Evolutin demografica actuala a adus in prim fenomenul imbatrinirii demografice", delimitat, cum se stie, de cresterea numarului persoanelor VIrstnice in structura generala a populatiei, fenomen mai accentuat in tarile dezvoltate si caracteristic si tarii noastre.
Desi persoanele rstnice au constituit totdeauna o parte importanta a populatiei, numai in cursul ultimului deceniu natiunile si comunitatea mondiala si-au indreptat atentia asupra problemelor de ordin social, economic, stiintific, ridicate de fenomenul imbatrinirii si al caracterului sau universal. Astfel, ca o recunoastere a implicatiilor acestui fenomen, anul 1982 a fost declarat de Natiunile Unite An international al persoanelor rstnice", in acelasi an and loc la Viena Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite consacrata imbatrinirii".
Recent (1988) O.M.S. include problemele imbatrinirii printre primele cinci probleme de sanatate ale lumii in momentul de Eata alaturi de inima, cancer, SIDA si alcool.
Prognozele demografice apreciaza ca si in continuare populatia rst-nica va creste mai rapid decit cea nerstnica; astfel, populatia activa (de la 15 la 59 de ani) va creste cu 83%, in timp ce populatia de peste 60 de ani va creste cu 89/o (54% in tarile dezvoltate si 123% in cele mai putin dezvoltate sau in curs de dezvoltare).
La noi, in perioada 19301975, ponderea persoanelor de peste 60 de ani a crescut cu circa 110% (de la 5,9% la 14,3%), in anul 2000 estimin-du-se atingerea unei ponderi de 17/0.
Cauzele care explica ascensiune;! fenomenului de imbalrinire privesc scaderea natalitatii, progresele medicinei, in corelatie cu cresterea nivelului de trai; in tarile dezvoltate progresele? medicinei, prezibile in deceniile urmatoare, vor mari rata de crestere numerica a populatiei rstnice, prin ameliorarea morbiditatii si mortalitatii.

Persoanele rstnice sint cele care se afla in cea de a treia sau patra perioada a existentei, perioada in care pierderile si declinul pe fiziologic, psihologie, economic si social sint cele mai grave, aceste pierderi nefiind totdeauna datorate unei evolutii biologice, fiind implicati concomitent factorii sociali, economici si culturali. Se apreciaza ca denumirea de persoanele rstei a treia" este mai proprie decit aceea de persoanele in rsta" sau batrini" (O.M.S.). Termenul evoca o dezvoltare si o evolutie continua in decursul ultimelor etape ale etii, mai mult decit o perioada fixa sau statica. Expresia de persoane ale rstei a treia" descrie cel mai bine acest sector al populatiei care a depasit mijlocul etii. Din motive practice, in studiile demografice, in studiile si relatarile politico-sociale referitoare la rsta a treia, s-a preferat o definitie statica.Imbatrinirea indidului si a populatiei nu sint unul si acelasi lucru. In mod curent, se admite ca prin imbatrinirea indidului" este desemnat procesul fiziologic care incepe din momentul conceptiei si care antreneaza modificari caracteristice speciei de-a lungul intregii eti. in cursul ultimilor ani ai etii, aceste modificari determina o scadere a adapilitatii indidului la mediul inconjurator. Diferitele functiuni nu declina in mod egal la acelasi nivel si o aceeasi functie poate imbalrini cu teze inegale la subiecti diferiti. imbatrinirea indidului sugereaza stadii ireversibile, care nu pot fi intelese decit daca sint cunoscute procesele biologice, sociologice si psihologice asociate cresterii, maturitatii si eventualului declin al organismului uman, in contextul mediului fizic, psihologic si social.Imbatrinirea unei populatii este un fenomen mai complex, a carui definitie mai larg acceptata se refera la cresterea proportiei persoanelor rstnice intr-o populatie data. Spre deosebire de imbatrinire (proces dinamic indiferent de rsta cronologica) senescenta corespunde de fapt ultimei perioade a etii.
Pe de alta parte, astazi este silit faptul ca senescenta nu este c boala, fiind vorba de doua procese diferite, care, de regula, dar nu obligatoriu, se asociaza.Imbatrinirea este un proces de diferentiere in interiorul unui organism, ca si de la un indid la altul. Diversele schimbari fiziologice- par sa fie in raport direct cu imbatrinirea, dar, multe persoane rstnice conserva capacitatile lor functionale in pofida unei degenerescente organice anarente.
Definitia fenomenului imbatrinirii demografice, asa cum apare intr-un raport al comisiei de experti ai O.M.S. din 1974, precizeaza: prin imbatrinire demografica" se intelege cresterea proportiei persoanelor in rsta in sinul populatiei. Aceasta crestere este aproape aceeasi, indiferent daca se considera ca prag al batrinetii rsta de 60 sau de 65 ani. Daca celelalte grupe de rsta cresc si ele rapid, sporirea numarului persoanelor din acest grup de rsta se poate face fara sa se insoteasca de o imbatrinire generala a populatiei.
Din punct de vedere demografic, in ultimele doua decenii, in toate n giunile Si in cea mai mare parte a tarilor lumii, s-a remarcat o crestere
absoluta si relativa a numarului persoanelor in rsta, tendinta care s-a accentuat in statele mai avansate economic.
Persoanele de peste 80 de ani, vor avea un ritm de crestere si mai accelerat: cu 43% in anul 2000 pentru cele de peste 80 de ani si cu 122% in acelasi an pentru cele de peste 85 de ani.
O alta consecinta demografica va fi sporirea proportiei populatiei feminine, pregnanta la populatia rstnica, cu deosebire in tarile industria-lizate si and drept cauza principala supramortalitatea masculina. Durata medie a etii arata deja astazi, in unele tari dezvoltate, diferente de aproape 10 ani intre cele doua sexe, in favoarea femeilor. Fenomenului i s-a .spus feminizarea populatiei".In vederea unei mai bune studieri a evolutiei demografice spre im-balrinire au fost introdusi noi indicatori statistici: proportia persoanelor in rsta in populatia totala"; raportul dintre numarul persoanelor in rata si efectivul populatiei de rsta activa" (acest raport exprima sarcina inactilor" care greveaza asupra actilor"); raportul dintre numarul persoanelor in rsta si numarul tinerilor" (indicele nivelului de reinnoire); proportia persoanelor cronologic foarte rstnice in sinul populatiei rstnice" (de exemplu proportii de peste 80% sau 95% in grupa celor de peste 60 de ani); raportul do masculinitate" (sex-ratio, raportul efectivului masculin fata de efectivul de aceeasi rsta); speranta de ata" (la diverse rstc); probabilitatea de supraetuire a unei anumite rste fata de o alta rsta".
Cercetari medicale si psiho-sociologice au silit in cadrul larg al ansamblului populatiei rstnice, grupele si efectivele susceptibile sa fie supuse unor riscuri speciale, particulare, pe ul sanatatii sau pe ul situatiei economice sau sociale, cunoscind ca, in general, populatia rstnica este expusa la risc. Aceste grupe cuprind, in ordine: persoanele foarte in rsta (cele de 80, 90 de ani sau mai mult), persoanele in rsta traind