Din punct de dere tehnic si metodic,
masajul sportiv capata caractere speciale, determinate nu numai de fiecare
sport in parte, ci si de fiecare proba sportiva.
Putem vorbi astfel de particularitatile masajului indicat in gimnastica, jocuri, sporturi sau turism, precum si de caracteristicile masajului indicat in probele de forta, rezistenta, viteza sau abilitate. Masajul nu este util numai in perioadele pregatitoare, de dezvoltare a conditiei fizice sau a starii de antrenament, ci si in cele de tranzitie sau de reapuas; nu numai in perioada compe-titionala, ci si in cazul aplicatiilor curativo-profilactice.
Aplicarea acestor dirse forme de
masaj sportiv a ridicat, la randul sau, o serie de probleme tehnice si metodice, foarte importante pentru practica. Aceste probleme au putut fi solutionate in buna parte, tot pe cale experimentala.
Noile expriente au adus in laboratoare sau in cabinetele de masaj, grupe intregi de sportivi de performanta, care au fost supusi fie la probe specifice de efort, in conditiile aplicarii unui masaj corespunzator, fie numai la efectuarea probelor, dar fara folosirea masajului.
Experientele facute pe atleti au permis sa se rezol cele mai importante probleme metodice. Cu ajutorul lor s-a putut preciza cand si in ce forma sa se aplice masajul de antrenament si cel competitional; care trebuie sa fie intinderea si durata masajului de refacere; care sa fie principiile de aplicare a fiecarei forme de masaj pe ramuri si probe sporti?
Au fost necesare experiente repetate pentru a se preciza tehnica si metodica masajului, aplicat in legatura cu cele mai grele probe de performanta sau cu intrecerile sporti. S-au silit norme de masaj inainte de probe, intre probele simple care se repeta, la fel si intre probele complexe, alese din mai multe ramuri de sport si care se desfasoara una dupa alta.
S-a constatat ca masajul dinaintea probelor de concurs, sau masajul de incalzire, trebuie sa fie pana la urma individualizat si sa nu dureze prea mult. Trecerea la proba sportiva urmatoare trebuie sa se faca fara intarziere, pentru ca efectele masajului pregatitor scad treptat, iar dupa 10 - 15 minute pot sa dispara.
Masajul dintre probe sau masajul de reconditionare trebuie sa stearga entualele efecte negati ale probei anterioare si sa pregateasca organismul pentru pobele urmatoare. Cat trebuie sa dureze acest masaj,'se poate calcula cu mare precizie (pana la minut,) atunci cand pauzele dintre probe au o durata cunoscuta.
Masajul de refacere, care se aplica dupa antrenament si concursuri, are o deosebita importanta, dar cum deseori nu este prevazut in ul de lucru si nici nu a intrat in obisnuinta sportivilor, se executa destul de rar. De fapt, acest masaj nu s-ar putea face dupa probe in caz de
oboseala acuta, ci trebuie sa asteptam pana ce sportivul revine prin repaus pasiv, la indicii fiziologici dinainte de proba.
Cercetarile de laborator pentru silirea normelor tehnice si metodice ale masajului in legatura cu diferite forme de activitate sportiva nu s-au terminat inca. Ele continua in anumite cercuri restranse de tehnicieni pentru rezolvarea unor probleme cu totul speciale. Rezultatele acestor cercetari ajung foarte rar sa fie comunicate sau publicate in literatura de specialitate, constituind indicatii rezervate numai celor direct interesati.
O alta serie de cercetari asupra efectelor masajului s-a efectuat pe baza de anchete. Au fost intocmite chestionare care cuprindeau un numar oarecare de intrebari, la care au fost rugati sa raspunda cat mai multi sportivi fruntasi, antrenori si medici.
Unele raspunsuri, obtinute pe aceasta cale, au fost interesante si chiar edificatoare.
Atletii chestionati au declarat ca apreciaza masajul foarte mult, atat pe cel pregatitor sau de incalzire, cat si pe cel de refacere. Masajul le da intotdeauna sportivilor senzatii placute de vioiciune si libertate in miscare, indeosebi dupa antrenamente sau probe grele ca cele de forta si rezistenta.
Gimnastii, mai ales cei care prefera exercitiile acrobatice, marturisesc in raspunsurile lor ca simt intotdeauna nevoia masajului, mai ales pentru mentinerea formei sporti. Ei folosesc si
automasajul pe care il executa in perioadele de tranzitie pentru pastrarea conditiei fizice. Prin automasaj prelucreaza anumite grupe de muschi, tendooane si articulatii, inaintea exercitiilor speciale executate la aparate.
Halterofilii obtin efecte derivati, folosind dupa probele grele un masaj viguros, de scurta durata, aplicat in ritm viu, pe muschii voluminosi ai membrelor si spatelui. In perioada de antrenament, halterofilii se maseaza reciproc sau folosesc automasajul, cu preocuparea constanta de a intretine volumul si forta muschilor.
