Cele mai numeroase accidente traumatice intalnite in activitatea sportiva sunt cele articulare, iar dintre acestea, cele care pot fi mai mult influentate de masaj sunt entorsele si luxatiile.
Entorsele sau distorsiunile articulare sunt impartite dupa gravitatea leziunilor in trei grade.
Entorsele de gradul intai sunt simple intinderi ale ligamentelor sau rasuciri ale capsulelor articulare. Aceste mici leziuni produc dureri foarte vii, tumefie-rea tesuturilor si incalzirea lor; ele se insotesc de o reducere importanta a capacitatii functionale a articulatiei.
Entorsele de gradul al doilea sunt rupturi partiale sau totale de ligamente sau capsula articulara, cu revarsari de sange sau acumulari de lichid sino-vial in articulatie (hemartroza si hidrartoza), cu dureri mari si tulburari functionale importante.
Entorsele de gradul al treilea constau din smulgerea ligamentelor de la insertia lor pe os sau periost, cu sau fara desprinderea unor mici particule osoase, sau cu dezlipirea unei mici portiuni de periost, leziuni care evolueaza ca o mica fractura.In entorsele de gradul intai, masajul si automasajul sunt indicate foarte curand dupa accident, si anume dupa disparitai durerilor spontane, putand fi asociate cu alte tratamente executate de medic (infiltratii medicamentoase).
Pentru a grabi scaderea fenomenelor inflamatorii, a durerilor, tumefactiei si contracturilor musculare, se aplica de regula pe articulatia in suferinta comprese umede, sub forma prisnitelor.
Dupa entorsele de gradul doi si trei, trebuie sa asteptam mai intai efectele tratamentului chirurgical sau ortopedic (infiltratii imobilizare, aplicatii fizio-terapice) si apoi sa aplicam masajul si reeducare functionala a articulatiilor.
Masajul in entorse consta din neteziri scurte si gradate, frictiuni si vibratii, urmate de miscari metodice acti si pasi, iar mai tarziu de exercitii aplicati uzuale.
Acest tratament se asociaza cu agenti fizici in aplicatii locale (aer si apa calda, infrarosii si ultrascurte, ionizari, curenti diadinamici etc.) sau cu alte procedee ortopedice (bandaj elastic, imobilizare).In timpul imobilizarii, segmentele pereche, daca entorsele se produc la membre, vor fi masate si mobilizate metodic, pentru a obtine unele efecte simetrice, pe cale reflexa.
Antrenamentul va fi reluat progresiv si cu multa predere, paralel cu recuperarea functionala.
Dupa leziunile de menise, produse destul de frecnt in unele sporturi si jocuri sporti (schi, fotbal), tratate chirurgical prin inlaturarea partiala sau totala meniscului lezat, se recomanda ca tratment de recuperare masajul si mobilizarea articulara metodica. Asociate cu alte procedee fizioterapice, aceste mijloace duc incet dar sigur la recuperarea functionala integrala a genunchiului operat, asa incat sportivii isi pot relua activitatea sportiva fara intarziere sau dificultate.
Luxatiile sunt dislocari ale capetelor osoase din articulatie, sub actiunea unei forte mecanice, externe sau interne (miscari fortate sau anormale), insotite de leziuni ale tesuturilor articulare si de tulburari functionale ale muschilor sau tendoanelor, care nu mai permit o functionare normala a articulatiei.
Se deosebesc luxatiile complete sau incomplete (subluxatii), luxatii simple sau complicate (cu hemoragii, plagi, fracturi).
Oricare ar fi cauza si forma luxatiei, este nevoie de o interntie imediata, prin care se reduce luxatia si se imobilizeaza segmentele articulare intr-o pozitie corecta. Aceasta imobilizare dureaza, dupa gravitatea leziunilor, cateva zile sau cateva saptamani.
Dupa reducerea luxatiei si consolidarea articulatiei, se aplica masajul si reeducarea functionala a articulatiilor accidentate, prin manevre foarte fine de netezire si frictiune si printr-o mobilizare articulara metodica.
Dupa o perioada suficienta de mobilizare, se pot incepe exercitii aplicati si de intarire a musculaturii periarticulare, pentru a combate atrofia sau contractura si pentru a preni recidile.
Traumatismele care ating elementele articulare, si mai ales sinoviale si sistemul vascular intra si periarticular, pot produce o revarsare de sange sau o inundatie articulara prin lichid sinovial. Leziunile vaselor periarticulare pot produce la randul lor o infiltrare in tesuturile moi din jurul articulatiilor (echimoza), care stanjenesc functiunile articulare si impiedica reluarea exer-citiilor fizice.
Resorbtia acestor lichide este grabita prin masaj si automasaj, folosind indeosebi manevrele de alunecare si frictiune, precum si miscarile pasi pe care le permite articulatia. Efectele masajului si ale miscarilor sunt favorizate de aplicatii calde prealabile (aer si apa calda, parafina incalzita, infrarosii, ultrascurte) sau de prisnite schimbate destul de des.In urma unor eforturi intense si de lunga durata, dar mai ales in urma unor miscari neobisnuite, ca sens si amplitudine, se produc in articulatiile mai mult solicitate si in tesuturile din jurul lor o serie de modificari cu caracter inflamator acut sau cronic, insotite de tulburari functionale progresi. Cunoscute sub numele de artrite si periartrite, atunci cand fenomenele dominante sunt acute, si de artroze, cand exista modificari cronice producti sau degenerati, aceste procese compromit functiunea articulara si tin pe suferinzi departe de activitatea sportiva.

Modificari de acest gen se pot produce si la sportivii mai in varsta, interesand pumnul (la canotaj, box, gimnastica), gleznele (la alergatori, marsaluitori, fotbalisti), genunchii (la schiori, jucatori), coatele (aruncatori de sulita, jucatori de tenis), umerii (aruncatorii de ciocan), coloana rtebrala (gimnasti, luptatori) si altele. in toate aceste cazuri, tesuturile periarticulare se tumefiaza, se incalzesc si devin dureroase, articulatiile se incarca de lichid, muschii se atrofiaza si miscarile isi reduc amplitudinea.
Masajul este indicat in aceste cazuri ca tratament simptomatic si functional. El se incepe deasupra si dedesubtul articulatiei prinse si mai tarziu se aplica si pe articulatia bolnava.
Se folosesc manevre foarte usoare de netezire si frictiuni vibrate, simple, sau asociate cu mobilizarea metodica a articulatiei si cu alte tratamente, indeosebi prin agenti fizici.
Cand leziunile si tulburarile articulare se inchesc sau se reumatizeaza, se produc modificari mai mari structurale si functionale ale elementelor articulare si periarticulare, care constau din ingrosari cicatriceale, retractii, infiltratii si depuneri grasoase in jurul articulatiilor (reactii Hoffa), leziuni ale ligamentelor, tendoanelor, tecilor tendinoase si muschilor. Cartilagiile articulare si chiar capetele osoase sufera o serie de procese de alterare, care duc la deformarea articulatiilor si la limitarea miscarilor.
Procesele de artroza pot fi prenite si tratate indeosebi prin metode functionale blande dar perserente, prin masaj si automasaj.