Persoanele cu tulburare anxioasa generalizata isi fac foarte multe griji. Ele tind sa se axeze asupra elementelor de ordin cotidian; intr-o oarecare masura, cu totii ne facem griji legate de problemele care pot aparea acasa sau la serviciu, de bolile sau suferintele care ne afecteaza pe noi sau pe membrii familiilor noastre, de dificultatile intimpinate in relatiile cu ceilalti sau chiar de problemele financiare. Persoanele cu tulburare anxioasa generalizata recunosc faptul ca isi fac griji in mod exagerat pentru aceste lucruri, ca ele sint adesea nerealiste si ocupa mare parte din timp. Din nefericire, acesta este tipul de preocupare ce afecteaza functionarea cotidiana a persoanei si amplifica anxietatea si nivelul de tensiune.
Preocuparea excesi sau framintarile referitoare la evenimente putin probabile indispun si intensifica sentimentele carora nu le puteti face fata. E posibil sa aveti impresia ca, daca faceti griji, veti reusi sa anticipati si sa evitati catastrofe viitoare, insa, in realitate, preocuparile nu duc la actiuni productive sau constructive. in schimb, problemele ramin nerezolte, nu confruntati cu temerile dumneavoastra, iar conceptiile daunatoare despre evenimente sau situatii ramin neschimbate. in sectiunile urmatoare vom descrie metode mai practice care vor ajuta sa confruntati nelinistea.

Rezolrea problemelor

Decideti daca exista o problema reala care trebuie rezolta. intre-bati-:
a Evenimentul de care ma tem are sanse sa se intimple ?
a Este iminent?

a Pot face ce sa-l impiedic ?

Daca raspunsul este afirmativ, rezolti problema folosind o strategie eficienta (prezentata in sectiunea 6). De exemplu, puteti fi pus in situatia de a cauta un nou serviciu, de a schimba locuinta sau a gazdui un musafir neasteptat si nedorit. in loc sa preocupati de modul in care veti descurca, puteti elimina nelinistea uind cum sa rezolti problema - apoi, treceti la actiune!

Nehotarirea
Decideti daca nelinistea are drept cauza nehotarirea. Multe persoane cu tulburare anxioasa generalizata se tem sa nu comita erori sau sa ia decizii gresite. Pot fi extrem de perfectioniste. Din cauza anxietatii, ezita sau amina la nesfirsit luarea unei decizii ori continua sa-si faca griji in mod deliberat cu privire la o hotarire, incercind sa se asigure ca nu fac o greseala. De exemplu, parcurg o serie nesfirsita de intrebari si raspunsuri despre unele decizii existentiale majore, cum ar fi: "Am slujba cea mai potrivita?" sau "Relatia aceasta este buna pentru mine?". Poate fi vorba si despre o serie de decizii cotidiene care genereaza neliniste, de exemplu: "Ar fi bine sa merg la petrecere ? ", "Ce cadou sa-i cumpar partenerului ? " sau "Ce sa fac mai intii ? ".
Din nefericire, acest proces permanent de ingrijorare nu contribuie de obicei la silirea deciziei "corecte" (deoarece, probabil, nu exista raspunsuri de tip "corect7"gresit"), ci amplifica si extinde sentimentele de anxietate si nesiguranta, intretinind astfel nehotarirea. Ba mai mult, acest proces poate determina sa anticipati o serie si mai mare de consecinte catastrofice decit in mod obisnuit. Cu alte cuvinte, cu cit faceti mai multe griji, cu atit veti deveni mai negativist.
Uneori, oamenii nu vor sa ia o decizie pina ce nu sint convinsi ca detin toate informatiile relente. De exemplu, vor contacta toate agentiile de turism pentru a verifica fiecare oferta inainte de a face o rezerre sau vor analiza toate consecintele inainte sa urmeze un . Din pacate, arareori se impune un asemenea nivel de siguranta premergator luarii unei decizii si este imposibil sa se elimine toate indoielile.
Daca ingrijorarea este cauzata de nchotarire:
a Decideti daca la baza preocuparii se afla vreo idee daunatoare. De exemplu, exista intr-ader un raspuns "corect" la intrebarea dumneavoastra? Din punct de vedere realist, ce s-ar intimpla oare cu aderat daca ati lua o decizie, oricare ar fi aceasta? Care este cel mai rau lucru care s-ar putea intimpla? Care sint dole care indica faptul ca sinteti incapabil sa luati o decizie?
a Daca trebuie sa luati o decizie, fixati- un interl de timp rezonabil pentru a realiza acest lucru, iar apoi actionati in consecinta ! Puteti apela la strategia de rezolre a problemelor descrisa in sectiunea 6.
a Asigurati- ca nu incepeti sa faceti griji in legatura cu decizia luata ( sectiunea 5.4.)

