In ultimele decenii, s-au obsert diferente mari, in ceea ce priveste frecventa bolilor cardiosculare, a osteoporozei si a mai multor forme de cancer, intre tarile asiatice si marea majoritate a tarilor apusene, ceea ce i-a facut pe oameni sa cerceteze posibilele cauze ale acestor deosebiri.
Un domeniu care a trezit un interes deosebit a fost acela al alimentatiei. De regula, asiaticii consuma un
regim semivege-tarian sau vegetarian, mult mai sarac in grasimi si in
colesterol decat regimul populatiilor din tarile industrializate. Un alt aspect e faptul ca asiaticii consuma cantitati mari de produse din soia, care, in mod virtual, nu exista in
alimentatia apuseana. De milenii,
soia a constituit sursa majora de
proteine pentru populatiile din Asia. Sa fie soia motivul frecventei mai mici a bolilor cardiosculare, canceroase, degenerative si a osteoporozei din
tarile asiatice?
Catapultata pe rampa medicinei curative de studiul Honolulu, initial, recomandarea si acceptarea favorabila a fasolei soia au fost atacate si zguduite cu putere. in timp ce unii o considera ca binecuntarea timpurilor noastre, acum, cand produsele animale si-au dovedit nocivitatea, altii continua s-o supuna unor atacuri necrutatoare. in timp ce unii considera soia un remediu universal, altii cred ca nu e buna decat pentru hrana animalelor.
Printre altele, se afirma ca soia contine cantitati mari de
toxine si de substante naturale daunatoare, ca inhibitori de proteaze, lectine, acid fitic, fitoestrogene si substante ce influenteaza in mod negativ functia
glandei tiroide. La un consum mai mare, acidul fitic din soia ar duce la un deficit de substante minerale, in special fier, calciu si zinc.
Fitoestrogenele sunt considerate ca fiind cauza pubertatii precoce, care ar aparea la copin hraniti cu formule de soia pregatite industrial.
De asemenea, s-a sustinut ca la copii fitoestrogenele ar produce
tulburari de crestere, deformari articulare, tulburari
tiroidiene si sterilitate.
Chiar si frecventa mai mare a unor forme de
cancer pe continentul asiatic s-a pus in legatura cu consumul de soia.
Astfel de sustineri au produs ingrijorare in randurile multor consumatori de soia. Dar, inainte de examinarea lor, sa prezentam cate date epidemiologice.
1. in Asia, unde populatia consuma soia de mii de ani, se intalnesc mai putine boli cardiosculare si canceroase.
2. Chinezii, care se alimenteaza in mod traditional cu soia, nu prezinta decat 10% din numarul infarctelor care se intalnesc in Statele Unite.
3. Dupa adventistii vegetarieni, japonezii sunt populatia cu cea mai lunga durata de viata.
4. Femeile japoneze fac intr-o proportie mai mica neoplasm mamar decat cele americane sau cele din Europa de Apus. In schimb, nepoatele lor emigrate in Statele Unite prezinta
cancerul de san in aceeasi proportie cu femeile americane.
5. in sfarsit, nu exista nici un indiciu ca populatiile care consuma cantitatile cele mai mari de soia - chinezii, japonezii si coreenii -ar fi pe cale de disparitie.
Epidemiologii au ajuns la concluzia ca folosirea zilnica a produselor din soia, asociata cu alti factori de stil de viata, are o actiune protectoare asupra sanatatii.
Sa vedem deci ce se gaseste in soia si ce actiuni are ea. Examinand, in lumina datelor stiintei actuale, afirmatiile difuzate despre soia - nu fara un anumit scop -, vom constata ca sunt citate numeroase fapte din anumite lucrari, scoase din context si completate cu afirmatii cu totul eronate, prezentate intr-un mod aparent plauzibil.
De exemplu, dr. Lon White a publicat un studiu in Journal of the American College of Nutrition [2000, voi. 19 (numarul 2), p. 242-255], din care reiese ca ingestia de tofu, doua sau mai multe portii saptamanal, accelereaza procesele de imbatranire ale creierului. insa grupul de barbati studiat era cu doi ani mai in rsta decat grupul de control, iar printre cei studiati se gaseau mai multi care avusesera deja un accident scular cerebral. De asemenea, in grupul studiat, un numar mai mare provenea din familii sarace, probabil cu un aport nutritiv deficitar in timpul vietii intrauterine si eventual in prima copilarie, ceea ce ar fi putut contribui la o dezvoltare cerebrala mai redusa. Nu se pot trage concluzii serioase pe baza acestei singure lucrari, privind influenta produselor de soia asupra creierului.
