Obiectivul administrarii in masa a VPVA perorai nu este numai protejarea individului ccinat impotri formelor paralitice de boala, ci ruperea lantului epidemiologie care asigura circulatia virusului salbatic in natura, cu alte cuvinte eradicarea bolii si lichidarea ei nosologica.
Ultimul aspect reclama ccinarea unei proportii semnificative a populatiei susceptibile, proportie care riaza cu nivelul scazut sau inalt al incidentei poliomielitei in diferite zone geografice. Experienta dobin-dita in primul deceniu de utilizare a VPVA arata ca o campanie bine organizata, care asigura imunizarea a 7080% din populatia susceptibila, are un efect remarcabil asupra morbiditatii si circulatiei virusului salbatic . Mentinerea acestei proportii prin ccinarea noilor contingente susceptibile exclude posibilitatea raspindirii bolii chiar daca virusul ar fi importat.
Aceasta este azi situatia in tarile inaintate din punct de vedere economic, ca, de exemplu: S.U.A., U.R.S.S., Cehoslocia, Japonia, Israel etc. in tarile inaintate, in care campaniile de ccinare nu au Jost suficient de largi,
poliomielita constituie inca o problema pentru sanatatea publica: Spania, Italia etc. in tarile subdezvoltate, cu servicii sanitare slab dezvoltate, campanii extinse nu au reusit sa inlature complet problema poliomielitei din cauza lipsei de continuitate a programului de ccinare si a slabei supravegheri epidemiologice si virusolo-gice a teritoriului.
Utilizarea extinsa a VPVA a devenit posibila in urma obtinerii unor tulpini atenuate, studierii calitatilor si silitatii lor genetice, rezultatelor excelente obtinute in primele campanii de ccinare in masa.
Prezentam sumar, in elul X istoricul tulpinilor atenuate, utilizate in ccinarea poliomielitica si date asupra aplicarii lor in teren. La prepararea VPVA au servit trei tipuri de tulpini.
a a) Tulpinile Koprowski
Tipul I
CHAT
provine din tulpina SM (amestec al tulpinilor Sickl si Mahoney) adaptata in 1952 la soarece (28 de pasaje intraspi-nale), 14 pasaje in culturi celulare de embrion de gaina, 5 pasaje alternante in culturi de rinichi de maimuta si fibroblasti de embrion de gaina = tulpina SM9q. Tulpina SM90 a fost reizolata din scaunul copilului CHAT, care fusese ccinat cu aceasta. Aceasta tulpina testata asupra silitatii genetice dupa inca trei pasaje in tractul intestinal si purificata prin pasaje donate a servit la productia de ccin. Tipul III
Wistar-Fox
provine dintr-o tulpina izolata de la un copil sanatos, Fox R 1149
New Orleans
3 pasaje pe culturi de rinichi de maimuta si 4 pasaje clonate.
a b) Tulpinile Sabin
Tipul I
LSc 2ab
provine din tulpina Mahoney izolata de Francis in 1941 din pool-ul a 3 scaune de la cazuri asimptomatice de paralizie. Aceasta tulpina inoculata intracerebral la soarece produce paralizie. Tulpina LSc este o rianta sau mutanta a tulpinii Mahoney pasata in laboratorul lui Sabin astfel: 6 pasaje rapide in culturi de rinichi de maimuta cu inocule masive, clonare prin metoda dilutiilor finale = tulpina LSc Cincinatti. Clonare prin metoda plajelor -tulpina LSc 2ab.
Tipul II
R. 712
Ch. 2ab. Tulpina R 712 izolata din scaunul unui copil sanatos, dupa un pasaj in tractul intestinal al cimpanzeului, este donata prin metoda plajelor.
Tipul III
Leon 12ab
o rianta de laborator a tulpinii Leon la al 24-lea pasaj pe culturi
renale de maimuta. Tulpina LH a fost pasata de Sabin dupa cum urmeaza:
8Xculturi de celule testiculare de maimuta;
3Xculturi renale de M. cynomolgus:
34Xpasaje rapide de inocule inalte;
purificare prin dilutii si plaje.
Dupa controale si incercari la maimuta, firma Merck, Sharpe & Dhome a preparat, in 1957, un lot initial de 25 1 ccin din fiecare tip. Experimentul princeps a fost efectuat de Sabin pe 100 de voluntari care au primit per os 0,01 ml reprezentind IO5 DIC50. Celelalte incercari pe voluntari si primele experimente de ccinare in masa sint cuprinse in elul X.
c) Tulpinile Cox-Lederle
Tipul I
tulpina SM, pool al tulpinilor Sickle (Sabin) si Mahoney (Brown) , a fost adaptata intraspinal la soarece alb (26 de pasaje! 10 pasaje pe culturi
renale de maimuta, 14 pasaje pe fibroblasti de embrion de gaina. 5 pasaje alternante maimuta-pasare, 4 pasaje donate pe culturi
renale de maimuta; tulpina SM45 cu titrul IO57 DlC50/ml a servit la prepararea primului lot de ccin.
lipul II
tulpina MEF-l
dupa 157 de pasaje pe hamster sugar, 17 pasaje pe ou de gaina embrionat, 11 pasaje pe culturi
renale de maimuta si 2 pasaje donate.
