In trahee si bronhii pot patrunde aceiasi corpi straini, descrisi la modulul ..Corpi straini faringieni si laringieni".
Corpii straini se vor opri la diferite niveluri. in functie de forma si volumul lor. de pozitie, viteza aerului in momentul aspirarii, de sensibilitatea, forma si constitutia anatomica a organului, situatia glolei etc.
Dintre segmentele conductului laringotraheobronsic, localizarea de predilectie este cea bronsica (2/3 din cazuri). In
laringe si trahee, in proportii aproximativ egale, se fixeaza doar I 3 din corpii straini. Copin se situeaza si in ceea ce priveste corpii straini traheobronsici intr-un loc de frunte (87A/A din cazuri, dupa Chelier-.Taekson). datorita acelorasi cauze care determina frecvente crescute ale corpilor straini la aceasta virsta.
Dupa ce au depasit bariera glolica pe care trebuie sa o gaseasca deschisa, corpii straini se vor fixa fie in trahee (cei cu un calibru superior dimensiunilor bronsice). fie in bronhii (cei cu un diametru mai mic). Patrunderea in bronhii se face datorita legilor gravitatii, vitezei aerului inspirator (frecvent in bronhiile inferioare, exceptional in cele superioare), oali-brului si directiei bronhiei principale (frecvent in dreapta, care este o bronhie mai mare. aproape verticala, in continuarea traheei).
Nivelul la care se opresc corpii straini bronsici corespunde de obicei locului de deschidere a unei bronhii secundare. Sub acesi nivel, calibrul bronsic scade brusc, impiedicind progre-siunea corpului strain. La fixarea corpului strain mai colaboreaza asperitatile, ascutimile si eventual tumefactia corpului strain, precum si
edemul si stenoza inflamatoare endobronsica.
Unii corpi straini sint mobili, plimbindu-se dinlr-un i in in celalalt.
Toti corpii straini produc infectii locale. Infectia difera ea intensitate, in functie de localizarea, seplieitalea si mobilitatea corpului strain (de exemplu, corpii straini organici tume-fiindu-se in lumenul bronsic impiedica circulatia acrului in segmentul pulmonar tributar bronhiei obstruate. fapt ce produce aleleclazie pulmonara, infectie bronbopulmonara. supurai ie. abces, cu sau fara componenta pleurala. I.a
obstructia mecanica se adauga seplieitalea corpului strain sau a produselor sale de putrefactie, marind infectia).
Corpii straini anorganici, permitind rirrulalia norului, provoaca lardiv fenomene supurative, puLind fi toleraii ani
de zile.
In trahee, corpii straini fiind mobili, nu se produc de obicei leziuni ale mucoasei.
Inii corpi straini mici pot forma nucleii unor bronhiolili.
Simptomatologie, ea si la corpii straini laringieni, exista doua fa/e :
faza de aspirare se manifesta prin
insuficienta respiratorie acuta de tip inspirator, eu tiraj si eornaj. intrerupte de chinte de
tuse spasmodica. Bolnavul este ingrozit, se ciano-zea/a. poate prezenta o stare sineopala. care in unele cazuri poate duce la moarte prin asfixie (eventualitate exceptionala1. Corpul strain se poale elimina uneori cu ocazia unui efori de tuse :
faza de toleranta se instaleaza progresiv, la scurta vreme dupa aspirare (jumatate de ora), si se manifesta in mod deosebit in functie de localizarea sa (traboala sau bronsica). marimea si mobilitatea sa.
Corpii straini Iraheali. de obicei mobili, in functie de marimea lor, se caracterizeaza prinlr-o insuficienta i'ospiratorie mai mult sau mai putin intensa, cu tiraj, eornaj si
spasme laringiene. care evolueaza in crize paroxistice, in functie de miscarile corpului strain. Crizele de dispnee apar mai frecvent noaptea sau la schimbarile de pozitie, fiind expresia clinica a unei obstructii temporare a zonei subglotice sau a unei bronhii principale.
Tusea spasmodica seaca sau inueopurulenta. uneori sangui-nolenla. ca si senzatia de groaza si
durere relrosternala. insoteste de obicei crizele de dispnee. Nu exista
tulburari vocale.
I.a auseultatie se ponte auzi uneori un zgomot asemanator cu cel produs de pinza unui drapel batut de vint sau cu zgomotul produs de un clopotel semne inconstante).
Laringoscopia indirecta permite uneori zarirea corpului strain, care in expiratie se poate ridica pina in regiunea subglotice.
Corpii straini bronsici, de obicei fixati cind sint mici si nu au provocat o complicatie supurati. sint asimptomatici.
Corpii straini mai mari care au astupat o bronhie principala si au determinat o ateleetazie, se manifesta clinic printr-o dispnec inspiratoare permanenta si o tuse la inceput, seaca, apoi mucopurulenta sau sanguinolenta.
