Nu incercati sa fiti Linford Christie.
Miscarea face bine inimii, acest lucru e limpede. Dar trebuie sa avertizez: oricine transforma programul de exercitii fizice intr-o parte a aproape amarei obsesii a societatii contemporane pentru competitie nu reduce riscul producerii unui atac de cord. Dimpotri, il spori. O minge rapida pe terenul de tenis si, apoi, graba spre birou sunt periculoase si nu pot fi considerate bune pentru sanatate. Infarcturile sunt rare pe terenul de tenis sau in bazinul de inot, dar se intampla foarte adesea imediat dupa o partida de sport.
Daca vreti sa deveniti activ, trebuie sa acordati timp pentru asta. Daca veti ajunge tot timpul pe terenul de golf, pe partia de schi sau in sala de squash in ultimul minut sau chiar mai tarziu, atunci trebui sa recunoasteti sincer ca nu aveti timp pentru aceste forme de sport. incercati altce, cum ar fi mersul pe jos, inotul sau schiul pe distanta mare. Treizeci de minute, de trei ori pe saptamana, sunt suficiente. Folositi timpul pe care il castigati schimbandu- obiceiurile, pentru a pregati corespunzator pentru aceste 30 de minute. Acest lucru imbunatati starea de sanatate.
Atunci cand joggingul era ultima moda - stiu din experienta personala -, existau oameni care il urau si care, cu toate acestea, il practicau. La urma urmei, era la moda. Alergarea are, insa, cati factori de risc "incorporati", atat pentru cei antrenati, cat si pentru cei care nu sunt in conditie fizica buna. Oamenii abia daca stiu ce despre acestia.

Riscul 1. Foarte putini oameni au constitutia fizica a unui alergator, un corp care sa faca din jogging sportul ideal. Un jogger isi solicita articulatiile cu o forta mai mare de patru ori decat greutatea sa. in functie de constitutia fizica, numai 10% dintre noi nu vom avea absolut nicio problema din cauza joggingului.

Riscul 2. Multi oameni trateaza cu foarte mare usurinta pericolele asociate unui mare efort fizic. Luati in consideratie urmatoarele: studii stiintifice efectuate pe alergatori de maraton au aratat ca, in timpul unei curse, sistemul imunitar poate fi redus, pentru o perioada scurta, pana la niveluri de aparare periculos de mici.

Sportul merita sa ii acordam o perioada de timp corespunzatoare, altfel nu numai ca nu ne aduce niciun beneficiu, dar poate deveni chiar daunator.
a Acordati- timp pentru pregatirea emotionala dinaintea inceperii sportului. Ce sens are sa antrenati daca mintea este tot la serviciu?
a Acordati- timp pentru o incalzire corespunzatoare. Daca nu faceti astfel, veti comite cel mai mare pacat in sport: pe teren, cu racheta in mana, gata sa loviti prima minge in coltul stang al terenului adversarului. Nici masina dumneavoastra nu ar supravietui unui asemenea tratament.
a Acordati- timp pentru a face sport. Nu uitati la ceas. Daca nu puteti gasi timp pentru sport, atunci nu ar trebui sa incercati.
a Acordati- timp pentru a relaxa dupa sport. Tensiunea arteriala este inca foarte mare, inima pompeaza din greu, dar pretindeti ca a fost o nimica toata. Dati-i corpului timp sa isi recapete temperatura normala de functionare.
Sportul si stresul sunt intr-o foarte stransa legatura. As dori sa demonstrez dandu- un exemplu. in anii '80, celebrul dirijor Herbert von Karajan s-a pus la dispozitia unui studiu stiintific din Salzburg privitor la combinatia dintre stresul emotional si activitatea fizica. Rata pulsului inimii sale din timpul unor rii activitati - precum pilotarea unui avion (propriul sau aparat de zbor), conducerea masinii sau dirijarea orchestrei - a fost printre numeroasele sale reactii tinute sub obsertie.

Herbert von Karajan a dirijat orchestra cu o rata a pulsului inimii de \ pana la 200 pana la rsta de 80 de ani.

Rezultatele au fost uimitoare: in timpul unei piese de Beethoven, maestrul a atins o rata de 200 de batai pe minut, un puls care ar fi aprins toate beculetele de alarma medicala. Dar Herbert von Karajan a reusit sa dirijeze excelent in aceste circumstante si a ramas sanatos pana cand a murit, la rsta de 80 de ani. De ce? Pentru ca stresul si activitatea fizica se potrivesc perfect. Stresul provoaca organismul sa produca anumiti hormoni. De o importanta deosebita pentru inima sunt catecolaminele, care, in schimb, se descompun in mitocondrii. Oamenii care fac sport au mai multe mitocondrii si pot, astfel, sa combata stresul mai rapid.In timp ce dirija, Herbert von Karajan a facut, inconstient, chiar ceea ce avea sa devina o parte a repertoriului standard al fiecarei scoli de management: a neutralizat stresul prin sport. Dirijarea lui Karajan, de altfel, foarte stresan-ta, era, totusi, si o activitate sporti.