Gustul ne-a fost de folos in timpurile stravechi. Probabil ca nu au trecut multe generatii pana cand multi dintre stramosii nostri si-au dat seama ca fructele cele mai bune sunt cele coapte. Strabunicii nostri din Paleolitic probabil ca asteptau cu sufletul la gura sa vina ra si sa se coaca fructele. Imaginati- acel locuitor al pesterilor intr-un magazin plin ochi cu gogosi umplute cu crema de oua, rulouri insiropate, cu scortisoara, cupe cu ciocolata, bauturi racoritoare si inghetata; si chiar daca aceste dulciuri i s-ar parea ciudate, omul pesterilor ar prefera probabil unul dintre ele, in locul unei cunoscute capsuni zemoase. Dupa ce a evoluat de-a lungul erelor intr-o lume in care gasea numai carne slaba si vegetale, corpul omului din vechime reactioneaza imediat la vederea unei gogosi foarte gustoase, sau a unei prajituri cu ciocolata si nuci. El se aseamana cu ei bine, cu un copil intr-un magazin cu dulciuri. Este vorba de un instinct natural care este numit "stimul supranormal".

Toate animalele raspund la stimulii din mediul inconjurator si ii selecteaza pe cei care sunt mai puternici. De exemplu, o gasca asezata sa cloceasca isi aduna instinctiv ouale care se rostogolesc din cuib. Puneti o minge de tenis in apropierea cuibului, si gasca aduna mingea, nu oul, deoarece pentru gasca, mingea seamana cel mai mult cu un ou. Stimulii supranormali ne pun in functiune toate simturile, in special gustul. Animalele de laborator isi mentin o greutate ideala cand sunt hranite cu mancare pentru animale, dar mananca prea mult si devin obeze cand sunt hranite cu o mare rietate de mancare gustoasa pentru "oameni". La fel ca un cobai, si noi inclinam sa alegem placinta cu crema de banane, si nu banana, un cartof prajit si nu unul copt, sau un baton de cereale glazurat si nu un bol cu pasat de oz - asta daca nu ne tinem in frau apetitul.

Am fost intotdeauna o specie careia i-au placut portiile mari de mancare. E nevoie de multe verdeturi si legume si radacini pentru a alimenta o viata viguroasa. Stramosii nostri nu aveau calculatoare pentru a-si masura caloriile sau gramele de grasime; ei depindeau de greutatea mancarii. Ca si ei, aparent ne simtim satui numai dupa ce am mancat o anumita cantitate de mancare, indiferent daca este vorba de salata de paste mustind de ulei, sau de dovlecei dati pe razatoare. "Oamenii se servesc cu o cantitate insemnata de mancare, indiferent de calorii. De aceea, cantitatea de energie dintr-o bucata mancare este atat de importanta astazi pentru a ne tine sub control greutatea", spune dr. Rolls. in timp ce stramosii nostri isi pastrau vigoarea consumand kilograme de te, astazi noi mancam zilnic niste portii de doar cate grame, si totusi inghitim cantitati fara precedent de alimente bogate in calorii. Mai simplu: daca o jumatate de kilogram de mancare te face sa te simti satul, ai putea manca o jumatate de kilogram de ciocolata pentru 2 330 de calorii, sau sa mesteci, asa cum faceau oamenii din pesteri, o jumatate de kilogram de verdeturi care contin doar 100 de calorii.
Instinctul nostru ne face sa alegem portiile mari, asa ca nu-i nici o surpriza ca suntem atrasi de felurile supradimensionate din ziua de astazi, de paharele mari cu suc si de ofertele de tip "platesti una si primesti doua". Portiile de mancare, din orice, dar numai din legume nu, continua sa fie tot mai mari. "Portiile la restaurant sunt atat de mari incat oamenii nici nu le pot manca. O bucata de placinta poate cantari pana la trei sute de grame!", exclama dr. Armeiagos. lata si alte exemple:
a O briosa obisnuita sau o gogoasa este de cinci ori mai mare decat portia recomandata, potrivit datelor Agentiei Americane privind Agricultura si Medicamentele.
a in timpul unui film ingurgitam 16 cani de floricele, nu trei, cat ar trebui.
a Rulourile cu scortisoara, insiropate, din comert contin de opt ori mai multe calorii decat portiile traditionale.
a Bauturile racoritoare sunt servite in pahare de doua ori mai mari decat cele normale, si contin pana la 800 de calorii.
Suntem prima generatie, din intreaga istorie a omenirii, care traim intr-o supraproductie de mancare si nu stim ce e aia foamete. "Dilema alimentatiei noastre seamana mult cu efectul Henric al Vlll-lea versus Oprah", spune dr. Armeiagos. "Au fost folositi o suta de oameni care sa teze, sa culeaga, sa prepare si sa serveasca mancarea de care era nevoie pentru a hrani un rege gras, dar astazi e nevoie de nutritionisti personali si de bucatari particulari ca sa nu te ingrasi". Lupta pentru supravietuire nu mai inseamna efortul de a gasi mancarea, ci cum sa ne abtinem sa nu infulecam prea mult din ce ce nu trebuie. Cu toate acestea, abia gustam din mancarurile de care organismul nostru are mare nevoie.

CULTURA UNEI VIETI LESNICIOASE
Noua ordine mondiala este sa ne miscam cat mai putin. Nici acum o suta de ani, nimeni nu facea gimnastica; viata era suficient de grea. Chiar la sfarsitul secolului XX, energia pe care oamenii o consumau zilnic a scazut cu 60 la suta! Acum nici macar un om din zece nu face miscare mai mult de treizeci de minute pe zi. Alegem garajele care se deschid automat, telecomenzi, computere, deschizatoare electrice de conserve, masini electrice de tuns iarba, iar la sport suntem doar spectatori. Atunci cand avem de ales intre a urca pe scari sau cu liftul, cei mai multi vor sta la coada pentru lift, chiar daca nu e nimeni pe scari. Arhitectii omit trotuarele din urile de dezvoltare a comunitatilor, in timp ce nzarile la benzina si orele petrecute in fata televizorului duc la cresterea ratei obezitatii. "Nu mai mergem pe jos, putem sa formam un numar de telefon ca sa comandam o pizza si masinile noastre sunt proiectate cu suporturi speciale pentru pahare. Acum exista masini care au chiar si cuptoare cu microunde", spune dr. Drewnowski. "Stilul nostru de viata ne-a coplesit genele, pentru ca acum, timpul liber il petrecem in activitati sedentare iar la serviciu, de obicei lucram stand pe scaun", adauga dr. Foreyt. Acum traim intr-un mediu inconjurator opus celui care ne-a modelat evolutia - nevoia de a-ti conser energia a fost inlocuita de aceea de a cheltui cat mai mult din ea.