Medicii lucreaza pentru a ne mentine
sanatatea, iar bucatarii, ca s-o strice. De cele
mai multe ori, ultimii au mai mult succes.
In cursul vietii, un om consuma 40 pana la 50 de tone de alimente. Deci, nu e de mirare ca obiceiurile alimentare sunt decisive pentru sanatatea noastra. Iar datele stiintifice atesta faptul ca
alimentatia vegetariana se insoteste de mai putine riscuri pentru sanatate decat cea cu produse provenind de la animale. Exemplele in privinta aceasta sunt foarte numeroase.
Totusi, cand se pune problema schimbarii modului de
alimentatie cu care ne-am obisnuit din mosi-stramosi, unii incearca sa abata discutia asupra poluantilor din mediul inconjurator (pesti-cide, insecticide), care pot sa ajunga in hrana noastra, si asupra diferitelor substante care se adauga alimentelor, de exemplu, conserntele. Se uita ca
pesticidele si insecticidele intra si in hrana animalelor, inclusiv a pestilor, si ca, in organismul animalelor, aceste substante sufera procesul de acumulare si de bioamplificare; daca aceste produse animale sunt consumate, in organismul uman vor intra cantitati si mai mari de poluante din mediul inconjurator.
Pe de alta parte, dupa cercetarile facute de experti in acest domeniu, reiese ca riscul acestor substante asupra sanatatii e foarte mic, daca-l am cu acela al cui care fumeaza zilnic un pachet de tigari si al carui risc e de 50.000 de ori mai mare.
In tarile industriale, un nou-nascut la termen cantareste in jur de 3 kg. La atingerea rstei de adult, greutatea corpului fi de aproximativ 65 kg. Aceasta crestere de aproape 20 de ori in greutate, precum si toate tesuturile care s-au format in perioada dezvoltarii se datoreaza alimentelor care au fost absorbite si retinute in corpul uman. in felul acesta, in locul dictonului "Suntem ceea ce mancam", ar fi mai potrivit sa se spuna "Suntem ceea ce absorbim si retinem", si acest concept formeaza baza nutritiei.
Fondatorul stiintei nutritiei e considerat francezul Lavoisier (1743-l794), care a descoperit principiul oxidarii, al producerii de caldura si al combustiei.
Folosind in experientele sale un cobai si un calorimetru cu gheata, chimistul francez a aratat ca oxigenul inspirat e consumat, cu producere de C02 si HzO. El a fost primul care a demonstrat ca procesul oxidativ constituie sursa de caldura pentru vietuitoare. Iar principiile promulgate de Lavoisier, cu mai bine de 200 de ani inainte, reprezinta si azi bazele calorimetriei si energeticii umane.
Oamenii si animalele sunt sisteme biologice, care convertesc energia pe care o primesc sub forma de alimente, intr-o energie utila. Energia e necesara pentru activitate, pentru mentinerea temperaturii corpului, pentru crestere si reproducere. Organismul viu e o uzina chimica, in care componentele alimentelor - grasimi, hidrati de carbon si
proteine - sunt oxidate printr-o serie de pasi mici. in cursul acestui proces de oxidare, energia eliberata e folosita
pentru lucru.
Din punct de vedere termodinamic, reactiile chimice oxidative care au loc in corpul uman sunt identice, producand aceeasi cantitate de energie ca oxidarea rapida ce survine intr-o flacara.
Cantitatile de oxigen folosite, cele de COz produse si energia eliberata depind de tipul combustibilului folosit.
Majoritatea alimentelor consumate reprezinta un amestec complex de grasimi, proteine, glucide, apa, fibre, vitamine, substante chimice si minerale. Contributia fiecaruia dintre acesti constituenti poate ria foarte mult.
Legatura dintre nutritie, sanatate si boala a fost recunoscuta de mult. In secolul al Xll-lea, intatul si medicul Moses Maimonides scria: "Cunostin'tele privind alimentatia sunt poate cele mai importante din toata medicina, deoarece nevoia de hrana nu inceteaza niciodata, nici in sanatate, nici in boala". Din nefericire, in secolul XXI, absolventii facultatilor de medicina din toate tarile sunt foarte putin pregatiti pentru a putea da sfaturi competente in domeniul nutritiei. Nu e surprinzator, deoarece stiinta nutritiei nu mai are loc in programa analitica, si asa foarte incarcata.
Mult timp,
nutritia a fost zuta doar in contextul compozitiei corpului - de exemplu, persoane subnutrite sau prea bine hranite, adica obeze. Azi, stiinta nutritiei e considerata insa intr-un mod mult mai nuantat. Cercetarile au aratat ca nutritia e un factor de mediu deosebit de important, care interactioneaza cu profilul genetic al persoanei, influentand evolutia bolilor si raspunsul la tratament.
