in afara de nevoile calorice pe care organismul le asigura in primul rind, exista si nevoi in factori nutritivi (protide, lipide, glucide, minerale, apa si vitamine), indispensabile mentinerii vietii si desfasurarii normale a activitatii acestuia.^ Le prezentam in cele ce urmeaza:

Nevoia de proteine (sau de material azotat)

Proteinele sint elementul plastic indispensabil organismului pentru constructia si repararea celulelor si a tesuturilor uzate, ca si pentru formarea anticorpilor (aparatorii sai principali impotri infectiilor, a inziilor microbiene).
Proteinele alimentare se deosebesc intre ele, asa cum am mai mentionat intr-un modul anterior, prin asa-numita loare biologica, care reprezinta procentul de azot retinut de organism dupa absorbirea acestora. Valoarea biologica este dependenta de prezenta tuturor aminoacizilor necesari organismului in anumite proportii optime pentru sinteza proteinelor proprii. De aceea, nevoia de proteine o vom aprecia nu numai sub aspectul aportului global cantitativ, ci si sub aspectul aportului calitativ legat de componenta proteinelor in aminoacizi.

Un adult normal are nevoie do aproximativ 1,21,5 g proteine pe kilo-gram-corp greutate ideala pe zi. Aceasta reprezinta ceea ce s-a numit nevoia optima fiziologica de proteine, care o data acoperita impiedica arderea proteinelor proprii organismului (caolismul azotat).
Raportata la loarea calorica globala a ratiei zilnice, aceasta reprezinta cam 1318% din ea. Deci, un individ normal cu greutatea de 70 kg trebui sa primeasca zilnic o cantitate de 84105 g proteine.
\ Valoarea ratiei de proteine poate ria in functie de o serie de factori ca: virsta, conditiile de lucru, efortul depus, diversele stari fiziologice (graviditate, alaptare, perioada de crestere) sau diversele stari patologice care pot solicita o marire a acesteia (de exemplu, in hipertiroidism, la denutriti) sau din contra o reducere a ei (exemplu in neferite).'
Sub aspectul calitativ mentionam ca pentru a asigura un aport adect al tuturor aminoacizilor esentiaii trebuie ca cel putin jumatate (pina la 2/3) din castitatea de proteine aduse zilnic sa fie dintre cele cu loare biologica mare, care de obicei sint de origine animala. Amintim unele dintre alimentele mai bogate in proteine animale: carnea, viscerele, pestele, crustaceii, molus-tele, laptele, brinzeturilc, oul. In ce priveste proteinele oului mentionam ca au fost, luate ca proteino de referinta pentru aprecierea lorii biologice a altor categorii de proteine, intruclt contin boti aminoacizii esentiali in proportii echilibrate favorabile sintezei proteinelor proprii organismului.
Restul cantitatii de proteine (50% sau 1/3 din aportul proteic zilnic), vor fi reprezentate de proteinele vegetale aflate in: leguminoase uscate (soia, fasole, mazare, linte, bob), orez, cereale si deritele lor s. a. care pot com-ipleta cu succes ratia proteica a zilei.