Oamenii de stiinta nu au reusit sa explice de ce copin sunt mai susceptibili decat adultii la convulsii atunci cand au febra mare. Unii cercetatori sugereaza ca aceasta se datoreaza sistemului nervos mai imatur al copiilor. Convulsiile febrile sunt cele mai frecnte la copin mici, intre varstele de unu si trei ani si nu apar la copin de peste sase ani. De obicei, convulsiile apar si in prima zi de febra, daca temperatura corpului se ridica rapid si ajunge la 40AC sau mai mult Ele tind sa afecteze intregul corp, mai degraba decat o singura parte a sa.
Convulsiile febrile sunt clasificate in simple si complexe. Cele simple dureaza, caracteristic, doua-trei minute sau mai putin si apar o singura data in timpul bolii. Uneori bratele si picioarele copilului pot zvacni doar cateva secunde sau poate urina sau defeca. Copilul nu prezinta semne neurologice nici inainte, nici dupa criza. Dupa aceea, de obicei, adoarme si se simte bine la trezire.
Deoarece convulsiile febrile complexe tind sa dureze mai mult (cincisprezece minute sau peste) si sa se repete, ele prezinta riscuri mai mari. Adeseori sunt cazuri de epilepsie in familie. Ulterior, copilul poate suferi de tulburari neurologice.
Ganditi-va la posibilitatea unei cauze de fond mai serioase, daca convulsiile unui copil nu corespund modelului febril sau daca apar in absenta febrei.
Convulsiile febrile simple pot fi alarmante pentru un parinte, dar nu trebuie sa provoace o spaima exagerata. Ele sunt destul de obisnuite si nu produc leziuni cerebrale (desi convulsiile sere, repetate, pot produce leziuni cerebrale) si nu reprezinta nici un alt fel de amenintare pentru sanatate. Nici nu duc la epilepsie mai tarziu in viata (desi o convulsie febrila complexa poate reprezenta convulsia initiala a unui copil epileptic). Un studiu pe 1 706 copii cu convulsii febrile a aratat ca acestea nu au dus nici macar la un singur deces sau la vreun defect motor.
Ori de cate ori un copil sufera o criza convulsiva, este bine sa fie examinat de un medic. Pentru o convulsie febrila simpla, nu este necesar ca examinarea sa fie imediata. O convulsie febrila complexa sau o convulsie de orice alta cauza trebuie tratata drept urgenta.
Examenul medical de evaluare al unei convulsii lebrile simple va include o incercare de a sili cauza de fond. Adeseori cauza este o simpla infectie a cailor aspiratorii superioare, bste posibil ca medicii sa recomande un examen al ' Alului cefalorahidian pentru a depista entualele probe ale unei boli ilogice, cum ar fi meningita. Parintii pot ajuta la silirea diagnosticului tr-o descriere precisa a enimentelor de dinainte si din timpul convulsiei, exemplu, criza a inceput cu mai multe minute de privit in gol? A fost insotita voma Aau orice altceva care sa sugereze o intoxicatie? Daca un copil cu o convulsie febrila complexa este adus la spital, medicii lua masuri pentru a-i mentine caile respiratorii libere. Este posibil sa-i jnistreze oxigen si sa-i recolteze sange pentru analize. I se poate face o tie cu fenobarbital, acetaminofen sau 1 se poate introduce in rect un supozitor tranchilizant sau alte medicamente pentru a opri convulsiile si pentru a reduce ;a. De obicei, copin sub sase luni vor fi internati pentru a fi tinuti sub atii Copin care sufera de convulsii frecnte, sere, sunt de obicei tratati cu convulsivante, desi mai intai trebuie incercate metode mai sigure. In unele un, medicii vor recomanda ca unui copil sa i se administreze doze zilnice de -obarbital sau alte medicamente anticonvulsivante, timp de cel putin doi ani care copilul sa nu aiba convulsii, chiar si dupa o convulsie febrila simpla, el de recomandari sunt controrsate, deoarece anticonvulsivantele sunt za atator alte probleme de sanatate o estimare arata ca 40% dintre copin iau anticonvulsivante sufera cel putin un efect adrs. Marea majoritate a copiilor care au o convulsie febrila nu vor mai aa niciodata vreuna, fie ca li se friminislreaza sau nu medicamente. "Unii spun ca medicamentele se dau "pilului pentru a-i trata pe parinti", scriu Phylis Austin, doctorul Agalha Trash doctorul Calvin Trash, autorii sectiunilor ingrijirea nu naturala pentru copilul tau.

