Cele mai frecvente tulburAri de
somn - de ce se trezesc copiii?" class="text">somn sunt:
Cosmarul se caracterizeazA printr-o trezire completA, repetatA, dintr-un vis urAt, de obicei cu continut teriflant, focalizat in special pe o agresiune fizicA asupra subiectului. Se terminA de obicei cu o trezire rapidA, insotitA de fricA si anxietate, ceea ce determinA o greutate in a readormi. Acesta se produce spre dimineatA, in
somnul REM, in care apar de altfei visele. Fenomenele vegetative de activare a sistemului autonom (transpiratii, tahicardie, tahipnee) pot incheia cosmarul si au o intensitate moderatA. Deoarece trezirea din cosmar este completA, rememorarea detaliatA a visului este posibilA.
Frecventa maximA este intre 5 si 6 ani. Un procent de 10-50% din-tre copii au experimentat cel putin o data un cosmar. Este mai frecvent la fete decAt la bAieti. Factorii declansatori ii constituie evenimentele neplAcute sau terifiante din Umpul zilei.
Tratamentul nu este in general necesar. in caz de repetare frecventa se poate administra un anxiolitic de Up diazepam sau nitrazepam.
Pavorul nocturn (PN) se caracterizeazA prin episoade recurente de trezire bruscA, dar incompletA, in prima treime a somnului (stadiul III sau IV de
somn non-REM).
DebuteazA mai frecvent intre 18 luni si 5 ani si dispare in general spre 12 ani. Rareori poate persista si in viata adultA. Este uneori familial. Modul de transmitere este necunoscut. Apare de 1-2 ori pe noapte sau mai rar - o data pe lunA.
Aspectul clinic. Brusc copilul incepe sA plAngA, sA tipe, se ridicA in sezut, priveste ingrozit, nu-si recunoaste pArintii, vorbeste nein-teligibil si continuA sA plAngA, nerAspunzAnd la eforturile familiei de a-l linisti. Fenomenele de activare autonomA (tahicardie, respiratie rapidA, transpiratie, dilatarea pupilelor, cresterea tonusului muscu-lar) sunt mai accentuate decAt in cosmar. Episodul dureazA 1-l0 minute, dupA care copilul readoarme fArA a-si aminti evenimentul dimineatA la trezire.
Deprivarea de somn, oboseala, emotiile sau evenimentele traumati-zante din llmpul zilei pot creste frecventa episoadelor.
Diagnosticul diferential se va face cu:
- cosmarul, care apare spre dimineatA si implicA trezirea completA cu rememorarea visului;
- automatismul ambulatoriu nocturn: diagnosticul este mai dlficil, mai ales cA de multe ori ele se produc impreunA, iar istoricul familial este poziAv pentru ambele tulburAri. In automatismul ambulatoriu nocturn PN este rar, iar sistemul vegetativ este putin implicat;
- epilepsia temporalA sau frontalA, care se produce mai ales la tre-cerea de la somn la veghe. Incontinenta urinarA, aspectul stereotip al crizelor si EEG ajutA diagnosticul;
- tulburArile de panicA, ce implicA tot o trezire bruscA din
somnul non-REM, dar trezirea este rapidA si completA si, in plus, astfei de episoade se produc si ziua;
- hipocalcemia si
hipoglicemia pot da ocazional simptome cu aspect de pavor nocturn.
Tratamentul nu este in general necesar. In caz de episoade frecvente, ce determinA somnolenta in timpul zilei urmAtoare, se pot administra benzodiazepine sau imipramina la culcare (reduc cantitatea de somn non-REM).
Automatismul ambulatoriu nocturn (somnambulismul)
Se caracterizeazA prin episoade repetatc de activitate motorie complexA, cu ridicarea si plecarea din pat. Fata e inexpresi, iar rAspunsul la incercArile anturajului de a-l trezi este redus de unde si amnezia episodului. ActivitAtile din timpul atacului pot fi mai mult sau mai putin complexe (de la
urinare intr-un loc inadecvat, imbAiere pAnA la iesire din casA pe usA sau pe fereastrA). Activitatea vegetativa poate fi intensA. Si somnambulismul Incepe in prima treime a noptii, in
somnul lent-profund. Se asociazA frecvent cu pavorul noctum. Febra, oboseala, verminoza intestinalA, evenimentele traumatizante din timpul zilei cresc frecventa automatismului ambulatoriu nocturn. Unele medicamente (antipsihotice, antidepresive) pot induce automatismul ambulatoriu nocturn.
Prevalenta: 10-30% din copii au avut cel putin un episod de som-nambulism. Frecventa maximA este intre 4 si 8 ani; de obicei dispare spre 15 ani, dar poate persista si in viata adultA. Este mai frecvent la bAieti.
In 80% din cazuri existA un istoric familial pozitiv; se sugereazA o transmitere geneticA, dar modul de transmitere nu se cunoaste.
Diagnosticul diferential se va face cu epilepsia, in care miscArile sunt mai stereotipe, mai perseverate si mai putin complexe, iar astfei de episoade apar si In stare de veghe.
Tratamentul este necesar numai cAnd automatismul ambulatoriu este frecvent si existA un risc (de exemplu cel de a sAri pe fereastrA). In acest caz se administreazA aminepAn (survector), 50- 100 mg seara la culcare, timp de 1 -2 luni.
Automatismele verbale nocturne (vorbitul in somn) se carac-terizeazA prin emiterea de sunete izolate, propozitii sau fraze mai mult sau mai putin inteligibile. Ele apar la toate rstele si nu tre-buie sA constituie un prilej de ingrijorare.
Bmxismul (scrAsnitul dintilor) apare la toate rstele si de obicei nici el nu are o semnificatie patologicA.
