Cele mai multe familii de astazi iau in considerare trei criterii atunci cand cumpara mancarea:
1. sa aiba multe calorii - astfel nu este nevoie sa mananci o cantitate mare.
2. sa poata fi preparata cat mai repede si mai usor - suntem prea ocupati cu alte treburi.
3. sa se absoarba usor fara a fi nevoie de prea mult mestecat - oamenii moderni nu isi folosesc dintii prea mult si nu au timp sa mestece.In baza acestor criterii,
carnea pare a fi mai buna decat legumele, din cauza ca o cantitate mica ne poate satisface foamea. Cererea pentru produsele pre-procesate este mai mare decat cea pentru cele proaspete, deoarece nu necesita prea multa munca. Chiar si sucufrile cumparate la magazin sunt consumate mai des decat cele stoarse proaspat. Painea alba pare sa fie mai buna decat cea integrala deoarece se mesteca mai usor. Orezul si
zaharul rafinat arata mai atragator. Societatea noastra moderna poate aranja totul pentru comoditatea noastra. Nici mamele nu mai trebuie sa-si bata capul cu hranitul copiilor la san. Formulele pentru copii pot inlocui
laptele matern. Acest gen de
dieta ajunge sa dauneze si oamenilor cu sistem imunitar puternic. Cei cu un sistem imu-nitar mai slab incep sa sufere mult mai devreme. Copin sunt cei care sufera cel mai mult de pe urma unei
diete proaste.
Criminalul dulce
Dorinta noastra de a "imbunatati" totul si de a separa ingredientele "de care avem nevoie" de cele de care "nu avem nevoie" ne face sa rafinam majoritatea alimentelor. Alimentele "imbunatatite" artificial doar par ca ar avea aceleasi calitati nutritive ca si cele naturale. Alimentele artificiale si naturale au la fel de multe lucruri in comun precum trandafirii de matase fata de cei reali -doar arata la fel. Aceeasi diferenta este si intre taminele naturale si cele sintetice sau intre unt si margarina.
Scopul pentru care se rafineaza mancarea este pentru a o face mai atractiva din punct de vedere comercial. Prin gatit sau alte forme de tratare la temperaturi mari, alimentele isi pierd informatiile biologice (continutul total si compozitia substantelor chimice din produsele naturale) obtinute de la soare, pamant si apa. Organismul nostru nu recunoaste si nu asimileaza din primul moment acest gen de mancare. Trebuie sa cheltuiasca din propriile resurse pentru a le face folositoare. Sfecla de
zahar si zaharul obtinut din aceasta sunt un bun exemplu. Sfecla de zahar este un produs natural care contine multe tamine, saruri minerale, enzime si hormoni. Din contra, zaharul extras din
sfecla este bine rafinat, cristalizat si filtrat. (O substanta otratoare, clorura de calciu, se foloseste pentru a-l albi.) Patrunde in stomac ca o substanta pura din punct de vedere chimic, zaharoza, fara alte tamine, saruri
minerale sau alte substante biologice active. Zaharoza pura nu poate fi asimilata; trebuie sa fie insotita de alte substante. Sfecla contine toate substantele necesare; zaharul nu. Organismul nostru este fortat sa foloseasca din propriile resurse de calciu, fier si alte elemente. Acest lucru duce la stricarea dintilor, diabet,
anemie etc. Cercetarile indica faptul ca zaharul cauzeaza degenerarea vaselor de sange si a celulelor indiduale, mutatii si poate duce chiar la cancer.
Nu consumam zahar doar la
cafea sau ceai; se gaseste si in bomboane, biscuiti, prajituri si
sucuri racoritoare. Sunt nenumarate produse care contin zahar.
Din cauza consumului mare de zahar, numarul de
cazuri de diabet, anemie si
cancer de sange a crescut
accentuat in ultimii douazeci de ani in toate tarile
dezvoltate.
De aceea parintii si bunicii fac o mare greseala cand le dau copiilor bomboane si ii lasa sa dezvolte o apetenta pentru dulciuri. Obiceiul poate deveni foarte greu de eliminat mai tarziu in ata copilului.