Prin resuscitarea cardio-respiratorie sau reanimare, se intelege ansamblul masurilor de prim ajutor luate in vederea resilirii respiratiei si circulatiei rezultata in urma stopului respirator si cardiac. Prin stop respirator se intelege oprirea respiratiei, iar prin stop cardiac, oprirea brusca a actitatii inimii. Stopul cardio-respirator corespunde diagnosticului de moarte clinica.
Din punct de vedere clinic stopul cardio-respirator se caracterizeaza prin pierderea cunostintei, oprirea balailor cardiace si a respiratiei, lipsa pulsului la artera carotida, paloare sau cianoza tegumentelor, relaxarea completa a musculaturii netede si slriate cu o pierdere necontrolata de urina si materii fecale.Intreruperea respiratiei duce la scaderea concentratiei oxigenului in sange cu o acumulare masiva de bioxid de carbon. Prin intreruperea aprozionarii organismului cu oxigen rezulta o anoxie a tesuturilor (lipsa de aer). Principalul organ afectat este sistemul nervos central, el fiind totodata si organul cel mai sensibil fata de lipsa de oxigen. intre moartea clinica si moartea biologica adica moartea sistemului nervos central, exista un interval de 3-4 minute in care functiile tale - circulatia si respiratia mai pot fi resilite.
Oprirea respiratiei este urmata la 30 de secunde de oprirea inimii.

Cauzele anoxki sunt multiple:

- Scaderea ecacentratiei oxigenului iu aerul inspirat. Acest lucru se poate intampla in sali. hale sau ateliere suprapopulate si sau insuficient ventilate, cisterne, puturi, etc.
- Prezenta unu az sau elnar a unui toxic care scade concentratia oxigenului im atmosfera, de exemplu, vapori de apa. oxid de carbon, azot, etc. Multe dintre gaze au o actiune toxica directa asupra aparatului respirator (ex: acid cianhidric, oxizi de azot, clorul, bioxidul de sulf etc), ducand la anoxie cu oprirea respiratiei.
- Traumatismele craniene puternice pot duce la oprirea respiratiei prin actiune directa asupra centrului respirator.
- Traumatismele toracice pot duce la insuficienta respiratorie cu anoxie, prin patrunderea aerului (pneumotorax) sau a sangelui (hemotorax) in catatea ecutrala.
- Obstructia cailor respiratorii prin inec, corpi straini, strangulare (prinderea unui fular sau a unei cravate in jurul unui arbore motor sau angrenaj aflat in miscare).
- Sincopa provocata prin fenomenul de electrocutare poate duce la aparitia stopului cardio-respirator.
Resuscitarea cardiovasculara reprezinta o urgenta tala in care interventia salvatorului trebuie sa fie rapida si eficienta. Aceasta manevra trebuie imediat aplicata dupa degajarea ctimei de la locul accidentului si continuata in timpul transportului pana la spital.

MASURI PRACTICE IN RESUSCITAREA CARDIO-VASCULARA
Primul lucru care trebuie realizat este scoaterea ctimei de sub actiunea cauzei accidentului, fara ca salvatorul sa se accidenteze. Pentru aceasta trebuie ca:
- Sa se scoata ctima din atmosfera toxica sau saraca in oxigen. Daca ctima mai respira trebuie aplicata de urgenta o masca de gaze pe fata sau o masca cu administrare de oxigeu.
- Sa se intrerupa curentul electric sau sa se indeparteze ctima de sub actiunea conductorului electric aflat sub tensiune.
- Sa i se dea ctimei sa respire otet sau amoniac.
- Sa se fnetioneze corpul mai ales pieptul, cu batista inmuiata in apa rece.
- Sa nu se dea ctimei de baut pana cand nu-i rene cunostinta complet. Daca vomita sa i se intoarca capul intr-o parte.
- Daca e vorba de un inecat, sa se scoata ctima din apa.
- Sa se laie legatura care produce strangularea sau sa se extraga corpii straini, din nas sau catate bucala.

