Indicele glicemic e un indicator al vitezei de resorbtie sau de absorbtie a glucidelor consumate, viteza care determina intr-o mare masura lorile glicemiei postprandiale, adica lorile zaharului in sange intre doua mese.
Indicele glicemic se refera la cresterea concentratiei glucozei sanguine, la trei ore dupa ingestia unui aliment continand 50 g de
glucide absorbabile. Alimentul de referinta ales este painea alba, care se considera ca are indicele 100. Valorile indicelui glicemic sunt calculate in procente, aratand cu cat creste concentratia zaharului din sange dupa alimentul respectiv, in atie cu painea alba, bineinteles, continutul in glucide al alimentului respectiv fiind echilent cu acela al painii albe. De exemplu, glucoza are un indice glicemic de 138, adica determina o crestere a glicemiei cu 38% mai mare decat cresterea determinata de painea alba. Maltoza are un indice glicemic de 152.
Indicele glicemic e foarte putin influentat de continutul in
proteine sau in grasimi al alimentului respectiv. Glucidele simple, adica mono- si dizaharidele, au un indice glicemic ridicat, deoarece se absorb foarte repede, crescand mult concentratia glucozei sanguine si declansand o secretie masi de insulina.
Pe termen lung, datorita unei productii mari de hormoni, ca adrenalina si noradrenalina, ce cauta sa contracareze insulinemia ridicata, rezulta o scadere a sensibilitatii la insulina.
Cate exemple de indice glicemic: fulgi de porumb cu
zahar - 119,
paine alba - 100, paine integrala - 80,
mere - 52, fasole,
linte si mazare uscata - 40.
Dupa cum ati remarcat, alimentele cu un continut mare de
fibre au de obicei un indice glicemic scazut, totusi indicele glicemic nu trebuie considerat ca fiind identic cu continutul in fibre.
Nutritionistii de la King's College Kesington Campus, Londra, au constatat ca alimentele cu un indice glicemic scazut se insotesc de lori crescute ale colesterolului "bun", adica HDL, care protejeaza de infarct. Cercetatorii din Londra spun ca cine doreste sa-si protejeze arterele si inima, deci cine vrea sa practice o profilaxie acti a bolii coronariene, trebuie sa evite glucidele cu un indice glicemic mare, adica zaharul, mierea, faina alba, pastele
fainoase din paine alba si
orezul decorlicat, consumand alimente cu un indice glicemic scazut, adica produse cerealiere integrale,
legume si zarzaturi.
As atrage atentia tinerilor care consuma mereu
cartofi prajiti la McDonald's ca, pe langa cantitatile mari de grasimi oxidate,
cartoful are un indice glicemic asemanator cu acela al painii albe. Cine tine cat de cat la sanatate ar trebui sa evite cartofii prajiti.
Cercetarile din ultimii zece ani au aratat ca, in afara de efectul nociv asupra arterelor,
zaharul si faina alba favorizeaza aparitia bolilor canceroase. Cresterea masi a glicemiei dupa dulciuri si cereale rafinate determina nu numai o secretie mare de insulina, ci si o marime a factorului de crestere I, un stimulant mitogenic important al cresterii tumorale.Intr-o cercetare recenta, efectuata de membrii Facultatii de Sanatate Publica de la Universitatea Minnesota, Minneapolis, in colaborare cu Institutul de Studii Farmacologice din Milano, asupra populatiei din nordul Italiei, s-a constatat ca
dulciurile si produsele de faina alba cresc riscul cancerelor faringian, laringian, esofagian, gastric, intestinal,
tiroidian si al cavitatii bucale.
Pe mondial, cele mai multe cazuri de
cancer laringian se intalnesc, in ordinea frecventei, in Franta, Spania si Uruguay. Principalii factori de risc sunt
tutunul si alcoolul.
In Jurnalul International de Cancer, editat de Societatea Americana de Oncologie (anul 2000, voi. 87, p. 129-l32), s-a publicat un studiu efectuat in Uruguay, din care reiese ca
fructele si zarzaturile crude, in special rosiile si portocalele, protejeaza impotri cancerului laringian.In ultimul timp apar tot mai multe cercetari care demonstreaza ca, la oameni,
alimentatia cu mult zahar tulbura echilibrul calciului. Deja acum zece ani, Tjaderhane si Larmas, de la Facultatea de Stomatologie a Universitatii Oulu, Finlanda, au aratat ca ingestia crescuta de zahar diminueaza formarea dentinei. Ulterior, experiente pe animale au aratat ca hranirea cu cantitati mari de glucide rafinate are un efect daunator asupra scheletului, mai ales cand acesta se afla in faza de crestere.
Cercetari recente demonstreaza ca
dieta cu mult zahar altereaza proprietatile mecanice ale oaselor, prin tulburarea activitatii osteoblastilor si prin cresterea pierderii de calciu prin urina. Cunoscandu-se ca profilaxia cea mai buna a osteoporozei consta in acumularea unei cantitati mari de masa osoasa, a consuma mult zahar, asa cum fac tinerii, prin bauturile dulci, cafea,
ciocolata si alte dulciuri, este o aderata crima, deoarece grabeste aparitia osteoporozei.
Celor care vor sa-si imbogateasca lista de bucate cu alimente sanatoase, le recomand din toata inima orzul, bogat in fibre solubile si cu proprietatea de a imbunatati sensibilitatea fata de insulina, precum si meolismul glucozei. Produsele cerealiere care contin orz au un indice glicemic mai mic decat cele numai din grau.
Orzul e bogat in acid pantotenic, adica vitamina B5, cu rol in meolismul intermediar al grasimilor, al glucidelor si al proteinelor. Se poate adauga la faina de grau sau se poate consuma fiert, la o masa cu
nuci si fructe.
Sa nu uitam ca majoritatea cerealelor trebuie fierte bine, deoarece in germene se gasesc inhibitori de proteaze, care franeaza activitatea enzimelor digestive. Acesti inhibitori sunt inactiti prin fierbere sau incoltire.