Boxerii sunt mari amatori de masaj si il utilizeaza, atat in perioada de antrenament, cat si in cea competitionala. Ei cunosc valoare masajului de reconditionare, aplicat in pauzele dintre reprize dar timpul fiind prea scurt, sunt obligati deseori sa renunte la el, in favoarea altor ingrijiri de urgenta.
Un campion de box declara ca lunga sa experienta, de peste 15 ani -in aceasta activitate, i-a intarit parerea ca masajul este cel mai bun aliat al sportivilor in lupta pentru obtinerea marilor performante. El adauga ca nu poate concepe ca antrenamentele sa se desfasoare fara masaj, indiferent care ar fi
sportul practicat. Masajul, spunea el, sporeste capacitatea de adaptare la efort a organismului si ne ajuta sa ajungem mai repede la acea stare de antrenament dorita de toti campionii.
Avand prilejul sa cunoasca si sa urmareasca in evolutia lor mai multi maestri de box, el a constatat ca masajul era nelipsit din regimul lor de viata.
Au nevoie de masaj, spunea el, nu numai incepatorii, ci si sportivii maturi si chiar cei varstnici.
Luptatorii, ca si halterofilii si boxerii, au nevoie de masaj, atat in pregatire, cat si in competitii. Ei prefera procedeele de masaj puternice, cu efect patrunzator si stimulator, ca frictiunile, framantatul si lovirile ritmice. La nevoie executa si automasajul, prin care isi prelucreaza marile grupe musculare si articulatiile, indeosebi la membre.
Schiorii si cei care practica sporturile de iarna vorbesc de masaj ca de ceva foarte necesar, atat in perioada competitionala, cat si in cea de tranzitie, in timpul competitiilor, ei prefera sa fie masati seara, inainte de culcare, dupa o baie sau un dus cald, pentru a
dormi mai bine. Prin acest masaj se prelucreaza toate grupele mari de muschi, deoarece la schi participa intreaga musculatura a corpului. Acest masaj extins nu va fi aplicat imediat inainte de probe, pentru ca are influente negati asupra performantelor.
Pe teren, inainte de exercitii sau in pauze, schiorii se bucura de placerea unui usor masaj de incalzire, executat de catre un partener priceput, chiar peste costumul pe care il poarta.
Prin automasaj, schiorii isi maseaza tendoanele, muschii si articulatiile, indeosebi de la membrele inferioare, care sunt cele mai solicitate in efort, sau care au suferit unele traumatisme.
Un campion de patinaj declara ca este un adept convins al masajului, pe care il foloseste de foarte multa vreme, cu regularitate si in toate imprejurarile. El crede ca in perioada de antrenament sunt necesare pentru patinatori, cel putin doua sedinte de masaj pe saptamana. in perioada competitionala este bine sa fie alaturi de ei si un specialist bun, pentru a ajuta la refacerea organismului si la tratarea unor
tulburari functionale, cand acestea se produc accidental.
El recomanda automasajul ca pe un mijloc nu numai de ingrijire a muschilor sau articulatiilor, ci si de control al bunei lor stari functionale.
Ciclistii cunosc foarte bine masajul, il apreciaza si il folosesc in antrenamente si competitii cu aceeasi convingere. in general, ei au nevoie dupa curse de un masaj relaxator, aplicat mai ales pe regiunile suprasolicitate. Sedintele de masaj sunt fixate seara si dureaza destul de mult.
Masajul partial este folosit numai ca mijloc de pregatire si se aplica pe membrele inferioare sau superioare, lombara sau cervicala, inaintea probelor.
In lipsa unui specialist, ciclistii de performanta se maseaza reciproc, sau practica automasajul, ingrijindu-si cu atentie muschii gambelor sau coapselor, tendoanele si articulatiile solicitate.Inaintea probelor grele sau lungi, care se desfasoara in conditii climaterice neprevazute, masajul sau automasajul ii apara pe ciclisti de frig si umezeala. inainte de curse, ei isi ung partile descoperite cu preparate speciale, pe care si le procura din timp.
Ciclistii nu mai au nevoie sa fie lamuriti in privinta tehnicii si utilitatii masajului si automasajului.
Pentru scrimeri se recomanda masajul de incalzire si de ingrijire a muschilor, tendoanelor si articulatiilor de la membrele superioare si inferioare. Fiind amenintati sa sufere crize de oboseala locala, sub forma crampelor sau a surmenajului muscular, ei folosesc cu incredere masajul pregatitor al membrelor si a spatelui.
Vaslasii se ocupa foarte serios de antrenamentul lor si isi controleaza cunostiincios rezultatele dupa fiecare proba. Ei nu neglijeaza nici un mijloc si nici o conditie auxiliara, spre a progresa in munca lor, asa incat utilizeaza masajul sub toate formele.
