O hemoragie mai putin grava dar foarte frecventa este hemoragia din nas (epistaxisul). Apare ca urmare a unui traumatism al nasului (cadere, lore sau introducerea unor corpi straini in nas, mai ales la copii). Alteori hemoragia apare fara o cauza bine precizata, dupa efortul fizic, tuse, stranut, suflare fortata a nasului. Persoanele cu hipertensiune arteriala, boli de inima, boli de sange, unele tumori, insuficienta hepatica, insuficienta renala sunt mai predispuse la hemoragie nazala. in marea majoritate a cazurilor hemoragia se observa pe o singura nara si poate fi mai mult sau mai putin importanta. Cand hemoragia este in cantitate mare, apare o paloare a tegumantclor, tahicardie si hipotensiune arteriala.
Primul ajutor consta in deschiderea gulerului si a camasii bolnavului pentru a usura circulatia de intoarcere si a eta congestia la nivelul extremitatii cefalice. Daca hemoragia este mica, ea se opreste singura in mod spontan, dupa ce s-au scurs cateva zeci de picaturi- Persoana cu epistaxis va fi asezata pe un scaun, cu barbia in piept si usor aplecata inainte, aceasta pentru ca sangele sa se scurga in afara. Paccientul va fi pus sa isi sufle usor nasul pentru a putea expulza dopurile de sange, resilind astfel permeabilitatea, cailor nazale. Daca hemoragia nu se opreste in mod spontan pe parcursul a 5 minute, se va recurge la comprimarea digitala a narei care sangereaza, timp de 10 minute. Apoi, se va slabi in mod treptat presiunea, indepartand degetul. in tot acest timp se pot pune comprese reci pe frunte si la radacina nasului, iu scopul de-a produce constrictia vaselor sanguine nazale. Este interzis ca persoana cu cpistaxis sa stea culcata la orizontala (aceasta pentru a eta cresterea presiunii la nivelul capului). Daca persoana este foarte slabita, ea poate sta in pat. dar intotdeauna cu trunchiul mai ridicat decat restul corpului, sprijinit pe o perna. De asemenea este inter/is sa se tina bolnavul in apropierea unei surse de caldura (foc, soare, calori fer) aceasta putand produce dilatatia vaselor sanguine nazale, astfel incat hemoragia va continua. Daca hemoragia nu cedeaza la mijloacele de mai sus, se va introduce in nara sangeranda un tampon de vata (compresa sau carpa curata) umezita cu apa oxigenata sau antipirina 10%, efedrina sau adrenalina, solutie de trotnbina sau solutie de Fedrocaina. Tamponul suficient de mare va fi bine indesat in nara incat sa poata astupa si comprima vasul de sange rupt. Dupa 6-8 ore tamponul se poate scoate din nas, numai dupa ce s-a inmuiat cu unul din lichidele de mai sus. Daca hemoragia continua, pacientul se va pre/enta de urgenta pentru a primii imediat un tratament specializat sub forma unui tamponament anterior sau posterior, dupa caz, cauterizarea cu nitrat de argint a regiunii sangerande sau chiar hemostaza chirurgicala. Un lucru important in acordarea primului ajutor in epistaxis consta in calmarea bolnavului, care la vederea sangelui, in majoritatea cazurilor va intra in panica. Dupa efectuarea tamponamentului nazal, pacientul va sta cu capul usor inclinat lateral pentru a colecta sangele scurs in gura, de pe fundul gatului si a putea scuipa sangele intr-un vas, in scopul aprecierii cantitatii de sange pierdut. De aceea nu se va inghitii (nici macar sahva), deoarece se creeaza falsa impresie ca hemoragia s-a oprit.
Dupa ce hemoragia s-a oprit, pacientul se va prezenta la medic, pentru a urma un traiament adecvat, in vederea preintampinarii recidivelor si totodata pentru tratamentul bolii de baza care a stat la originea epistaxisului (hipertensiunea arteriala, boli de sange, de ficat, etc).

RISCUL INFECTARII CU VIRUSUL HIV
In cazul producerii unor accidente complicate cu hemoragii, exista un risc crescut de contaminare cu rusul HIV, tinand cont ca in majoritatea cvazurilor, ctimele sunt persoane necunoscute care pot fi purtatoare de rus HIV. in cazul acordarii primului ajutor este indicai ca salvatorul sa nu intre in contact cu sangele ctimei. Daca totusi s-a produc contactul se recomanda spalarea imediata a tegumentelor cu apa si sapun si dezinfectare cu alcool sanitar, iar hainele sa fie spalate prin fierbere si dezinfectare prin adaugare in apa de hipoclorit de sodiu (Hipi), Derosept sau Ace. Daca ctima prezinta leziuni faciale sau bucale sangerande, inainte de inceperea manevrelor de respiratie artificiala "gura la gura" se va pune pe fata si pe gura ctimei o bucata mare de punga de nylon la care se practica un orificiu cu diametru cat degetul mare. Prin acest orificiu se va insufla aer in gura ctimei.