Barotraumatismele. Modificarile bruste ale presiunii atmosferice, produc asupra urechii o serie de leziuni care se traduc subiectiv prin durere, hipoacuzie si
tulburari rtiginoase, iar obiectiv prin leziuni limpanale (perforatie), ale casei (hemoragie) si ale urechii interne (comotie).
La aviatori si parasutisti, in timpul deseensiunii. datorita comprimarii rapide, poate sa apara uneori, ca urmare a unei perforatii de timpan, o
durere ascutita in fundul conductului auditiv, insotita de hipoacuzie brusca, tiuit puternic si dezechilibru, la care se adauga tulburari neurogetati manifestate prin transpiratie,
oboseala intensa si tendinta la lipotimie. In formele fruste, afectiunea este relativ frecnta atit la personalul aeronaviganl. cit si la pasageri.
La lucratorii submarini, la decomprimare brusca, prin diferentele de presiune ce se creeaza intre aerul din casa si aerul atmosferic, se poate produce o perforare a timpanului, iar prin intermediul ferestrelor o crestere a presiunii lichidelor endo-labirintice cu tulburari labirintice consecuti. Lezarea labirintului mai poale fi determinata si de eliberarea brusca a bioxidului de carbon din singe. care sub forma de gaz poate produce embolii in arteriolele terminale stibulo-eohlearc. Hemoragiile labirintice produse de cresterea presiunii arteriale, frecnte in timpul decomprimarii, completeaza leziunile labirintice.
Clinic, tulburarile labirintice se manifesta printr-o hipoacuzie de mica importanta, dar cu tulburari voslibulare importante. Acestea apar brusc, la oarecare timp dupa decomprimare, in timp ce bolnavul osie pe sol, aparent sanatos. Tulburarile slibulare se manifesta prin ameteala puternica, ou tulburari de eebilibru ce pot merge pina la cadere. La acestea se adauga hipoacuzia, aeufenele. greata,
varsaturile si nistagmusul.
In formele usoare alit ameteala, cil si hipoacuzia regresoaza in citeva z[le. In formele mai gra, acestea pot dura citeva saptamini. In formele foarte gra, cu embolii gazoase si hemoragie, se poate produce o surditate totala cu areflexie labirintica.
In explozii, palmuire. sarul cu aspirare la nilul conductului, prin mecanisme diferite, comprimare (provocata de suflu sau comprimarea aerului de palma care loste) sau aspirare (in cazul sarutului), se va produce o modificare a presiunii aerului din conduci, perforarea tinipanala si modificari bruste ale presiunii lichidelor labirintice. Acestea vor determina leziuni de obicei rersibile ale labirintului posterior.
Zgomotul ce insoteste aceste traumatisme se va repercuta asupra labirintului anterior, provocind leziuni degenerati irersibile.
AcuTenelc sint importante si persistente. Gradul hipoacuziei depinde de intensitatea traumatismului. in traumatismele mari iexplozii', care produc leziuni labirintice importante, hipoacuzia este grava, putind merge pina la cofoza.
Durerea este suporila. In cazurile de perforare mare. eu crearea de lambouri mari pediculatc.
durerea va fi exagerata de toate schimbarile presiunii atmosferice din casa. care vor pune in miscare marginile congestionate ale lamboului timpanul. Astfel. in suflatul nasidui. tusii, stranut, eructatic. cintat, vorbit (proba Valsalva), de asemenea in situatii in care presiunea scazuta a aeridui din casa va determina un curent de aer spre interior ca in deglutitie (proba Toynbee).
Saritul in apa eu urechea orientata paralel cu suprafata apei poate determina, prin comprimarea brusca a aerului in conduci, un dezechilibru si o hipoacuzie puternica. Durerea este de mai mica importanta.
Leziunile obiecti produse de diferite forme fie barolrau-matisme sini asemanatoare intre ele. Deosebirile sini delerini-nate de intensitatea cu care a actionat agentul vulnerant.In formele usoare exista congestie limpanala. entual mici sufuziuni hemoragieA ale acestuia si ale portiunii incinate a conductului.
fn formele de gravitate mijlocie exista perforatii limpanale si
hemoragii ale casei ; perforatiile sint de obicei mari. situate in cadranele inTerioare. uneori se creeaza adevarate lambouri timpanale pediculatc.
In formele gra produse de explozii puternice, toata portiunea densa a timpanului poate sa fie distrusa. in casa va exista hemoragie, iar in urechea interna leziuni produse de comotia labirintica.
Probele functionale dau rezultate asemanatoare in toate, barotraumalismolc care au interesat si labirintul.
Probele vcstibulare se manifesta printr-un sindrom labirintic, periferic, cu formula armonioasa a probelor, uneori exista hiper-. alleori hiporeflectivitate.
Probele auditi arata o hipoacuzie mixta. Componenta de Iransmitere este determinata de perforatia tinipanala si leziunile casei, rea de perceptie de lezarea labirintului.
fn afara de perforatiile mari sau acelea cu lambouri pediculatc. care duc la perforatii permanente, majoritatea perforatiilor timpanale barotraumatice necomplicate se cicatrizeaza in 23 saptamini.
Leziunile edematoase ale casei cedeaza de asemenea intr-un interval relativ scurt.
Dintre manifestarile labirintice, tulburarile rtiginoase cedeaza relativ usor. cele cohleare sint insa definiti.
Spre deosebire de perforatiile produse de corpii straini, supuratia eslc rara in perforatiile produse de harotraumalismo.
Diagnosticul pozitiv este relativ simplu, cunoscind cauza si modul de producere a accidentului.
Unele perforatii mici produse in limpane de aceeasi culoare cu mucoasa promontoriului scapa derii directe. In aceste cazuri se va executa examenul cu lupa sau alt sistem optic maritor.
Diagnosticul diferential se face : cu perforatiile mecanice directe (accidentale sau iatrogene) : cu cele produse de corpii straini : cu cele produse de Fracturile de baza de. craniu ; cu cele datorite unei otile supurate acute.
Tratamentul local si general adresat perforatiei timpanale si leziunilor casei este identic cu cel descris la perforatiile mecanice directe ale timpanului. La acestea va fi asociat tratamentul adresat tulburarilor labirintice.
Hipoacuzia va fi tratata prin administrarea de vitamina A. grupul B si vitamina E.
Acufenele si rtijul se vor calma prin administrare de seda-ti si deconectante (luminai, valeriana. bromuri, clordclazin. romergaj, meprohamul ele.: si prin hipotensi labirintice (ser hipertonie. solutie sulfat de
magneziu 15%, ser biearbonalat l"1", ederen, diainox etc).
2. Traumatismul sonor acut. Expunerile la zgomote sau sunele puternice pol produce leziuni labirintice ale caror manifestari subiecti sini urmatoarele : hipoacuzie, care in cazurile de traumatisme sonore puternice poate merge pina la cofoza ; acufene intense de tonalitate inalta : senzatie rtiginoasa, insotita de greata, varsaturi si transpiratii.
Curba audiometrica se poate prezenta sub forma unui V, caracteristica traumatismelor sonore. VirfuJ V-ului este reprezentat de frecnta 4 000 Hz cea mai afectata, bratul drept de frecntele acute, iar cel sting de frecntele gra, care prezinta pierderi auditi mai mici.
In functie de intensitatea sunetului nociv si de durata de expunere, perceperea auditiva pe frecnta de