TRATAREA CONVULSIILOR FEBRILE SIMPLE LA DOMICILIU
Parintii vor ajunge la concluzia ca este util sa afle temperatura copilului imediat dupa convulsie. Un copil poate aa convulsii la 40AC, altul la 41AC. Daca stiti punctul termic la care copilul dumneavoastra face convulsii puteti fi pus in garda pentru momentul in care trebuie sa-i reduceti febra, daca aceasta creste din nou.In continuare va sugeram cateva remedii naturale, care pot insoti masurile de baza de prim ajutor pentru o convulsie febrila simpla.
La primul semn al unei convulsii, administrati remediul homeopatic Beliadonna. Majoritatea convulsiilor febrile se vor termina inainte de a putea administra vreun remediu, dar daca ati la indemana Beliadonna, zdrobiti cateva granule pana in stadiul de pulbere si tamponati cu ea interioul obrazului copilului. (Nu dati nimic de inghitit unei persoane inconstiente.) Administrati Beliadonna din minut in minut, timp de trei minute, sau pana se opresc convulsiile.
In timpul convulsiei, apasati punctul de presopunctura de pe buza superioara. Acest punct de prim ajutor in reanimare este situat la doua treimi din distanta de la baza nasului. Apasati pe el cu o miscare in sus, cu varful legetului mare. Puteti incerca, de asemenea, sa apasati punctul unde se termina meridianul inimii, la baza unghiei degetului mic.
Administrati remediul homeopatic Aconit sau o esenta florala de prim ajutor, cum ar fi "Remediul salvator" - nu copilului, ci parintilor. Pentru a administra "Remediul salvator", adaugati trei-patru picaturi de lichid intr-un pahar mic de apa si sorbiti-! incet. Daca nu ati apa. puneti trei-patru picaturi nediluate din jumatate in jumatate de ora, pana ce v-ati calmat.
Aceste remedii trebuie sa-i impiedice pe parinti sa se agite atat de tare incat sa-i insufle copilului frica si panica.

Prenirea si resilirea

Deoarece episoadele de convulsii dureaza, de obicei, numai un minut sau doua. doar putine remedii se pot folosi in timpul urgentei. in timp ce victima este in criza, trebuie sa va concentrati asupra masurilor conntionale de indepartarea obiectelor periculoase si de prenire a leziunilor. Remediile - naturale sau nu -sunt in special pentru prenire, tratament pe termen lung si refacere. Se pot lua masuri si pentru a ajuta persoana sa se resileasca dupa contuzii, epuizare si alte consecinte ale unei convulsii.