Grijile legate de griji

O serie de exemple de griji legate de griji pot fi puse la indoiala, folosind strategiile descrise in sectiunea anterioara.

Intrebati-:

a "Care sint efectele acestui mod de a gindi ? "

a "Care sint dole in sprijinul acestor conceptii ? "

a "Ce alte explicatii ar mai putea exista ?"
a "Ce e mai probabil sa se intimple, avind in vedere experientele anterioare ? "
De exemplu, daca ingrijoreaza faptul ca nu veti reusi sa controlati nelinistea, intrebati- ce se intimpla de obicei cind sinteti ingrijorat. Chiar nu reusiti niciodata sa puneti capat nelinistii ? Ce anume elimina in cele din urma nelinistea? Prin urmare, data viitoare, cit de mare este probabilitatea ca nelinistea sa se perpetueze la nesfirsit ? Ce credeti ca s-ar intimpla daca ati incerca sa o aminati, spunindu- ca veti face timp sa ginditi la ea mai tirziu, in ziua respecti ? De ce nu incercati acest lucru si vedeti ce se intimpla ? Ce s-ar intimpla daca ati incerca in mod deliberat sa renuntati la asa-zisul control reprezentat de neliniste?
Conceptiile pozitive despre neliniste pot fi puse la indoiala folosind strategii asemanatoare. De exemplu, intrebati- cind anume nelinistea legata de cel mai tragic deznodamint posibil v-a fost de ajutor in acceptarea lui? Este posibil ea raspunsul la aceasta intrebare sa fie acela ca niciodata nu s-a ajuns la cel mai tragic deznodamint posibil! Daca nu faceti griji, creste oare probabilitatea de a se intimpla ce rau? De ce nu incetati sa faceti griji, ca sa vedeti daca se intimpla intr-ader ce?

Renuntarea la griji

Odata ce ati ajuns in punctul in care reusiti sa puneti la indoiala in mod eficient grijile catastrofice si daunatoare si sinteti capabil sa renuntati la ideea ca ingrijorarea este utila, este timpul sa puneti capat acestui proces. Pentru a realiza acest lucru, trebui sa spuneti: "Probabil nu se intimpla niciodata, tot ce trebuie sa fac este sa nu ma mai gindesc la asta! ".

Ginditi- la alte perioade in care nu erati deranjat de griji si framintari. Probabil ca atunci erati implicat intr-o activitate care placea sau care solicita intreaga atentie. Este foarte dificil sa te concentrezi asupra mai multor lucruri simultan.
Astfel, uneori este bine sa apelati la o strategie pentru a distrage atentia de la gindurile ingrijoratoare - odata ce ati hotarit ca este bine sa renuntati la ele. Poate ca ati obsert deja ca este foarte greu sa puneti capat acestor ginduri daca incercati pur si simplu sa vi le scoateti din minte. O solutie mai buna ar fi sa recunoasteti existenta nelinistii, iar apoi sa indreptati atentia catre altce. De exemplu:
"Aceasta este o neliniste. Nu merita sa ma gindesc la ea. Voi continua sa lucrez."
"Nu pot sa pred exact ce se intimpla in viitor, ma voi concentra asupra lucrurilor pe care mi-ar placea sa le fac astazi".
Daca sinteti intr-un impas, iata ce puteti face:
a Concetitra(i- asupra a ceea ce se intimpla injur: Implicati- in momentul respectiv. Alegeti o activitate care atrage si solicita atentia. Siliti- anumite sarcini: ascultati cu atentie conversatiile; la serviciu, apucati- de urmatoarea sarcina; dati un telefon.
a Apelati la o activitate mentala: Cititi o revista sau o sectiune; completati o integrama; uitati- la un film.
a Apelati la o activitate fizica: Faceti cite exercitii; spalati masina; scoateti ciinele la plimbare.