RESPIRATIA ARTIFICIALA DIRECTA
Daca ctima nu respira. in faza a doua, salvatorul asezat pe partea dreapta a acesteia va proceda la culcarea ctimei pe spate cu umerii ridicati. Pentru aceasta se va aseza sub omoplati o piatra sau o haina rulata. in continuare va descbeia rapid vesmintele in special gulerul, cravata, jartierele, sutienul (la femei) si centura. Se va efectua apoi biperextensia capului, astfel cu mana stanga se apasa pe frunte, iar cu cealalta mana situata sub barbie se rastoarna capul pe spate. Se vor curata, catatea bucala si caile respiratorii de eventualii corpi straini cu indexul mainii drepte invelite in batista sau tifon. Se trage limba ctimei, apucand-o cu o batista, compresa sau pensa de limba, pentru a elibera orificiul glotic sau se propulseaza (luxea/a) in sus mandibula prin aplicarea celor 4 degete pe unghiul mandibulei si policele pe varf pentru a deschide orificiul glotic. Cu mana stanga se apasa in continuare pe fruntea ctimei pentru a pastra biperextensia, cu mana dreapta se impinge barbia in sus pentru a mentine gura intredeschisa, (big. 5)

METODA RESPIRATIEI DIRECTE "GURA LA GURA"

Se va aseza pe gura ctimei o batista sau un tifon Cu podul palmei mainii stangi se fixeaza fruntea ctimei iar cu policele si indexul aceleiasi maini se penseaza narile. Salvatorul va face un inspir profund apoi isi lipeste gura larg deschisa peste gura ctimei si va sufla toi aerul din plamanii sai. Dupa terminarea operatiei salvatorul ridica capul si va pri lateral spre toracele ctimei pentru a aprecia eficienta respiratiei dupa gradul de destindere a toracelui, (big. 6) Intre timp salvatorul va inspira profund si va repeta manevra cu un ritm de 12-l6 respiratii pe minut la adult si 20 respiratii pe minut la copil pana cand reapar miscarile respiratorii spontane sau se ajunge la spital.

METODA RESPIRATIEI DIRECTE "GURA LA NAS"
Se utilizeaza atunci cand metoda "gura la gura" nu poate ti efectuata: gura ctimei nu se poale deschide, prezinta leziuni grave sau secretii abundente sau gura salvatorului este mai mica decat a ctimei. Cu mana stanga se apasa fruntea ctimei pentru a realiza hipcrextensia capului, cu mana dreapta se impinge barbia in sus inchizand gura. Salvatorul va inspira profund si va aplica apoi gura pe nasul ctimei, insufland tot aerul din plamani.

METODA RESPIRATIEI DIRECTE CU BATISTA SALVATORULUI

Se foloseste atunci cand ctima este murdara de sange sau are caile respiratorii inundate de secretii si suc gastric. Batista salvatorului este un dispozitiv dreptunghiular din material plastic si are inserat la mijloc un tub aplatizat de 3 cm. lungime care se introduce intre arcadele dentare ale ctimei. in rest toate manevrele de respiratie sunt identice cu cele ale metodei "gura la gura".

METODA RESPIRATIEI DIRECTE CU DISPOZITIVUL TIP TUB

(Safar "S", Airway, Brook Airway)

Victima asezata in decubit dorsal are capul in hiperextensie. Salvatoul luxeaza mandibula ctimei inainte, introducand capatul distal al tubului in,gura acesteia, pe urma \ a pensa nasul acesteia cu pensa din trusa si va sufla la capatul proximal al tubului ca si la metoda 'gura la gura" cu o frecventa de 12-l6 respiratii pe minut (. 7).