Cercetatorii au identificat un numar do factori, printre care stresul emotional, substantele nutriti, regimul alimentar global si activitatea fizica, ce ar putea juca un rol in crizele convulsi. Desi nimeni nu pretinde ca ar fi Aasii un leac pentru epilepsie, unii practicieni ai medicinei alternati au semnalat ameliorari pronuntate la pacientii cu convulsii pe care i-au tratai cu metode curati naturale.Inainte de a discuta abordarile alternati pentru convulsii, iata un artisment al doctorului Andrew Weil. un expert international recunoscut in probleme legate de medicina alternativa si medicamentele psiho-acti: '"ii previn intotdeauna pe pacientii cu crize convulsi in legatura cu pericolul de a intrerupe tratamentul cu medicamente anticonvulsi. Chiar si persoanele normale ar aa convulsii daca ar urma un tratament cu aceste medicamente o vreme si apoi l-ar intrerupe. O persoana nu trebuie niciodata sa intrerupa brusc tratamentul cu medicamente antiepileptice. Reduceti intotdeauna doza treptat si nu inainte de a incepe folosirea altor metode, pentru a reduce riscul reaparitiei convulsiilor. Daca apare o criza, reniti la doza prescrisa. Weil spune ca a cunoscut cativa pacienti pare au putut elimina total medicamentele anticonvulsi, desi un scop mai realist ar fi sa fie reduse la un nil pe care persoana il poate suporta, bucurandu-se lotusi de vioiciunea normala.
Suplimentele nutriti pot fi la fel de eficiente ca si unele produse farmaceutice in prenirea convulsiilor sau in reducerea frecntei si a seritatii lor. Principalele substante nutriti anticonvulsivante, in ordinea aproximativa a profunzimii cercetarilor stiintifice, care confirma efectele de reducere a convulsiilor, sunt:
Taurina. Unul dintre cei mai obscuri aminoacizi, taurina clin organism este concentrata in creier, unde joaca un rol central in reglarea sistemului nervos si in coodonarea activitatii electrice. Taurina este legala strans de mineralele de sodiu, potasiu, calciu, magneziu si zinc. care afecteaza si meolismul creierului. Principala sa utilizare terapeutica ( in doze de aproximativ 1 500 mg pe zi) este in tratamentul epilepsiei.
Puteti gasi adjuvante cu taurina in unele magazine de produse naturale, dar majoritatrea practicienilor spun ca taurina ar trebui prescrisa numai de un medie sau de un nutritionist avizat. Cantitatile mari pot produce depresie sau alte efecte adrse. Proteinele din peste au un continut bogat de taurina.
Magneziu! si calciul. Magneziul ajuta la mentinerea silitatii electrice a celulelor si, alaturi de calciu, regleaza nilurile energetice ale organismului si mentine normala transmiterea nervoasa. Cercetatorii au silii ca o carenta de magneziu poate produce spasme musculare si crize de convulsii si ca epilepticii au concentratii mai mici de magneziu in sange decat persoanele normale. Magneziul a fost folosit pentru tratarea convulsiilor la femeile gravide. Pentru pacientii sai doctorul Weil recomanda 1 000 mg de magneziu si calciu la culcare si cate 500 mg din fiecare dupa douasprezece ore. El noteaza ca citratii, gluconatii si formele chelate sunt cele mai bune. Fitoterapeutul Christopher Hobbs recomanda cantitati mari de te de mare datorita echilibratului lor continut in minerale. (Alga cafenie Varec nu trebuie luata in exces, scrie Hobbs, datorita concentratiilor sale ridicate de iod care pot (rar) sa duca la probleme de sanatate.)
Vitamina B&. Aceasta este o vitamina importanta pentru functionarea bioelectrica normala a sistemului nervos central. Vitamina B(, joaca si un rol in meolismul neurotransmitalorilor norepinefrina si acctilcolina, care pot inhiba anumite tipuri de convulsii. in plus, B6 ajuta la mentinerea unui echilibru adecvat al sodiidui, al potasiului si al magneziului. Cercetatorii au constatat ca lipsa vitaminei Bf, din anumite formule de lapte pentru sugari poate produce epilepsie infantila, rersibila ulterior prin administrarea de B6 (inca un argument in favoarea alaptarii la san, care asigura copilului si alte substante nutriti, cum ar fi taurina, care pot lipsi dintr-o anumita formula de lapte).
Dozele zilnice suplimentare de pana la 50 mg sunt, indeobste, considerate sigure. Dozele zilnice curente de B(, intre 200 si 500 mg pot fi toxice pentru unele persoane si trebuie luate numai sub supragherea medicala. Sursele alimentare includ bananele, carnea de pui, somonul, semintele de floarea-soarelui, germenii de grau si cerealele integrale.

