In acest modul sunt cuprinse tulburAri de origine psihogenA cu caracter benign care se intAlnesc la copilul mic. Sunt acte voluntare cu caracter repetitiv ce par sA se fi fixat ca urmare a faptului cA oferA plAcere copilului sau asigurA descArcarea unor stAri de tensiune tratament naturist" class="text">tensiune si disconfort.
Reprimarea lor voluntarA este posibilA, dar nu e practicatA de copil; interdictia din afarA stAmeste opozitia copilului, nemultumire si disconfort. Se observA de obicei la copin cu carente afecti, la cei Upsiti de stimulare sau la cei care trAiesc intr-un climat represiv, intens frus-trant.

Suptul degetului

Este o tulburare frecntA la anteprescolari si constA in suptul degetului sau al limbii al unui obiect oarecare (coltul de la cearceaf).
Copin recurg la aceastA activitate mai ales in perioadele de sin-gurAtate, de tensiune sau inainte de a adormi.
Tulburarea dispare uneori spontan, pe mAsurA ce copilul creste, alteori ea poate persista mai muly ani, ducAnd la deformatii ale arcade-lor dentare sau palatului osos.

Leganatul
Miscarea de legAnare a capului sau a intregului corp este prezentA de obicei la copilul mic si poate lua o alurA de joc.
Se poate crede cA oferA chiar plAcere prin stimulare stibularA, intrucAt oprirea determinA nemultumire sau plAns. Apare de obicei inainte de culcare, iar la copin spitalizati, cu mari carente afecti, legAnatul devine singura manierA de joc la care copilul apeleazA pe tot parcursul zilei. Stimularea afectivA cu dirsificarea activitAtilor duce la disparitia acestui obicei.

Onicqfagia
"Rosul unghiilor", uneori si a pArtilor moi periungheale, poate fi intAlnit adesea la copil si chiar la adolescent. Este o tulburare tranzitorie, dependentA de tensiunea emotionalA. Uneori aceastA deprindere poate fi atAt de tenace, incAt copilul sA nu aibA nevoie sA-si taie unghAle sau chiar sA prezinte infectii periungheale.

Tricotilomania

Copilul alege pArul fir cu fir in mod automat, cu rAbdare si plAcere sau uneori cu aspect obsesiv-compulsiv, smulgAndu-l si uneori tocAndu-l inlre dinti si inghitindu-l. Smulgerea pArului din gene, sprAn-cene sau de pe cap are loc in momentele de concentrare la invAtat sau in momente de stres emotional.
AceastA deprindere apare la copilul de vArstA scolarA, uneori luAnd o forma destul de serA pAnA la depilarea completA a gene-lor. In cea mai mare parte a cazurilor este vorba de o deprindere cu caracter tranzitoriu, dar uneori poate fi considerat simptom in tulburarea obsesiv-compulsivA.

Masturbarea (ipsatia, onania)

AceastA conduitA autoeroAcA apare in stadiul falic (in conceptia psi-hanaliticA este perioada cuprinsA intre 3 si 5 ani), diminuAnd sau dis-pArAnd in perioada de latentA si reapArAnd intens, insotitA de orgasm, in perioada adolescentei. Conform datelor statistice (raportul Kinsey), masturbarea are in adolescentA o frecntA de 87-89% la bArbati si 62 - 82% la femei si este fArA semnificatie patologicA in etapele critice de vArstA.In copilArie, acest comportament are semnificatia de joc, de explorare a propriului corp. Poate insoti loul tulburArilor afecti la copilul frustrat, rejectat, copil care in atitudinea de repliere narcisistA, desco-perA acest unic mod de autosatisfactie.
AceastA tulburare poate sA aparA si la sugar, avAnd urmAtorul aspect: contracturA generalisata cu incrucisarea picioarelor, fArA pier-derea constiintei, cu eritem facial si transpiratii. Apare de obicei cAnd sugarul este culcat pe spate; acest act poate fi oprit prin persuasiune sau prin schimbarea pozitiei. CAnd copilul devine mai mare si aceastA deprindere s-a fixat, el isi cautA de obicei pozitia sezAndA, undeva departe de ceilalti membri ai famillei. Simptomatologia poate dispArea spontan sau prin persuasiune; uneori asocierea unei solutii de poli-bromuri poate duce la oprirea rapidA a tulburArii.

Tratamentul deprinderilor nevrotice urmAreste in primul rAnd depistarea si indepArtarea cauzelor. Terapia de Joe si ocupationalA, asocierea medicatiei anxiolitice si antidepresi sunt in unele cazuri de un real folos.