Virsta la care se efectueaza ccinarea primara este in functie de o serie de factori, dintre care semnalam: riscul infectiei riolice la copilul neccinat, existenta si durata imunitatii de origine materna, riscul complicatiilor ccinale si al repercusiunilor asupra starii generale a indivizilor, reactiile care insotesc in mod normal ccinarea primara.
Vaccinarea poate fi facuta din primele zile de viata, dar existenta la aceasta virsta a unei imunitati pasive materne poate sa impiedice reusita ccinarii sau gradul imunitatii induse sa fie mai mic . Acest sistem de ccinare ofera antajul unor reactii locale si generale mai reduse ca intensitate .In tarile in care boala nu este endemica este indicat sa se astepte scaderea gradului de imunitate materna si implicit instituirea unui grad mai mare de maturitate imunologica . Luna a 3-aa 7-a convine perfect pentru obtinerea unei bune ccinari, iar faptul ca sugarul mai poate avea anticorpi materni face ca riscul complicatiilor sa fie aproape nul. in acest sens pledeaza si datele lui Lepine, care a aratat ca de cind se ccineaza in primele 10 luni de viata, in Franta, in ultimii 10 ani, s-au semnalat 3 cazuri de encefalita postccinala .
Virsta poate ria in functie de calendarul ccinarilor, dar se atrage atentia asupra faptului ca riscurile determinate de ccinarea primara sint mai mici in primii doi ani de viata (5).
In tarile cu riola endemica, ccinarea se face cit mai devreme, de preferinta in perioada nconatala si se repeta dupa 12 luni.
Peste virsta de un an, riscul encefalitei postccinale creste considerabil. Lste interesant de aratat ca intre 1 si 3 ani riscul este de 1/10 000, crescind intre 45 ani la 1/2 000, intre 610 ani la 1/650 si ajungind la 1 din 120 de ccinati intre 11 si 14 ani.
Daca ccinul nu a prins, se repeta ccinarea dupa 78 zile si la nevoie de cite ori la rind.
Daca o prima ccinare repetata nu reuseste, se presupune ca persoana este refractara. in cazul in care se considera ca virusul si tehnica folosita au fost bune se incearca din nou ccinarea la bratul opus sau pe suprafata anterioara a antebratului.
Daca timpul permite trebuie efectuate incercari ulterioare (dupa o luna), folosindu-se o tehnica de scarificatii minime.
Daca este evident ca persoana nu este susceptibila ccinarii, faptul fi mentionai in certificatul de ccinare.In general, reccinarile ar trebui facute la interle de 5 ani si in caz de pericol de epidemie. Cind este necesara reccinarea, exisienta unei cicatrici vizibile constituie doda unei ccinari primare reusite.
La 7 ani, copin care nu au cicatrice postccinala nu sint recci-nati o data cu ceilalti copii.
Reccinarea la incorporarea soldatilor cu 12 cicatrici nu prezinta decit un risc foarte scazut, de aproximativ 1/1C0 000; pentru cei ncc-cinati, riscul este considerabil .
Indicatiile OMS specifica pentru aceasta situatie o ccinare pregatitoare cu un ccin inactit prin formol (tip Herrlich) sau prin ultraviolete (tip Ka) ori cu un ccin atenuat, slab imunogen (tulpina Rivers V-l), dupa care se ccineaza cu ccin standard.
Se poate ccina si cu ccin standard sub protectie de y-globuline sau metisazon.In tarile in care riola este endemica, reccinarea se face de cite ori este nevoie. in caz de contact familial, reccinarea se efectueaza daca au trecut mai mult de 6 luni de la ccinarea primara sau de la reccinare, iar in caz de contact indirect, daca au trecut mai mult de 13 ani.
Pentru persoanele expuse permanent la infectii (personalul medico-sanitar), reccinarea se repeta anual.
Pentru persoanele din tari indemne, care calatoresc in tari cu riola endemica, reccinarea este obligatorie la fiecare 3 ani.In tara noastra, primoccinarea in primul an de virsta, cu reccinarea la virsta scolara si cu ocazia efectuarii serviciului militar, se considera suficiente pentru a asigura nivelul imunitar adect.