METODA RESPIRATIEI DIRECTE CU BALON AUTOGONFLABIL CU VALVA (BURDUFUL AMBU SAU BALONUL RUBEN, TANDISDALE SI LAERDUL).
Pacientului asezat in decubit dorsal cu capul in hiperextensie i se va aplica masca etans pe fata si va fi mentinuta ferm de catre salvator cu pobcele si indexul mainii stangi, celelalte 3 degete vor mentine mandibula si obrajii (. 8 A, B).
Cu mana dreapta se va realiza compresia balonului cu o frecventa de 12-l6 compresii pe minut.In trusa de prim ajutor se mai gasesc o serie de piese si instrumente ajutatoare ca: aspiratorul de secretii, spatula pentru deschiderea gurii la accidentatii inconstienti, pensa pentru apucarea limbii, pensa pentru nas si pipe Guedel. Pentru utilizarea acestora se poate proceda astfel: se introduce spatula intre arcadele dentare si apoi se roieste cu 90 spre uas se apuca cu pensa limba si se trage in afara, apoi se aspira secretiile din catatea bucala cu aspiratorul de secretii. Se comprima membrana de cauciuc a aspiratorului se introduce tubul de cauciuc in fundul catatii bucale apoi se indeparteaza degetele de pe membrana lasand-o sa-si rena la forma initiala de repaus. Operatia se repeta pana cand sunt indepartate din catatea bucala si nazala toate secretiile. in faza urmatoare se introduce pipa orofaringiana. Manevra se executa in trei limpi:
- Pipa orofaringiana Guedel se introduce in catatea bucala avand concatatea indreptata spre nasul accidentatului.
- Pipa introdusa circa 2/3 din lungimea sa, se roteste cu 180A pana cand concatatea sa este indreptata spre barbia ctimei.
- In faza a treia se impinge usor pipa pana cand capatul proximal mai lat al pipe, ajunge in dreptul arcadelor dentare, iar capatul distal ajunge in fannge. Se aplica pe nasul ctimei o pensa speciala pentru comprimarea narilor, aceasta pentru a impiedica iesirea prin nas a aerului insuflat de salvator pe gura. in continuare se aplica masca de elansare pe gura ctimei si se fixeaza cu ajutorul unei benzi elastice de cauciuc prinsa pe cele doua butoane speciale de pe fata piesei de etansare Masca se continua cu un tub de cauciuc gofrat cuplat la uu burduf Ambu sau balon autogonfiabil Ruben.

APARATUL PENTRU RESPIRATIE ARTIFICIALA MANUALA

Aparatul este format dintr-o cutie purtata pe spate prevazuta cu un capac mobil. In cutie se gasesc 2 butelii de oxigen dotate cu uu reductor de presiune, manometru de presiune, racord de inhalare pentru oxiAen si aspiratie, sticla pentru captarea secretiilor, ventilul de comutare aspiratie-innalaUe si masca de inhalat oxigen pentru adulti si copii, trei pipe orolanng.eue Guedel, trei sonde de aspiratie si alte piese auxiliare Aparatul poale i, utilizai in functie de cauza accidentului in ca/ de electrocutare, mtoxicatie cu ga/e si vapori toxici in care accidentatul are o respiratie proprie dar insuficienta cantitativ si calitativ, se va administra oxigen pe masca. Daca accidentatul nu respira se trece la intubatie orofariugiana cu aplicarea respiratiei artificiala. Oxigenul este un gaz care se afla in aer in proportie de 21 %o, nu are miros, nu arde. dar intretine arderea. La manipularea tuburilor de oxigen trebuie respectate urmatoarele reguli:
- Manipularea si transportul vor li facute astfel incat sa fie etate socurile lorile sau caderile.
- l'e timpul transportului tuburile vor fi prevazute cu 2 inele de cauciuc amorti/oare. Vor fi ferite de sursele de caldura. Temperatura exterioara atmosferica nu va depasi 50A.
- Se va eta transportul buteliilor de oxigen cu alte substante combustibile
- Se va eta contactul dintre tubul de oxigen si substantele grase deoarece exista un risc crescut de explozie.
- Depozitarea recipientilor in incaperi se va face la o distanta de cel putin un metru de calorifere si 10 metri de sobe sau foc deschis.
- Buteliile nu se vor goli complect de oxigen, va ramane o presiune permanenta de cel putin 3 bari in interior. in acest fel se eta patrunderea aerului atmosferic in interior.
- Buteliile mobile vor fi vopsite in culori diferite in functie de utilizarea lor, astfel:
rosu - inflamabil

galben - toxic

albastru intretine arderea (cazul oxigenului)

negru - bioxid de carbon sau bioxid de sulf

brun, maro - combustibil de tipul acetilenei

olet amestec de gaze

argintiu - necotnbustibilitate