Entorsele sunt cele mai frecnte leziuni traumatice articulare. Ele apar ca urmare a unor miscari fortate ce depasesc capacitatea fiziologica de miscare a unei articulatii, cu modificarea raporturilor anatomice normale ale oaselor ce intra in structura articulatiei respecti. Exista o scrie de factori priidispozanti obezitatea. incaltamintea nepotrivita (locuri inalte sau talpa prea groasa),
oboseala fizica sau psihica, laxitate articulara datorita n aor entorse anterioare, poliomelita. leziuni nervoase sai diferite leziuni articulare degenerati.
Entorsa se caracterizeaza clinic prin aparitia unei dureri vii, localizata la nilul unei articulatii, care apare la mobilizarea activa sau pasiva a acesteia accenluanc.u-se in orele urmatoare accidentului. Articulatia este tumefiata (marita i volum) uneori cu aparitia unui lichid in articulatie (hidartroza), cu pro iucerea unor
tulburari de circulatie de tip echimoze.
Clinic entorsele se impart in trei grade. in entorsele usoare de grad. I se realizeaza intinderea elementelor ligamentare fara modificarea raporturilor anatomice a suprafetelor arliculare. Durerea si tumefierea articulara sunt moderate. in entorsele moderate de gradul II, apar rupturi partiale de ligamente, cu modificarea raporturilor anatomice a suprafetelor articulare. Durerile locale sunt accentuate, apar echimoze la nilul tegumentelor periarticulare si revarsate hemoragice intraarticulare. in entorsele gra de gradul III, apar rupturi ligamentare totale, capsulare si/sau a formatiunilor fibrocartilaginoase intraarticulare. in plus apare o mobilitate articulara anormala.
Entorsele medii si osoase au o evolutie de circa 1-2 saptamani si se vindeca in totalitate, fara sa lase sechele. Entorsele gra se vindeca in doua saptamani, dar lasa sechele, laxitate si insilitate articulara insotite uneori de-o usoara jena la mobilizarea activa sau pasiva a articulatiei respectiva, atrofie musculara,
osteoporoza dureroasa cu aparitia unei artroze (proces degenerativ articular).
Primul ajutor consta in repaus absolut la pat, cu asezarea membrului afectai la un nil mai ridicai decat restul corpului (exemplu: asezarea membrului inferior pe doua perne), aplicarea de
comprese cu apa rece sau gheata, schimbate cat mai des. De asemenea membrul afectat se poate scufunda cate 30 minute intr-o baie de apa dezmortita, in care se pol introduce 2-4 pastile de Burow. Durerea se poale combate prin infiltratii locale (efectuata de catre medic), cu Xilina sau Procaina.
Membrul afectat va fi imobilizai Intr-O fesa moderat stransa sau un bandaj elastic compresiv (de tip genunchiera sau glezniera). Terapia naturala recomanda aplicarea de comprese locale sub forma de
cataplasma din frunze proaspete de menta, de varza,
cartofi cruzi; cataplasma din frunze de lev antica macerata timp de 10 zile in alcool dublu rafinai (100 gr. la 100 ml. alcool). Cataplasmele vor fi tinute in prealabil la frigider si apoi aplicate in regiunea afectata. Se mai recomanda
masajul muscular cu alcool mentolat (Carmol), aplicare de unguente de tip Lasonil, Eenilbutazona, Ibuprofen, Tonorelaxin crema sau lotiune tonica (unguent din te).
Entorsele chi si entorsele gra se trateaza de catre medicul ortoped prin imobilizare in gelatina zincata sau atela gipsata timp de 2-4 saptamani, apoi imobilizare in bandaj elastic compresiv. timp de inca doua saptamani. Pentru o recuperare completa se poate urma o fizioterapie cu ultrasunete, infrarosii, ultrascurte, masaj cu
gimnastica medicala, bai de soare, bai de mare, impachetari cu namol. in entorsele gra este necesar si un tratament chirurgical pentru refacerea integritatii aparatului capsulo-ligamentar.
Entorsele gra trebuie indrumate rapid catre un serviciu de chirurgie sau ortopedie dupa o prealabila sedare a durerii si o imobilizare provizorie, in cazul aparitiei de
lichide sau sange in articulatie (hidartroza sau hemartroza), inainte de imobilizare se indica o punctie evacuatorie cu un ac gros. Tratamentul chirurgical se indica in entorsele gra ale genunchiului pentru a reface aparatul capsulo-ligamentar. Postoperator se face o imobilizare in aparatul gipsat pentru circa patru saptamani.
