Se pare ca lumea a inceput sa inteleaga faptul ca organismul nostru, pentru a functiona cat mai bine, are nevoie de o cantitate apreciabila de lichide. Iar industria si comertul au fost pe faza, oferind o gama intreaga de bauturi nealcoolice si raspandind ideea ca apa de la robinet n-ar fi sanatoasa. Asa se face ca, in momentul de fata, in SUA se consuma de doua ori mai multe bauturi carbogazoase decat acum 25 de ani. Din nefericire, multi nu stiu ca aceasta crestere a contribuit la obezitate, carii dentare si osteoporoza si intreaba: Nu constituie bauturile nealcoolice o modalitate excelenta de a consuma mai multe lichide?

Raspunsul este un NU categoric.

Iata cate date in legatura cu bauturile carbogazoase:

Apa, plus zahar, plus numeroase chimicale inseamna:

a alimentatie dezechilibrata, deoarece o doza contine 120-l80 de calorii goale, care produc oscilatii mari ale glicemiei, declanseaza o secretie mare de insulina - si stim ca insulina este otra pentru artere, iar zaharul, de obicei, se transforma in grasime;
a bauturile carbogazoase cresc aciditatea gastrica si intarzie digestia;
a majoritatea bauturilor nealcoolice contin consernti, substante colorante, intaritoare de gust si alte chimicale, care necesita un efort in plus din partea ficatului si a rinichilor, pentru a fi detoxifiate si eliminate;
a unele contin substante iritante pentru mucoasa gastrica;
a cele mai multe bauturi carbogazoase contin acid fosforic, CU efect acidifiant, care, pentru a fi neutralizat si eliminat de rinichi, foloseste calciul scos din oase, iar urmarea este
osteoporoza. Chiar daca nu contin alcool, aceste bauturi constituie o catastrofa pentru organism. A inlocui un rau cu un altul nu constituie o masuraInteleapta.
Dar sucurile de fructe? Sucurile de fructe si vegetale sunt incontesil mai hranitoare decat bauturile carbogazoase. Totusi, ele sunt mai putin hranitoare decat produsele din care provin.In ultima instanta, sucul de portocale, de exemplu, e un produs rafinat, jefuit de majoritatea fibrelor celor mai loroase, de care organismul nostru are o nevoie atat de mare.
Sucul de portocale nu scade colesterolemia atat de eficient ca fructul intreg. Are mai multe calorii si, in acelasi timp, satura mai putin. Prin cuntul NATURAL ce ureaza adesea pe etichete, se pot intelege foarte multe: apa care e adaugata, sucul de fructe, care poate reprezenta 25% din volum, dar si zaharul, care e tot natural,
dar jefuit de fibre.
Daca se stie ca bauturile de tip Cola si Pepsi contin cofeina, numai foarte putini sunt constienti ca majoritatea bauturilor carbogazoase contin si cofeina si, prin intermediul lor, intr-un anumit sens, intregul glob a ajuns la dependenta de cofeina.
Primele relatari istorice in legatura cu cafeaua povestesc despre un pastor de capre din Abisinia, Etiopia de azi, care, in jurul anului 850 d.Hr., a obsert cum caprele sale danseaza in jurul a ceea ce, ulterior, a devenit cunoscut ca fiind un arbore de cafea. A gustat boabele si, conform legendei, a intrat si el in hora caprelor.
Cercetarile au aratat ca ingestia de cafea creste riscul bolilor cardiosculare si neoplazice, dupa cum favorizeaza si o serie de complicatii legate de sarcina. Efectele nocive ale cafelei se realizeaza prin mai multe mecanisme, printre care si acela de crestere a homocisteinei in sange. Nivelurile crescute de homocisteina, un aminoacid care contine sulf, indica un risc crescut de morbiditate si de mortalitate cardiosculara. Concentratii mari de homocisteina s-au intalnit frecvent si la femeile care prezentau complicatii legate de sarcina si la cele cu o evolutie nefavorabila a sarcinii.
Printre cauzele cele mai des intalnite ale nivelurilor crescute de homocisteina sunt deficitele de folat si cobalamina, adica vitaminele Bu si B,2.
Obsertii recente arata ca, in afara vitaminelor din grupul B, nivelul homocisteinei din sange este influentat si de unii factori de stil de viata.
