Rezultatele bune obtinute in urma ccinarii antiriolice sint lezate insa de posibilitatea rara a aparitiei encefalitei postccinale. loate precautiile luate in timpul procesului de fabricare sau la administrare au ramas ineficiente in prevenirea acestei complicatii.
Foarte multi cercetatori semnalau existenta unei relatii intre virsta primoccinatului si posibilitatea aparitiei encefalitei postccinale . Deoarece la persoanele reccinate si la copii care au inca anticorpi materni, incidenta encefalitei postccinale este practic nula. Yerlinde a sugerat posibilitatea crearii unei imunitati de baza printr-un ccin inactit, dupa care s-ar face o reccinare cu un ccin activ.
Pe aceeasi linie se inscriu si lucrarile lui Collier si colab. , Herrlich , Rohdc , care sustin ca prin folosirea unui ccin inactit pericolul aparitiei encefalitei postccinale la persoanele expuse ar fi inlaturat. Exista totusi date care arata posibilitatea producerii encefalitei postccinale si in cazul folosirii acestei scheme de imunizare . incercarile de a produce suspensii de virus ccinai inactit utilizabile in imunizari dateaza de peste 30 de ani . Vaccinarile profilactice nu au dat rezultate satisfacatoare. Starea de rezistenta era de scurta durata si manifesta numai la dilutii mari de virusuri , desi anticorpii umorali puteau fi pusi in evidenta o perioada de timp destul de mare . Efectele preccinarii se manifesta printr-o accelerare a raspunsului clinic .
Pentru obtinerea acestor ccinuri este necesar sa se lucreze cu suspensii de virus ccinai partial purificate prin centrifugare. Cum suspensiile, dupa restispendare, nu sint omogene, se recomanda inlaturarea conglomeratelor cu ajutorul unui filtru de celuloza si al unei membrane cu mica absorbtie. Dupa aceasta faza, suspensia care urmeaza sa fie inactita rrebuie sa aiba o concentrare mai mare de IO8 UFP/ml. Dintre diferitele metode chimice si fi;:ice de inactire, cele in care s-a folosit formolul, f$-propiolactona si razele ultraviolete s-au dovedit a fi cele mai eficiente.
Kinetica inactirii prin formol este asemanatoare celei prin caldura . O inactire prelungita distruge antigenici-tatea.
Din cercetarile lui Collier si colab. rezulta ca razele ultraviolete dau rezultate satislacatoare. Din pacate, acest procedeu necesita instalatii tehnice costisitoare, ca centrifilmerul lui Habel . Nu este surprinzator faptul ca metodele chimice (fi-propiolactona si in special formolul) sint mult mai frecvent utilizate .

Pentru prepararea ccinului, virusul poate fi cultit pe celule renale de vitel , tesut muscular embrionar de vitel sau pe alte substraturi.
Virusul are de obicei litrul de IO7IO7'3 si este inactit printr-o solutie de formol 1/3C00 (cantitate necesara pentru inactirea eventualelor virusuri aditionale)

1/5 000. Dupa mentinere timp de 48 de ore la 37A, excesul de formol este neutralizat prin bisulfit de sodiu si se poate adauga hidroxid de aluminiu.
Puterea imunizanta a ccinurilor inactite este redusa. Chiar daca administrarea lor determina producerea de anticorpi, nimic nu permite sa se sustina eficacitatea lor in prevenirea infectiei riolice.
Utilitatea lor se face simtita in imunizarea persoanelor predispuse la complicatii, unde ele determina o stare de imunitate acti minimala, care permite inocularea unui ccin activ ce confera o buna proiectie.
Vaccinul inactit a fost utilizat pe scara larga din 1958, dupa folosirea initiala pe cite sute de copii .
Herrlich a administrat 0,6 ml ccin la copin pina la 6 ani si 0,7 ml la adulti. Dupa 721 de zile s-a administrat ccin viu. S-a notat accelerarea reactiilor dermice, o incetinire a formarii anticorpilor , iar dupa 7 zile de la ccinare prezenta virusului viu nu s-a putut pune in evidenta la copin preccinati. S-au mai notat rash-uri morbiliforme si dermatite. Rash-v\ a fost intilnit pina la 30" " din ccinati.
Date similare s-au intilnit si in Olanda .