Principiul de preparare a ccinurilor vii consta in adaptarea tulpinilor in cavitatea alantoidiana a oualor embrionate la 3234A. Dupa 510 pasaje, tulpinile sint readaptate la om prin trecerea lor timp de 58 pasaje in tractul respirator la voluntari sau prin cultire in culturi de plamin embrionar uman.
La fiecare pasaj uman, tulpinile sint inoculate in oua, iar lichidele alantoidiene sint inoculate la voluntari umani pentru a determina capacitatea tulpinilor de a supravietui in nazofaringe, de a produce anticorpi si rezistenta fata de o a doua inoculare, care se face dupa alte 1520 de zile.In prezent, testul cel mai concludent pentru avirulenta consta din inocularea persoanelor susceptibile, din care nu mai mult de 2% pot face reactii febrile. Dintre ccinatii triplu, nu mai putin de 50% trebuie sa prezinte anticorpi.
Cind s-a silit un nivel satisfacator de patogenitate pentru om, se prepara lotul de ccin, care este liofilizat si mentinut la -4-4A.
Vaccinul se aerosolizeaza de doua ori pe an (septembrie si ianuarie) si nu se administreaza la copii sub 10 ani. La copii se vor folosi tulpini mai atenuate. in acest scop, tulpinile standard folosite pentru ccinul adultilor mai sint trecute de 2030 sau chiar de mai multe ori la 2628A, pina cind si-au pierdut reactogenitatea pentru copin de 16 ani.
Calitatile ccinului se testeaza prin durata supravietuirii in nazofaringe, absenta febrei, rinitei sau traheitei si prin masurarea anticorpilor serici si din secretiile nazale.

Sint peste 30 de ani de cind ccinurile gripale vii au fost folo->iu' pentru prima oara . Cai aceasta ocazie s-a inoculai la voluntari numai virus viu, dupa pasaje prin dihor si soareci albi sau om, obtinindu-se cresterea litrului de anticorpi. Lipsa reactiilor patologice, impreuna cu raspunsul serologic bun, au sugerat ca aceasta metoda poate fi foarte utila pentru imunizarea masei susceptibile.In 1938 si 1939, folosind ca ccin viu o suspensie de plamin de soarece, Smorodintev si Chalkina au obtinut o protectie a ccinatilor de 50%. in 1940, ccinind cu o tulpina A, protectia nu a mai fost obtinuta, dat fiind faptul ca epidemia din acel an s-a datorat virusului B .
Rezultatele cercetatorilor australieni din 19401943 nu au fost prea incurajatoare, dat fiind ca numai 30% din ccinati au dezvoltat anticorpi .In U.R.S.S., cercetarile pentru imbunatatirea ccinurilor au continuat.In primele incercari s-a folosit virusul cultit in ou (2U)_ . S-au obtinut indici de protectie de 3050%, morbiditatea fiind redusa la ccinati de la 12,2 la 7,5% si 11,7%, cit s-a inregistrat la neccinati, la 6,2%, 5,3% si respectiv 7,4%. Eolosirea unui ccin concentrat a permis lui Soloviov si Sokolov sa puna in evidenta o crestere de cinci ori a anticorpilor la ccinati si in acelasi timp sa arate ca anticorpii nazali cresc mai mult.
Din aceste cite date rezulta ca ccinul viu nu a conferit o buna protectie, iar rezultatele obtinute au fost inconstante. Pentru imbunatatirea rezultatelor s-a incercat obtinerea unei silitati a ccinului si mentinerea proprietatilor imunogene prin cultire in tesuturi umane
"
S-a demonstrat ca proprietatile imunogene si capacitatea de a persista in faringele uman, proprietati care se pierd prin adaptarea la soarece sau om, pot fi redobindite prin pasaje pe om (2C4).
Ulterior s-a pus in evidenta ca tulpinile cultite in culturi celulare de embrion uman supravietuiesc mai mult de doua zile in nazofaringele ccinatilor si determina cresterea anticorpilor serici si a celor neutra-lizanti din secretiile nazale.
La majoritatea ccinatilor s-a obtinut (7}) o imunitate care dureaza aproximativ zece luni .
Contactii ccinatilor se inlecteaza prin asociere cu cei inoculati.
Cum tulpinile adaptate pe tesuturi umane nu-si schimba proprietatile biologice, ccinurile au fost ulterior preparate prin adaptarea tulpinilor in culturi de embrioni umani, dupa care se faceau 12 pasaje in ou. Prin cultirea simultana a unor tulpini A/l si B s-au obtinut tulpini care determina un spectru mai larg de anticorpi .

La persoanele neimune, inocularea simultana a trei virusuri diferite a permis cultirea tuturor tulpinilor in nazofaringe, de unde a putut fi recuperat.
Doza utila a fost de 0,3 ml (cite 0,1 ml din fiecare virus) la adult si 0,003 ml la copin mici .