Recunoscand importanta nutritiei asupra tractului gastrointes-tinal, Societatea Americana de Gastroenterologie a infiintat recent o sectie de
nutritie si obezitate. S-a ajuns sa se recunoasca faptul ca, atunci cand cine prezinta o boala gastrointestinala, nu e afectat numai tubul digestiv.Intr-o boala intestinala inflamatorie, de exemplu
colita ulceroasa, boala Crohn si altele, exista o interactiune intre alimentatie si inflamatie. in ultimii ani s-au obsert efectele nutritiei asupra functiei imunitare, asupra musculaturii si asupra functiei antioxidante.
Relatia dintre nutritie si starea sanatatii se poate obser daca aruncam o privire asupra datelor statistice. in anul 1900, aproximativ 10-l5% dintre americani mureau de boli cardiosculare si de accidente sculare cerebrale (o mare parte dintre aceste decese se datorau lvulopatiilor reumatismale, deci aveau o cauza infectioasa). Azi, 45% mor prin boli cardiosculare si accidente sculare cerebrale, desi lvulopatiile reumatismale, practic, au
disparut.In anul 1900, 6% dintre americani mureau de cancer. Azi,
proportia e de 25%.
Frecventa bolilor cardiosculare si canceroase a crescut intr-un mod exploziv dupa al doilea razboi mondial, cand populatia a inceput sa consume, in cantitati mari, produse de origine animala, iar industria a inundat piata cu alimente intesate de calorii, dar- lipsite de nutrienti.In momentul de fata, din intreaga productie de porumb din SUA, pe care o invidia atat de mult domnul Hrusciov pe timpuri, deci, din intreaga productie de porumb din SUA, populatia consuma mai putin de 1%, in timp ce 99% se foloseste pentru cresterea animalelor, fabricarea siropului de porumb pentru bauturi dulci, fabricarea de aditive la combustibilul pentru motoare cu explozie si pentru fabricarea hartiei.
Pe mondial, in acest an, vor fi 56 de milioane de decese, din care 7 milioane, prin boala coronariana si 5,5 milioane, prin accidente sculare cerebrale, iar majoritatea acestor decese survin in tarile industriale. Principalii factori de risc pentru aceste afectiuni sunt alimentatia excesi cu produse animale si inactivitatea fizica, rezultand concentratii crescute de grasimi in sange,
obezitate si hipertensiune arteriala, la toate acestea mai adaugandu-se si fumatul. Dupa dr. R. Beaglhole, de la Universitatea Auckland, Noua Zeelanda, cel putin 75% dintre cazurile noi de boli cardiosculare se datoreaza alimentatiei, sedentarismului si fumatului. inlaturarea acestor trei factori ar putea reduce decesele prin boli cardiosculare cu cel putin 75%, dupa unii chiar cu 90%. Celor care-si pun sperantele in progresul geneticii, cercetatorul din Auckland le spune ca genetica ne ajuta sa intelegem susceptibilitatea individuala, insa nu contribui la controlul bolilor cardiosculare ale populatiei.
Numai o scadere cu 2% a tensiunii arteriale medii, adica cu 3 mmHg a presiunii diastolice, ar putea preveni 1,3 milioane de decese prin accidente sculare cerebrale (AVC) (aproximativ 15% din totalul deceselor prin ave) si 600.000 de decese prin infarct miocardic. Aceasta reducere a tensiunii arteriale ar putea fi realizata prin scaderea consumului de sare - 0,7g de sare pe zi fiind de ajuns pentru nevoile organismului, iar populatia consuma cel putin de 10 ori mai mult.In China, Asia de Sud-Est, Africa, America Centrala si de Sud, unde inca n-au patruns alimentele bogate in carne,
zahar si grasimi, cazurile de boala coronariana si de
diabet sunt foarte rare.
Se pare ca drumul spre o sanatate mai buna ocoleste restaurantele fast-food, de tipul McDonald's, raioanele cu carne, branzeturi si dulciuri, conducandu-ne inapoi, spre hrana data initial omenirii: boabele de aur ale cerealelor, vegetalele si fructele. Conceptia ca bolile civilizatiei apusene sunt legate de stilul de viata si ca ele pot fi prevenite reprezinta cea mai importanta descoperire medicala a secolului XX.
Pentru a schimba un obicei, trebuie sa dorim schimbarea. Obiceiurile vechi sunt comode si, pentru a scapa din bratele lor, e nevoie de o dorinta puternica.
Dar dorinta singura nu poate schimba vechile obiceiuri ale stilului de viata. Trebuie sa stim ce sa schimbam si sa intelegem de ce. Apoi trebuie un efort constient pentru a pune in practica noul mod de a trai, care, cu timpul, deveni ce automat. "Alege ce este mai bun", a spus Pitagora, "si obisnuinta il face placut si usor."
"Obiceiul este o funie; zilnic toarcem un fir la el si, pana la urma, nu se poate rupe." (Horace Mann)