Indiferent de probele pe care le practica, vaslasii cunosc si solicita atat masajul de antrenament, cat si pe cel competitional; pretuiesc masajul de incalzire si pe cel de reconditionare. Ei practica automasajul, ingrijindu-si muschii, tendoanele, articulatiile si regiunile obosite.Inotatorii apreciaza efectele masajului si il folosesc dupa lectiile de pregatire generala si dupa lectiile de inot in bazin. in perioada de antrenament au nevoie de un masaj somatic extins, de 2.- 3 ore pe saptamana, aplicat seara, in sedinte prelungite. in perioadele competitionale au nevoie de un masaj de incalzire, inainte de probe si de reconditionare intre ele. Ei cunosc si aplica automasajul.Inotatorii foarte tineri, cu tegumentele si mai ales cu extremitatile reci si umede, au nevoie de un masaj care sa favorizeze" circulatia periferica.
Jocurile sporti de volei si baschet, handbal si tenis, rugbi si fotbal, au luat in ultima vreme un puternic avant si au atins un nil tehnico-tactic foarte ridicat. intrecerile au denit foarte frecnte si pretind din partea sportivilor nu numai buna pregatire, ci si o mare rezistenta fizica.
Acesti sportivi au nevoie de o refacere completa si rapida a fortelor si a capacitatii de joc, dupa fiecare antrenament si dupa fiecare intrecere, asa incat masajul de reconditionare si de mentinere a formei sporti nu ar trebuie sa lipseasc din regimul lor de activitate.
Jucatorii care pretuiesc si solicita mai mult masajul sunt fotbalistii, care au nevoie de el ca mijloc de incalzire si de reconditionare. in zilele cand nu se antreneaza si nu participa la intreceri, ei folosesc masajul general ca mijloc de odihna activa.
Dupa aceasta sumara trecere in revista a opiniilor si aprecierilor exprimate de sportivi cu privire la utilizarea si modul de aplicare a masajului, am putea conclude ca aceasta.metoda este cunoscuta si apreciata la justa ei valoare. Asa se explica si prezenta la marile competitii internationale a tehnicienilor care insotesc unele echipe si chiar pe unii mari campioni cunoscuti. Tot asa se explica cererile de masori specializati pentru loturile de sportivi din alte tari, care participa la concursurile organizate in tara noastra.
Metoda anchetei a fost utilizata si la noi, in urma cu multi ani, spre a ne da seama in ce masura sportivii nostri cunosc masajul, ii apreciaza valoare si il folosesc in practica.
Trebuie sa marturisim, cu parere de rau, ca rezultatele acestor anchete nu au fost de loc satisfacatoare.
Sportivii nostri nu dodeau pe atunci prea mult interes pentru problema masajului.
La ultima ancheta dintr-o suta de persoane cercetate, numai o jumatate au raspuns pozitiv. Cealalta jumatate nu cunostea masajul sau nu l-a folosit niciodata. Cativa dintre cei intrebati au negat necesitatea masajului, argumentand ca un antrenament bine ificat si bine condus sau dozarea atenta a efortului in competitii fereste sportivii de oboseala si accidente. Ei au sustinut ca dupa eforturile foarte intense sau de lunga durata, un dus cald si un
somn bun ar fi suficient pentru resilirea fortelor si a poftei de lucru a sportivilor.
Alti sportivi chestionati s-au simtit datori sa justifice lipsa de interes pentru masaj pe motivul ca nu este o metoda sigura si ca nu toti antrenorii si medicii il recomanda.
Cele mai multe raspunsuri au aratat, simplu, ca nu se foloseste masajul pentru ca nu am la dispozitie destui specialisti.
Mentionam faptul ca masajul nu era aplicat chiar de absolntii unor institute de educatie fizica si sport desi in programa de studii a acestora exista si aceasta disciplina cu carater practic.
Sportivii care aau cunostinte cat de sumare si partiale despre masaj, despre tehnica, efectele si indicatiile lui, il utilizau totusi destul de rar, mai ales ca mijloc de incalzire, de combatere a oboselii musculare locale sau ca tratament al unor leziuni traumatice si tulburari functionale accidentale.
Exista si moti adevarate care justifica de ce masajul nu a ajuns la raspandirea si pretuirea cunita in sport.
Se stie ca fiind o metoda foarte che de ingrijire a corpului, masajul pastreaza inca o serie de interpretari empirice, si de tehnici inchite.
Fundamentarea stiintifica si perfectionarea sa tehnico-metodica nu s-au terminat inca. Fiziologia si medicina sportiva trebuie sa acorde mai multa atentie studiului experimental al masajului aplicat in sport.
In literatura de specialitate au aparut prea putine lucrari cu caracter stiintific sau de popularizare a masajului, iar presa sportiva nu a luat niciodata in discutie valoarea masajului sportiv. Pe de alta parte trebuie sa fim atenti si sa nu trecem la extrema opusa, atribuindu-i efecte pe care niciodata nu le va putea aa. Trebuie sa facem si pe altii sa inteleaga ca masajul nu. poate inlocui in sport pregatire metodica si staruitoare otinuta prin antrenament, sau prin respectarea conditiilor de viata si de igiena, mai ales in ceea ce priste efortul si odihna corespunzatoare.