Daca ar fi sa credem unele titluri ce apar in presa de bulerd, ar trebui ca miliardele de locuitori din Asia sa sufere de retardare mintala, de deficite de substante minerale, sa prezinte tulburari de dezvoltare,
sterilitate (ati auzit asa ce despre chinezi?), sa prezinte deformari articulare si imbatranire cerebrala precoce. Sanatatea asiaticilor si premiile Nobel primite de ei in tarile in care libertatea si conditiile materiale au permis cercetari stiintifice serioase dovedesc tocmai contrariul.
Consumul regulat de soia a fost facut raspunzator pentru diferite
tumori maligne, ce se intalnesc mai frecvent in zona asiatica. in atie cu restul populatiei globului, asiaticii sufera mai frecvent de
cancer esofagian si cancer
gastric si mult mai rar de cancere de
intestin gros, prostata, san si plamani.
Astazi, se stie ca numarul mare de neoplazii esofagiene si gastrice nu se datoreaza produselor din soia, ci consumului crescut de sare, precum si de
carne si de peste la saramura sau pregatit la gratar.
Riscul cancerului esofagian creste o data cu consumul de alcool, ce se intalneste des in Asia, si al alimentelor si bauturilor foarte fierbinti.
Cei care atrag atentia asupra numarului mai mare de cancere esofagiene si gastrice din zona asiatica trec sub tacere faptul ca acolo frecventa neoplaziilor de prostata, de san si de
colon e mult mai mica - de exemplu, in Japonia,
cancerul de prostata survine de 4-5 ori mai rar decat in Statele Unite.
S-a argumentat ca asiaticii ar avea o protectie genetica impotri cancerului, insa, cand emigreaza in Vest, riscul lor de cancer devine identic cu acela al populatiei in mijlocul careia s-au silit. Se considera ca acest fenomen se datoreaza adoptarii alimentatiei de tip apusean si diminuarii consumului de soia. Cand japonezii emigreaza in Hawaii, nivelul lor urinar de izoflavone scade repede, devenind asemanator cu al celor care consuma o
alimentatie de tip apusean, ceea ce arata o scadere semnificati a ingestiei alimentelor traditionale.
Cate date recente, privind soia si tumorile maligne
> Inhibitorul Bowman-Birk din soia impiedica manifestarea genei producatoare de cancer, deci contribuie la prevenirea cancerului.
> Inhibitorul de tripsina Kunitz poate inhiba carcinogeneza indusa chimic.
Un loc deosebit printre substantele fitochimice descoperite in ultimul timp il ocupa genisteina, daidzeina si glicetina, care au urmatoarele actiuni:
> inhiband enzima protein-tirozin kinaza (PTK), incetinesc cresterea tumorala agresi;
> prin efectul antioxidant, pot diminua producerea de specii reactive de oxigen, deci pot reduce numarul radicalilor liberi, care joaca un rol important in aparitia tumorilor maligne;
> pot rupe lanturile acidului dezoxiribonucleic ale celulei maligne;
> pot incetini sau pot chiar opri inmultirea celulara, ajutand la controlul unor proliferari celulare nedorite;
> pot frana dezvoltarea metastazelor, inhiband angiogeneza, adica formarea selor de sange noi, necesare cresterii tumorale;
> pot ajuta meolismul hormonilor steroizi, inhiband enzima 5-alfa-reductaza.
Exista parerea gresita ca administrarea laptelui de soia n-ar fi indicata copiilor. Cercetari relativ recente arata ca genisteina consumata la o rsta cat mai frageda pregateste celulele din glanda mamara sa reziste efectelor dimetilbenzantracenului, o substanta puternic cancerigena, administrata mult mai tarziu.
Alte cercetari, efectuate in Statele Unite (Alabama), au aratat ca soia favorizeaza maturizarea si diferentierea celulelor mamare, reducand astfel vulnerabilitatea lor fata de cancer. Aceasta inseamna ca, pentru a obtine efectul maxim, soia trebuie consumata din copilarie. Studiile acestea explica de ce folosirea genisteinei la rsta de adult nu poate proteja asa de bine impotri neoplasmului de san, cancerul cel mai des intalnit la femeile nefumatoare.
