Impactul evenimentelor neplacute este reglat de neoza, astfel incit produce o stare de surescitare; desi perceputa ca un simptom negativ, aceasta stare nu determina intotdeauna un control adecvat. Confruntarea bazata pe realitate presupune aprecierea obiectiva si realista a problemei, repetarea si apoi implementarea solutiilor posibile si, in sfirsit, reevaluarea permanenta dupa fiecare asemenea tentativa, dupa modelul pasilor prezentati in tehnica structurala de rezolvare a problemelor (D'Zurilla, 1986). Vom folosi Scala Locului Controlului Comportamentului (Locus of Control of Behavior Scale, Craig et ai, 1984) pentru a masura inclinatia catre un astfel de comportament. Punctajele locului controlului sint, asemenea indicilor de trasaturi de personalitate, sili in timp (coeficientul de fidelitate test-retest la intervale de 4, 8 si 12 luni fiind de 0,7). Pacientii care sufera de
tulburari de anxietate se declara neputinciosi in ceea ce priveste masurile locului controlului, fiind incapabili nu doar sa se confrunte cu situatii neplacute, ci si sa foloseasca ajutorul oferit de cei din jur pentru a-si depasi problemele (Sandler si Lakey, 1982). Cu cit este mai mare punctajul (valorile crescute insemnind ca pacientii sint din ce in ce mai orientati spre exterior si mai neputinciosi), cu atit mai bogat e istoricul tulburarilor anxioase si cu atit mai ridicata probabilitatea recidivei dupa un tratament aparent eficient (Andrews si Craig, 1988; Andrews si Moran, 1988).
Anxietatea moderata poate actiona ca o forta pozitiva, crescind eficienta actiunilor intreprinse. Totusi,
anxietatea foarte severa alieneaza si scade capacitatea individului de a percepe, rationa si actiona adecvat. Prin urmare, activarea acestui mecanism defensiv care determina pastrarea calmului si diminuarea efectelor negative ale anxietatii exacerbate este esentiala pentru orice forma de invingere a stresului. Vaillant (1971) a demonstrat importanta acestor mecanisme defensive in adaptarea pe termen lung a absolventilor de facultate, monitorizati timp de 30 de ani. Reactiile mature de aparare (anticiparea, reprimarea, anihiliarea si umorul) presupun constientizarea naturii si gravitatii amenintarii, dar limiteaza nivelul de excitatie si anxietatea corespunzatoare. Am utilizat Chestionarul Stilului Defensiv (Defense Style Questionnaire, Andrews et ai, 1989; Andrews et al., 1993b) pentru a descrie astfel de mecanisme. Chestionarul are rolul de a evalua trasaturile de personalitate (coeficientul de fidelitate test-retest fiind de 0,75 intr-un interval de una pina la 18 luni), arata o maturizare graduala, care se instaleaza odata cu virsta, si face distinctia intre persoanele cu tulburari anxioase si cele care exercita un control normal asupra evenimentelor. Aceasta unitate de masura capata valori anormale in cazul pacientilor care sufera de atacuri de panica si de agorafobie, de fobii sociale sau TOC, dar, la fel ca si neoza ori locul controlului, nu face distinctie intre aceste afectiuni (Andrews et al., 1993b).