Pizzorno scrie ca este, de asemenea, important sa fie eliminati antagonista pii idoxinei (Bfi), substante cum ar fi alcoolul si anticonceptionalele orale, care impiedica organismul sa-.si mentina un nil ridicat de vitamina.
Acidul folie. Unii terapeuti nulritionisti administreaza cu succes epilepticilor doze zilnice de 400 - 800 mg din aceasta importanta vitamina B pentru a Ic ameliora starea de spirit si pentru a compensa efectele secundare adrse ale anlieonvulsivantclor cum ar fi Dilantinul. Aceasta doza este utila oricarei persoane. Cea mai buna sursa alimentara de acid folie sunt legumele cu frunze rzi.
Vitamina E. Studiile arata ca unii copii epileptici au concentratii sangvine anormal de scazute de vitamina E si ca au mai putine crize convulsi gra daca li se administreaza aceasta vitamina. Cam 400 - 800 UI zilnic pot imbunatati circulatia si imunitatea, printre alte efecte benefice.
Lecitina. Acid gras, vandut ca supliment si folosit ca aditiv alimentar, lecitina este o importanta sursa naturala de colina, pe care multi nulritionisti o considera una dintre vitaminele complexului B. Colina si neurotransmitatorul acctilcolina joaca mai multe roluri in functionarea normala a celulelor, a nervilor si a creierului. Studiile au aratat ca unele persoane care au o lipsa de acctilcolina sufera de anumite tulburari neurologice, cum ar fi boala lui Parkinson si discbinezia tardiva, care sunt caracterizate de miscari musculare de tip spasmodic. Starea pacientilor cu astfel de afectiuni s-a ameliorat prin administrarea suplimentara de colina.
Galbenusul de ou, lintea, soia, orezul cafeniu si conopida sunt bogate in lecitina. Colina pura are ca posibil efect secundar producerea depresiei la unele persoane care o iau in cantitati mari (peste trei grame pe zi), asa ca dieteticienii recomanda consumatorilor sa ramana la sursele naturale sau la lecitina granule, mai degraba decat sa foloseasca suplimentele de colina pura sub forma lichida sau lele. Consumul zilnic de 500 - 1 000 mg de lectina nu prezinta riscuri. Dozele terapeutice de colina pentru a controla bolile neurologice sunt mult mai mari, de pana la douasprezece-saisprezece grame pe zi si astfel de tratamente sunt initiate numai sub supragherea unui practician avizat.
Vitamina A. Beta carotenul protejeaza functia creierului si este un important antioxidant. Dozele terapeutice sunt in jur de 25 000 UI zilnic.
Vitamina C plus bioflavonoidele. Doza obisnuita este de doua pana la cinci grame zilnic sau pana la nilul tolerantei digesti, pentru a proteja glandele suprarenale si a ajuta la stapanirea stresului emotional.
Oricine se gandeste sa ia doze mari de vitamine sau minerale - ca parte o terapiei unei afectiuni cu crize convulsi - trebuie sa se consulte eu un specia li si. Nilurile ridica/e de anumite substante nutriti pot produce carente ale altor substante nutriti sau pat aa efecte secundare adrse.
Recomandarile alimentare generale pentru afectiunile insotite de convulsii sunt controrsate. Medicina conntionala recunoaste de fapt un tratament alimentar pentru epilepsie: un regim bogat in grasimi, care foloseste un produs de ulei sintetic special formulat ca sursa majora de calorii. Consumul de proteine si hidrocarbonate este limitat. Mai multe studii au aratat, ca un astfel de regim poate reduce convulsiile. Nutritionista Shari Lieberman si alti practicieni ai medicinei alternati afirma ca efectele secundare ale acestui regim, printre care diareea, precum si mai importantele probleme de sanatate pe termen lung asociate.