Imaginati-va o zi de luni dimineata intr-o savana, acum 40 000 de ani. Un mic grup de oameni, foarte bine facuti isi ifica ziua. Unii se duc sa caute radacini, fructe de padure, frunze si alte te. Altii se pregatesc sa isi petreaca ziua in cautarea vanatului. Toti se vor hrani cu tele pe care le gasesc pe drum si spera ca se vor intoarce in ara cu suficienta mancare cat sa manance toata lumea in seara aceea. Pana la apusul soarelui, fiecare va consuma intre 1 000 si 2 000 de calorii mergand, alergand, aplecandu-se, cocotandu-se, sapand si fugarind vanatul si vor manca intre doua si doua kilograme si jumatate de te cu fibre si vanat foarte slab. Fara facilitatile create de masina din fata casei sau incalzirea din casa, ei vor consuma niste calorii in plus numai pentru a-si mentine caldura corpului. Asa au mers lucrurile sute de mii de ani, generatie dupa generatie.


Si acum, sa derulam imaginile repede inainte, pana in zilele noastre, cand mergem la supermarket in automobilele noastre cu aer conditionat, ca sa incarcam portbagajul cu mancare procesata si congelata cu mult timp in urma. Mancarea se gaseste peste tot, este foarte gustoasa si variata. Chiar si cei cu vointa de fier sunt coplesiti de o industrie a mancarii care cheltuieste miliarde de dolari ca sa ne momeasca sa mancam cat mai mult, apeland la cele doua "butoane" care ne declanseaza apetitul - slabiciunea pentru zahar si o mare dragoste pentru grasime - si exploatandu-le pentru a nde la fiecare colt de strada alimente bogate in calorii, grasimi si zahar. Ca urmare, mancam de doua pana la patru ori mai multe grasimi, zahar si sare decat a mancat cineva vreodata, de-a lungul evolutiei etii pe pamant. "Din anii '30 absorbim cu 500 mai multe calorii si cel putin 200 dintre acestea au aparut in ultimul deceniu, dar nu consumam si tot atat de multa energie", spune John Foreyt.