Fobiile asociate cu singele si plagile sint destul de comune, fiind intilnite la aproximativ 4% dintre oameni. Persoanele cu fobie asociata cu singele si plagile pot fi impartite in doua grupuri care se suprapun : pe de o parte, persoanele care simt teama atunci cind d singe sau plagi si, pe de alta parte, cele care lesina in aceste situatii. Prin urmare, unii oameni simt numai teama, altii lesina, iar altii prezinta ambele manifestari.
Aptitudinile prezentate pina acum in "Ghidul practic pentru pacienti" au avut in vedere frica si modalitatile de a-i face fata. Aceste aptitudini pot fi utilizate si in cazul fricii de singe si plagi sau in orice alta fobie ; trebuie sa continuati sa expuneti situatiilor care genereaza detresa si sa asteptati diminuarea disconfortului. Nu am discutat inca despre modul de a controla lesinul in prezenta singelui sau a plagilor - fapt care necesita si alte deprinderi, insa inainte de a le prezenta vom analiza cauzele aparitiei lesinului.
Lesinul este extrem de frecvent in rindul persoanelor cu fobie de singe si plagi si este asociat cu un caracteristic al reactiilor psihologice. Modelul specific al reactiei a fost numit "sincopa sogala". Sincopa sogala implica un proces cu doua etape. in prima etapa survine o intensificare a ritmului cardiac si a presiunii sanguine. Acest fapt este o urmare a unei excitatii sporite, cauzate de componenta simpatica a sistemului nervos involuntar. Componenta simpatica a sistemului nervos involuntar este responsabila cu reactia "lupta sau fugi", iar actirea sa declanseaza reactiile de frica descrise in sectiunea 1 a ghidului. Totusi, sistemul nervos involuntar are si o alta componenta, opusa celei simpatice. Asa-numita componenta parasimpatica a sistemului nervos involuntar are rolul de a regla organismul si indeplineste functii opuse celor ale componentei simpatice a sistemului nervos. La persoanele cu fobie de singe si plagi, aceasta compensare este foarte rapida si tinde sa devina o supracompensare. Inima isi incetineste ritmul prea mult, presiunea sanguina devine prea scazuta; prin urmare, creierul este irigat insuficient (din cauza gravitatiei), iar celulele sale se confrunta cu o deficienta de oxigen, in acest stadiu, daca nu intindeti, creierul isi inceteaza functiile si pierdeti cunostinta. Daca meditati asupra ei, aceasta reactie este destul de logica, deoarece astfel sinteti silit sa intindeti, iar singele poate reveni la celulele creierului.
Dupa cum puteti obser din aceasta descriere, lesinul nu poate fi controlat. Modificarile ritmului cardiac si ale presiunii sanguine sint reglate de componenta autonoma a sistemului nervos, care nu se afla sub control direct, constient. Motivul pentru care creierul dumneavoastra reactioneaza in acest fel nu este complet elucidat, insa unele elemente au fost clarificate. in prezent, se stie ca doar jumatate dintre persoanele cu fobie de singe si plagi au in familie si alte persoane care lesina. Este interesanta descoperirea faptului ca persoanele care lesina afirma mai frecvent ca au un parinte care prezinta aceeasi trasatura, iar in cazul persoanelor care manifesta frica de singe si plagi parintii nu sufera de acest lucru. Acest fapt sugereaza ca lesinul poate fi ereditar, insa frica nu este mostenita. De asemenea, s-a descoperit ca persoanele care lesina tind sa fie mai empatice ; cu alte cuvinte, au o capacitate sporita de a vedea lucrurile din perspecti altor persoane. Este posibil ca insusirea de "a fi capabil sa intri in pielea altcui" sa fie cauza care le determina sa lesine atunci cind sint martore la raniri, se gindesc la acest subiect sau aud ce despre el.
Aceste informatii despre lesin pot genera frustrare. "Daca se mosteneste in familie si este controlat de componenta inconstienta a creierului, ce pot face ? ". Raspunsul este : daca lesinul este mostenit si reglat in mod inconstient, aceasta nu inseamna ca nu il puteti controla. Ginditi- o clipa : puteti amplifica in mod voit ritmul cardiac si presiunea sanguina? Daca alergati repede pe niste scari abrupte, ritmul cardiac si presiunea sanguina vor creste. Daca stati jos si relaxati, vor scadea. Prin urmare, puteti efectua o serie de activitati care pot modifica aceste procese. in sectiunea 6.3 vor fi descrise tehnicile pe care le puteti utiliza pentru a evita lesinul.

Aceste activitati sint putin mai practice si mai putin manifeste decit alergatul pe scari.