Pentru silizarea virusului in culturi tisulare s-a folosit liofilizarea intr-un mediu cu ser si galbenus. Acest lucru permite supravietuirea virusului 21 de luni, fara pierderea virulentei la +4A .
Vaccinul uscat reconstituit a permis ca morbiditatea la ccinati sa ori solutii saline .
Vaccinul uscat reconstituit a permis ca morbiditatea la ccinati sa fie de 11,5% fata de 22,1% cit s-a inregistrat la martori .
Cu ccinul folosit sub forma de pulbere, rezultatele nu au fost satisfacatoare .
Cu un ccin viu liofilizat preparat din lichid alantoidian s-a obtinut o seroconversie de 71%, iar morbiditatea a putut fi redusa ce 2,8 ori . Rezultatele ccinarilor efectuate in 19521953 pe 155 626 de persoane cu ccinul liofilizat preparat din lichid de cultura reconstituit sau sub lorma ce pulbere, precum si cu ccinul liolilizat preparat din lichid alantoidian, s-a obtinut o reducere a morbiditatii de 2,25 ori, ccinul lui Jdanov dind cele mai bune rezultate .In 19531954, prin folosirea ccinului viu uscat la mai mult de 500 000 de indivizi, morbiditatea a fost redusa la 1/3 fata de neccinati .
Si in cursul anilor ce au urmat, ccinul viu a redus la ccinati morbiditatea de 23,6 ori si chiar mai mult .
Vaccinul viu produce reactii grave la copin mici, fapt care necesita o reducere de o suta de ori a dozei adultului. Pentru inlaturarea reactiilor s-a incercat continuarea atenuarii tulpinilor prin cultire la temperaturi de 2526A.
Dupa 17 pasaje efectuate pe ou la aceste temperaturi joase, tulpini nu a mai determinat reactii la copin de 3 6 ani, iar la cei de l2 ani au fost foarte reduse. Fata de neccinati, morbiditatea la ccinati a fost de 23 ori mai scazuta (3) (4) .
Datele obtinute de cercetatorii sovietici au lost continuate in Europa. America, Japonia (9) . [) rell si Beare au folosit tulpini atenuate partial sau complet. Tulpinile B au dat protectie partiala dupa o doza si totala dupa doua doze, protectia persistind 7 luni.
Interesant este faptul ca unele tulpini, chiar dupa 30 de pasaje pe ou. nu-si pierd patogenitatea pentru om.
Maassab si colab. reusesc sa scurteze timpul necesar pentru atenuarea tulpinilor, trecind brusc de la 35A la 25A si clonind apoi plajele mici acidolabile. Ei au inoculat cite 0,5 ml ccin care continea IO4-5 ElDso'ml.
\ irusul a putut fi recuperai timp de 72 de ore de la persoanele sensibile, iar seroconversia a fost foarte buna. Nici unul din ccinati nu a prezentat febra peste 37,8A.
Alti autori , pentru a selecta tulpinile, au facut pasaje in prezenta serului de cal, cunoseindu-se faptul ca tulpinile rezistente la inhibitori sint atenuate si elucaza mai rapid dupa hematii.
Ikic atenueaza tulp'nile prin cultirea lor la 33A in cavitatea alantoi-diana timp de 812 pasaje si inoculeaza adultii cu doza continind 5 log., iar copin cu 4 log. Rezultatele obtinute au fost foarte incurajatoare .
Cu toate ca rezultatele au fost uneori inconstante, imunizarea cu ccinuri vii constituie o metoda promitatoare, dat fiind ca se poate face rapid imunizarea la poarta de intrare pentru largi mase ale populatiei .
yirusul multiplicindu-se, raspunsul antigenic poate fi obtinut cu o cantitate mica de ccin. in plus, ccinatul accepta mai usor aceasta cale, nefiind injecil. Totusi, lipsa durerii locale nu exclude posibilitatea ca ulterior ccinarii sa se dezvolte coriza sau alte simptome. Un alt antaj al acestei metode il constituie stimularea formarii de anticorpi *gA.
Dificultatile stiintifice si tehnice temporizeaza dezvoltarea acestei metode. Una dintre cele mai importante dificultati o constituie modificarea structurii antigenice a tulpinilor in cursul epidemiei sau in urma circulatiei in populatie, ca si degradarea lor in timpul pasajelor de laborator, ceea ce duce la pierderea proprietatilor imunogene pentru om.
Din cauza riabilitatii naturale a proprietatilor imunobiologice ale virusurilor gripale trebuie realizate noi ccinuri la 46 ani . In ccinuri nu trebuie introduse riante noi, daca nu difera de tulpinile obisnuite din ccin cu mai mult de 1'8 in titrarile incrucisate cu serurile omologe.
Desi s-au facut riate incercari, pina in prezent nu s-a putut elabora o metoda pentru silizarea proprietatilor imunogene .