Tipul III - tulpina Lederle-Fox
provine din tulpina Fox_P. 1149 izolata de Koprowski de la un caz asimptomatic-tulpina atenuata natural. Dupa cite pasaje donate pe culturi
renale de maimuta, tulpina a fost folosita pentru prepararea ccinului.
Aplicarea practica a acestor tulpini este sintetizata in elul XI.
Studiul tulpinilor ccinate in teren si in laborator in vederea alegerii celei mai bune solutii de profilaxie a urmarii in primul rind testarea neurovirulentei tulpinilor ccinante dupa inocularea intracerebrala la maimute si silitatea acestui marker dupa pasaje in tractul intestinal uman . Tulpinile Sabin s-au aratat cele mai sigure din acest punct de vedere, iar dintre ele, tipul II . Silitatea genetica a acestui marker, studiata de cercetatorii sovietici, a demonstrat de asemenea superioritatea tulpinilor Sabin . Neurovirulenta pentru maimuta constituie un test obligatoriu pentru controlul \ P\ A. fiind singurul criteriu pentru aprecierea neurotropismului. Nu sxista o legatura intre gradul de riatie al neurovirulentei si numarul de pasaje in tractul intestinal uman , desi exista si date contrarii .
Alte caracteristici fenotipice propuse pentru diferentierea tulpinilor atenuate de cele salbatice de virus polio sim:
marker M
morfologia poliomielitei experimentale la maimuta ;
marker \
incapacitatea tulpinilor atenuate de a produce vire-mie la maimutele inoculate intramuscular ;
marker S
dimensiunile mici si uniforme ale plajelor pentru tulpinile ccinante ;
marker d
capacitatea redusa de producere a plajelor la concentratii reduse de bicarbonat in agar ;
nuirker rct/40 C - capacitate redusa de replicare la 40A
(263>;
marker MS
capacitate redusa de replicare pe linii de celule
renale de maimuta ;
marker H
capacitate redusa de replicare in culturi de celule embrionare umane ;
markerii E
(elutia dupa adsorbi'ia pe coloana de DF.AE celuloza) ; AL (cluarea de pe hidroxid de aluminiu) . comportarea cromatografica (4);
marker K
folosit pentru caracterizarea intraspecifica a tulpinilor poliomielitice ;
marker O necesarul de oxigen al tulpinilor atenuate ;
markerii "ho" (actiunea inhibitorului din serul de cal) "bo" actiunea inhibitorului din serul bovin ; "g" si "gli" (efectul inhibitor al guanidinei si gliotoxinei .
Desi exista o relatie intre neurovirulcnta si alti markeri (d, cit 40" MS etc), aprecierea neurovirulentei tulpinilor ccinante si a riatiilor pe care aceasta le sufera nu se poate face in mod absolut.
PATOGENEZA Sl IMUNITATE
Actiunea imunogena a VPVA mimeaza infectia naturala. Consecutiv patrunderii orale, virusul poliomielitic se multiplica initial in faringe si in intestinul subtire, iar secundar in ganglionii limfatici. Inzia sistemului nervos, care nu este regula nici pentru tulpinile salbatice, are loc pe cale sanguina si prin spatiile interlibrilare ale nervilor.
Ca urmare a infectiei se dezvolta imunitatea, care este specifica de tip. Variatiile antigenice minore intraiipice nu au importanta peniru rezistenta la boala, desi ele exista. Imunitatea in
poliomielita se mani festa prin:
- rezistenta specifica a epiteliului digestiv consecutiv stimularii
IgA ; . .
- aparitia si mentinerea anticorpilor serici
Tg M si Ig G (22. 33, 35);
rezistenta celulara manifesta la nivelul portii de intrare a virusului si a intregului organism .
Componentul cel mai antigenic al ccinului Sabin este lipul II. care produce viremic in 9CI,;U din cazuri. Vaccinul viu reuseste sa proteje/e. in afara individului, colectivitatea prin:
- limitarea excretiei si circulatiei virusului ;
actiunea interferenta asupra virusurilor poliomielitice de acelasi tip sau de altul si asupra altor enterovirusuri ;
- posibilitatea imunizarii contactilor cu ccinatii.