Tehnici de control al lesinului
Este important sa intati sa controlati lesinul, pentru ca persoanele cu fobie de singe sau plagi tind adesea sa evite situatiile medicale, din cauza posibilitatii de a lesina. Veti inta doua tehnici care vor ajuta sa evitati lesinul. Prima a fost deja descrisa, insa veti reaminti in ce consta.

Respiratia calma

Persoanele cu fobie de singe si plagi pot manifesta o intensificare a ritmului respirator atunci cind li se lipeste un ac de brat. Va amintiti ca hiperventilatia are o serie de implicatii, una dintre ele fiind sentimentul de slabiciune. Trebuie sa monitorizati ritmul respirator si sa verificati daca este intens, inainte de a incepe sa ansati in ierarhia temerilor. De asemenea, verificati daca se accelereaza pe parcursul expunerii. Pentru a contracara aceste simptome, trebuie sa apelati la exercitiul de controlare a hiper-ventilatiei.
Lucrul cel mai important pe care trebuie sa vi-l amintiti este ca respiratia lenta este foarte utila la inceputul declansarii reactiilor fizice.
Pe masura ce ritmul se intensifica, iar corpul se pregateste in vederea pericolului, calmarea respiratiei poate contribui la normalizarea nivelului de excitatie al corpului. Totusi, odata ce sinteti in stare de excitatie, trebuie sa puneti capat scaderii rapide a ritmului cardiac si a presiunii sanguine. Pentru a realiza acest lucru, aveti nevoie de o tehnica noua.

Tensiunea aplicata
Cea de-a doua tehnica pe care trebui sa o intati si sa o stapiniti este "tensiunea aplicata". Aceasta are drept scop scaderea tensiunii arteriale, astfel incit sa puteti controla reactiile. in esenta, are drept scop intensificarea excitatiei fizice, ca si alergatul pe scari, intr-o maniera adecta circumstantelor medicale. Iata care sint etapele de urmat:
a incordati simultan muschii bratelor, ai pieptului si picioarelor.
a Continuati sa-i mentineti incordati pina ce aveti o senzatie de caldura in fata (de obicei, dupa 10-20 de secunde).
a Relaxati- si reveniti la nivelul initial (nu relaxati prea mult, nu uitati ca tehnica se numeste tensiunea aplicata).

a Asteptati 20 de minute.

a Repetati intregul ciclu de cel putin cinci ori, pina ce senzatia de lesin a scazut semnificativ, ajungind la un nivel controlabil.
a Va trebui sa stiti sa identificati simptomele dumneavoastra anticipatorii particulare ale lesinului, printre care se pot numara senzatia de ameteala sau vertij.
Aceasta tehnica trebui introdusa in exercitiile de expunere, in combinatie cu tehnica relaxarii si tehnica de calmare a respiratiei. Pe masura ce incepeti sa detineti controlul asupra respiratiei si al tensiunii aplicate, veti fi capabil sa distingeti cele mai bune momente pentru utilizarea acestor tehnici. Regula de baza este sa incepeti cu calmarea respiratiei, ca sa ramineti relaxat pe masura ce situatia evolueaza, iar apoi sa treceti la cealalta tehnica (fara a ignora ritmul respirator), pe masura ce apropiati de stimulul reprezentat de singe sau de plaga sau la primele semne care prevestesc lesinul. Primele semne sint diferite, in functie de persoana, insa printre cele mai frecvente se numara ameteala, transpiratia rece (pe frunte), senzatie de voma sau greata.
Durerea de cap este o problema asociata frecvent cu tensiunea aplicata; semnaleaza faptul ca incordati prea mult. Aceasta problema este rezolta prin marirea interlului de timp dintre incordarile succesive ale muschilor de la 20 de secunde la un interl care nu provoaca dureri de cap. De asemenea, puteti incerca sa evitati incordarea muschilor fetei (de exemplu, muschii maxilarului si sprincenele), care se contracta si induc presiune la nivelul capului. O alta problema este dificultatea de a identifica muschii care trebuie incordati si incordarea lor. Recapitularea exercitiilor izometrice in cautarea unor idei se poate dovedi utila. Multor persoane le este mai usor daca isi imagineaza ca sint culturisti si isi inchipuie cum si-ar incorda un culturist muschii respectivi. Exista inca o problema: incordarea musculara poate cauza dureri atunci cind faceti injectii. Trebuie sa fiti capabil sa relaxati grupul de muschi in care fi administrata injectia (de obicei, bratul sting), mentinind incordat celalalt brat, trunchiul si picioarele.