Studii extinse au dovedit ca fumatul si consumul de cafea se insotesc de concentratii crescute de homocisteina. Iar foarte recent, Grubben si colaboratorii sai au publicat, in American Journal of Clinicul Nur rit ion (2000; 71:403-404), rezultatele cercetarii lor, efectuate in Olanda, din care reiese ca ingestia de cafea creste nivelul homocisteinei sanguine, independent de fumat.
Cofeina ne face sa ne simtim vioi, deoarece blocheaza receptorii pentru adenozina din creier.In mod normal, adenozina inabusa sau slabeste activitatea altor neurotransmitatori. Prin blocarea adenozinei, adica a franei, se stimuleaza activitatea creierului si, in mod direct, productia dopaminei. Cocaina, alcoolul, nicotina si heroina cresc de asemenea nivelul dopaminei. in mod evident, cofeina are unele proprietati asemanatoare cu cele ale drogurilor, iar cei care o consuma nu sunt constienti de masura in care comportarea lor este controlata de ea. Cand nu-si mai primesc doza, apar fenomenele de sevrage, de abstinenta. in special copin sunt foarte vulnerabili la fenomenele de abstinenta, atunci cand nu mai primesc bauturile cu care s-au obisnuit.
Industria bauturilor nealcoolice exploateaza proprietatea cofeinei de a crea dependenta, pe care o adauga tocmai cu acest scop, si nu pentru ameliorarea gustului. Cercetatorii de la Universitatea John Hopkins din Baltimore, SUA, au gasit ca numai 2 din 25 de consumatori adulti de Cola pot face deosebirea intre gustul sortimentelor cu cofeina si al celor fara cofeina. Aceasta noua doda contrazice puternic pretentia producatorilor ca ar adauga cofeina numai pentru gust. in realitate se urmareste crearea dependentei!
Efectul asupra sistemului nervos se poate vedea si la paianjen, care, dupa o doza de cafeina, nu mai e in stare sa faca o panza obisnuita, ci doar o caricatura.
La om, cofeina creste colesterolemia, tensiunea arteriala si trigliceridele in sange, produce extrasistole, insomnie si creste excretia de apa prin rinichi, contribuind la deshidratarea organis-m"1"! si la senzatia de oboseala.
Cofeina trece prin placenta si afecteaza cresterea fetala, inhiband fosfodiesteraza, enzima responsabila pentru desfacerea adenozin monofosfatului ciclic (AMP ciclic). Nemaifiind desfacut, adenozin monofosfatul ciclic creste in sange, si nivelul crescut de AMP ciclic se poate interfera cu diviziunea celulara sau poate precipita soconstrictia uterina mediata de catecolamine.
Rata meolismului cofeinei la femeile insarcinate este de 3 ori mai inceata, rezultand o acumulare a cofeinei in organismul mamei si al fatului.In sfarsit, cofeina creste susceptibilitatea celulei la lipsa de oxigen, prin blocarea receptorilor specifici de adenozina.
Cu toata intelegerea pe care o avem fata de cei care au devenit dependenti de cafea, trebuie sa spunem ca nu e bautura care sa merite banii dati pentru ea.
Singura bautura perfecta e apa. De ce? Daca nu sunteti deshidratat, 70% din greutatea dumneavoastra o reprezinta apa, iar rinichii filtreaza zilnic injur de 180 litri de apa. Fara apa, nu poale trai nici o celula si nu se poate efectua nici unul din nenumaratele procese care au loc in corp. Organismul uman e alcatuit dintr-un numar imens de fabrici minuscule, dependente de apa, care contin miliarde de unitati foarte diversificate, insa toate dependente de apa. Pentru a mentine acest sistem minunat, si deci viata, aveti nevoie zilnic de 10-l2 pahare de apa. Doua pana la patru le obtineti din alimente, restul, de opt sau chiar mai mult, trebuie sa le consumati, chiar daca nu este sete.
Desigur, necesarul de apa difera in functie de greutatea corporala, efortul fizic depus si temperatura mediului inconjurator. Recomandarea de a bea 6-8 pahare de apa zilnic se refera la persoanele cu greutate normala - barbati intre 60 si 70 kg, femei intre 50 si 55 kg, care depun o munca fizica redusa, intr-un mediu cu o temperatura normala.
Pentru cei care inca n-au putut parasi celelalte bauturi, nutritionistii recomanda sa se bea cate un pahar de apa dupa fiecare bautura alcoolica sau cafea, pentru a contrabalansa efectul lor deshidratant.