Exercitiul aerobic este cel mai interesant din punctul de vedere al aparatului cardiovascular. Simplu definit, este un exercitiu format din miscari a caror realizare necesita oxigen. Pentru o mai buna intelegere, sa trecem in resta sursele de energie ce pot fi folosite pentru contractiile muschilor:
a contractiile musculare intense, izolate, eventual efectuate impotriva unei rezistente, utilizeaza fosfocreatinina din fibra musculara ca sursa de energie, neavand nevoie de oxigen;
a contractiile de scurta durata, intense si repetate dupa o pauza mai lunga, de 4-5 minute, ce au ca scop cresterea fortei musculare, utilizeaza ca sursa de energie fosfocreatinina si glucoza, neavand nici ele nevoie de oxigen; in aceasta categorie intra exercitiile rezistive;
a exercitiile fizice ce implica activarea unor grupuri musculare mari, la o intensitate sub 80% din capacitatea maxima de contractie (exercitii submaximale), cu durata mai mare de 3 minute, repetate dupa o perioada de repaus, folosesc in mare parte sistemul aerob, ale carui surse de energie sunt glucoza, grasimile si proteinele; energia lor se elibereaza prin arderi, in prezenta oxigenului;
a actitatea musculara necesara in procesul muncii fizice, indiferent de intensitate, isi datoreaza energia aproape exclusiv sistemului aerob.
Actitatea fizica uzuala, cotidiana, este deci in majoritatea cazurilor aeroba. Situatiile in care avem nevoie de eforturi foarte intense si de scurta durata - eforturi anaerobe -sunt rare. Mentinerea calitatii etii la bolnai cardiovasculari presupune mentinerea unei capacitati de functionare optime a tuturor sistemelor si aparatelor implicate in functionarea sistemului energetic aerob si, ca urmare, mentinerea capacitatii de a efectua actitati fizice eficiente.