatita, iaurturile cu fructe, napolitane, clatite, cereale, ca sa amintim doar cate mancaruri. Nu-i de mirare ca numai 2 la suta din oamenii din Paleolitic aveau dintii stricati, in atie cu 60 la suta in secolul al XlX-lea si 95 la suta
astazi.
Chiar si modul nostru de a manca s-a schimbat. Milioane de ani oamenii au ciugulit, gustat si au mancat pe fuga portii de mancare minuscule, rareori aveau parte de un festin, cand natorii se intorceau cu cate un animal mai mare. Cand mancarea era pe sponci, stramosii nostri tineau post. Astazi, suntem sclavii celor trei mese zilnice, si de-a lungul anului problema noastra este ca mancam prea mult, nu prea putin. ( modulul 4, pentru a vedea cum modul in care mancam ne face sa ne ingrasam.)
In ultimele mii de ani am calatorit cu echilentul vitezei luminii. in urma cu zece mii de ani, 100 la suta din cele 5 sau 10 milioane de oameni care traiau pe pamant erau natori si culegatori. Putin peste opt mii de ani de agricultura au sporit numarul populatiei la 350 de milioane, din care numai 1 la suta sunt natori-culegatori. Astazi, cand populatia globului se apropie de 6 miliarde de oameni, au mai ramas doar cate mii de natori si culegatori. Modul de a ne hrani ne-a modelat chiar viata, dar cu toate acestea, in scurt timp, ne-am transformat alimentatia, modul de viata si mediul inconjurator, asa ca astazi consumam o mancare la fel de noci si straina organismului nostru ca si monoxidul de carbon.