Cornajul este inlocuit de un suierat, astmatiform (weczing). Xu exista tiraj. Vocea este clara. Expansiunea toracica este diminuata sau lipseste de partea de care s-a fixat corpul strain.
In functie de importanta obstructiei, la percutie exista hipo-sonoritate sau submatitate, iar la auseultatie, murmur eular (la baze), raluri siflante umede sau liniste respiratoare.
Examenul
radiologie poale preciza sediul si forma corpilor straini radioopaci sau. in Functie de leziunile pulmonare (ateleetazie!, modificarile mediaslinale (rotractic) si diafragmatice (imobilitate) putind da indicatii topografice in cazurile de corpi straini radiotransparenti. Injectarea pulmonara de substante radioopace (lipiodol) poate ajuta diagnosticul in cazurile dificile.
Examenul endoscopic (procedeu de electie' inlimpina uneori dificultati in cazurile de corpi straini mici. profunzi, mascati de reactiile inflamatoare obstruante si de secretie.
Prognosticul este in functie de virsta bolnavului (la
sugar si copilul mic, prognosticul este mai grav datorita constitutiei anatomice a conductelor laringotraheobronsice, mai ingusie la aceasta virsla si datorita reactivitatii mai mari in prezenta unui corp strain) ; de natura corpului strain : corpii straini vegetali se pot dilata datorita umiditatii si caldurii din arborele traheo-bronsic, marind obstructia. Substantele toxice pe care corpii straini vegetali sau produsele lor de putrefactie le pot elimina completeaza fenomenele obstructive prin reactiile inflamatoare, seerctoare si edemul pe care-l determina.
Prognosticul este, evident, mai rezert. in cazurile in care corpul strain a patruns in plaminul unui tuberculos sau al unui bronhoreic.
Precocitatea tratamentului impiedica aparitia complicatiilor pulmonare infectioase precoce (bronhopneumonia.
abcesul pulmonar, pleurczia purulenta) sau tardive (bronsiectazie cu bronhoree purulenta), precum si constituirea stenozelor bronsice.
Diagnosticul pozitiv, bazat pe anamneza si pe crizele de insuficienta respiratorie brusc aparute, trebuie completat cu diagnosticul topografic. Pentru corpii straini traheali pledeaza vocea clara, crizele paroxistice de dispnee inspiratoare cu tiraj, eornaj si tuse iritati produsa de mobilizarile corpului strain, precum si semnele stetaeustice (zgomot de drapel, de clopotel).
Corpii straini bronsici se manifesta prin voce clara, dispnee inspiratoare permanenta, fara tiraj ; cornajul este inlocuit prin-tr-un suierat aslmaliform {weezing), iar
tusea este insolita de expectoratie purulenta si este prezenta imobilitatea homitoracc-lui bolnav.
Examenul radiologie (cu loare relati in cazurile de corpi straini mobili) si in special cel endoscopic precizeaza diagnosticul.
Diagnosticul diferential al corpilor straini traheali esle iden-lic ou cel al corpilor straini laringieni. Corpii straini bronsici mai trebuie diferentiali de tusea convulsi, bronhopneumonia,
astmul bronsic.
Extragerea corpilor straini prin endoscopie peiorala este tratamentul de eleelie in toate cazurile de corpi straini, chiar si atunci cind acestia sint complicati cu supuratii bronhopulmo-nare. care de altfel nu retrocedeaza fara extragerea agentului cauzal.
Endoscopia esle an procedeu de extrema urgenta in toate cazurile eu insuficienta respiratorie acuta. In aceste cazuri nu se mai pierde timpul eu executarea unei traheotonin, care de altfel nu poate rezol insuficienta respiratorie, obstacolul respirator fiind de obicei situai sub nivelul unde se practica tra-beolomia.
In lip-a conditiilor tehnice pentru executarea unei endosco-pii. la bolnavii asfixiei se poate executa o Irahoolomie care, uneori, rezol insuficienta respiratorie prin eliminarea spontana a corpului strain prin sloma traheala. iar alteori calmeaza dispneea prin scurtcircuitarea respiratiei. Evitarea spasmului laringian supraadaugal si aspirarea secretiilor bronhopulmo-narc prin sloma traheala pot da uneori ragazul necesar pentru transportul bolnavului intr-un serviciu utilat, unde extragerea prin stema traheala fi executata eu mai multa usurinta, mai ales in cazurile de corpi straini mari. greu abordabili pe cale perorala.
C< rpii straini iraheobronsici care nu sint insotiti de insufi-eienia respiratorie acuta nu reprezinta urgente. Extragerea lor poale fi aminala I2 zile. limp necesar pentru ea bolnavul sa fie pus in conditii optime pentru executarea endoscopiei : internare intr-un serviciu bine utilai, echilibrarea slarii generale !a bolnavii epuizati sau care prezinta complicatii supurative l-ii nlr i'.ulm nare antibiotice, ccinare, antispastice, tonicar-diaee. oxigen .
