Azbestoza face parte din grupul mare al silicatozelor (pneumocouioze generate de inhalarea masi si/sau prelungita a pulberilor de silicati de fier, magneziu, aluminiu, sodiu, potasiu, care impreuna alcatuiesc cea mai mare parte a scoartei terestre). Este o boala de mare gravitate, deoarece se complica cu insuficienta respiratorie si cardiaca. Complicatia cea mai frecventa (20-25%) este aparitia cancerului pulmonar.
Azbestul are o larga utilizare in toate ramurile industriale, aviatice, de automobile si tractoare, transport feroviar, electrotehnica, industria chimica, etc. Este folosii pentru confectionarea diferitelor piese rezistente la temperaturi inalte, ca izolare termica si eleclrica, garnituri pentru frana la masini.In timpul operatiilor de exploatare, manipulare, macinare si pieptanare se degajeaza pulberi de azbest. Particolele mici, 20nm, patrund la nivelul alveolelor pulmonare si determina aparitia unei libroze pulmonare. Primele simptome apar in medie dupa circa 10 ani de zile, in functie de perioada si intensitatea expunerii (perioada cea mai scurta de expunere pentru aparitia bolii este de trei ani). Debutul bobi se mani festa prin tuse uscata, seaca, chinuitoare, exacerbata de aerul rece, umed si gaze, rebela la tratament, usturime si lacrimarea ochilor, disfonie. dificultati respiratorii.
Ulterior apar dureri toracice, difuze cu caracter constrictiv. Alte simptome: cefalee. ameleli, oboseala excesi. In decursul evolutiei se complica cu cord p ilmonar si insuficienta cardiaca (aceasta urand printre principalele cauze de deces), brosiectazie. in 25%) din cazuri azbestoza se complica cu cancerul pulmonar care apare in special la nivelul lobilor pulmonari interiori (carcinom bronsic cu celule plate, mez.oteliom picurai si peritoneal). Fibroza pulmonara determinata de azbestoza, este ireversibila, iar evolutia este cronica. Evolutia in formele incipiente de boala poate fi oprita, prin scoaterea persoanei din mediul contaminat. in formele medii si ansate de azbestoza, evolutia bolii este progresi chiar dupa intreruperea expunerii, de aceea, prognosticul este rezert din cauza aparitiei complicatiilor (in special al cancerului).
La persoanele care lucreaza la prelucrarea azbestului pot aparea o serie de leziuni cutanate-verucile azbestozice (formatiuni rotunde cu suprafata culara) apar pe palme si fata flexoare a degetelor. Sunt situate la locul de patrundere a fibrelor in piele.
Profilaxia aparitiei acestei imbolnaviri se face prin utilizarea perforajului umed, realizarea unei ventilatii prinexhaustare, sedimentarea pulberilor prin aglutinare cu aerosoli de solutie clorura sodica sau utilizarea ultrasunetelor. Incidenta acestor imbolnaviri, la muncitorii care lucreaza in mine, este destul de redusa 3-5%, in schimb imbolnaviri mai frecvente apar la muncitorii care lucreaza in intreprinderile de prelucrare ale azbestului (28%>). De aceea in acest domeniu este necesar ca pe langa etanseizarea si ermetizarea agregatelor sa fie protejati muncitorii cu imbracaminte corespunzatoare (halat, manusi) si casca cu oxigen bine etanseizata, purtata in toi timpul lucrului. Eficienta acestor masuri de protectie s-a materializat prin scaderea progresi a azbestozei in ultimii ani.