Cunoscuta si sub numele de pirexie, febra este o temperatura ridicata a corpului care se poate datora unei infectii sistemice (raspandita in tot corpul), unei boli de fond sau chiar unui proces organic normal, cum ar fi ovulatia. Ca ameteala si lesinul, febra este mai degraba un simptom decat o boala ca atare. Febra este, de asemenea, un mecanism de aparare. "Cea mai buna definitie a febrei este nu o stare morbida sau patologica, de boala, ci mai degraba o stare de refacere hiperfunctionala", spune naturopatul Ross Trattler. El adauga: "Febra nu este problema de vindecat, ci rezultatul problemei si parte a vindecarii".
Desi, atat febra cat si tulburarile datorate caldurii sunt caracterizate prin cresterea temperaturii corpului, cauzele de fond si mecanismele sunt diferite. O febra apare, de pilda, atunci cand bacteriile indatoare provoaca o infectie.

Termostatul natural al corpului, situat in hipotalamus la baza creierului, raspunde reglandu-sc la o "turatie" mai marc si crescand astfel temperatura corpului. Pe de alta parte, o tulburare datorata caldurii, apare ca rezultat al unor conditii, cum ar Ti efortul excesiv pe vreme caniculara, deshidratarea severa sau stationarea intr-un spatiu inchis (de exemplu, inchiderea unui copil intr-o masina supraincalzita). In astfel de cazuri, termostatul organic ramane reglat la normal, dar conditiile inconjuratoare impiedica organismul sa se racoreasca ( modulul 17: "Ir.solatia").

FOBIA FEBREI

Temperatura medie a unei persoane este de 37AC, masurata oral. Aceasta fluctueaza pe parcursul unei zile sau chiar de la o ora la alta, iar media poate fi intre 35 si 37AC. in general, o temperatura de 38 - 39AC este considerata febra usoara, temperatura intre 39 - 40AC febra moderata, iar peste 40AC febra mare. Febra care depaseste 4 lAC este rara si impune asistenta de urgenta. Oamenii de stiinta afirma ca 41AC este punctul in care temperatura devine periculoasa in sine. Cu alte cuvinte, puteti suferi efectele negative ale unei febre sub 41AC, dar ele se datoreaza afectiunilor de fond, nu febrei ca atare. Daca situatia v-ar impune si ati fi sanatos, probabil ati putea suporta o temperatura de peste 41AC timp de opt pana la zece ore. Multe celule umane nu pot supravietui temperaturilor de peste 43AC, iar limita superioara de rezistenta a organismului este estimata la 45AC.
Unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii vin la medic este prezenta unei febre usoare sau moderate. Multe dintre aceste vizite ar putea fi evitate daca lumea ar sti ca febra este unul dintre cele mai eficiente moduri ale organismului de a se vindeca singur. Febra este o reactie normala si chiar de dorit in cazul unor boli sau al unor leziuni. Ea constituie doda ca organismul incearca sa respinga inzia substantelor straine sau sa combata o stare toxica. Astfel, folosirea medicamentelor sau a altor mijloace de a elimina febra si de a reduce temperatura corpului poate fi contraindicata in ceea ce priveste sanatatea pe ' termen lung.
Autoarea articolelor pe teme de sanatate de la New York Times, Jane Brody, seria recent ca " a devenit un subiect des abordat in literatura pediatrica. Specialistii spun ca atentia nejustificata acordata temperaturii unui copil si abordarea gresita a febrei genereaza multa neliniste inutila parintilor, complicatii medicale eviile si nenumarate si costisitoare vizite la medici, la clinici si la camere de garda". In ciuda recunoasterii pe scara tot mai larga, in cadrul profesiei medicale, a dimensiunilor fobiei febrei, majoritatea parintilor, chiar si majoritatea medicilor trateaza totusi o febra care nu prezinta pericol. Un chestionar recent a constatat ca 60% din rezidentii pediatri ar caracteriza febra drept un mecanism de aparare, dar aproape toti ar incerca prompt sa reduca febra atunci cand trateaza un pacient.
In majoritatea cazurilor este mai bine sa abordati febra tratand cauza de fond. Cu toate acestea, sunt momente cand o febra mare reprezinta ea insasi un pericol pentru pacient si sunt necesare masuri eficiente de prim ajutor. Dupa cum a spus J.F. Donaldson, tratati febra "Ca pe un prieten, dar unul a carui vizita ar fi bine sa fie scurta si oportuna".

Mecanismul febrei

Cand organismele minuscule, cum ar fi diversele tipuri de bacterii si virusuri, indeaza corpul, incubeaza si apoi se inmultesc rapid, se produce ceea ce medicii numesc boala infectioasa. Unul dintre simptome fi adeseori febra. Si iata de ce:
Sistemul imunitar al organsimului reactioneaza in mai multe feluri pentru a contracara agentii infectiosi. El intensifica ritmul respirator si cardiac, trimitand oxigen suplimentar in tot corpul. in sange, activeaza leucocitele ca sa lupte impotri microorganismelor indatoare. Cercetatorii au constatat ca o temperatura interna a corpului ridicata la 38AC se asociaza cu o crestere a producerii de celule T imune, de pana la douazeci de ori. Unele celule albe din sange inglobeaza substantele straine, in timp ce altele isi cresc productia de anticorpi specializati sa dezarmeze sau sa distruga nou-venitii. Celulele albe din sange, ca si celulele specializate din alte parti ale corpului, elibereaza de asemenea, in sange, anumite peptide asemanatoare hormonilor, cunoscute ca interleukina-l.
Interleukina-l asigura o stimulare suplimentara a sistemului imunitar, facand sa creasca puterea de lupta impotri indatorilor celulelor sangvine albe si ajutand la formarea altora noi. Interleukina-l influenteaza si termostatul interior al organismului, dand un aderat impuls punctului de reglare. Corpul incepe sa creeze mai multa caldura, transpiratia (un mecanism natural de racire) devine mai abundenta, iar pofta de mancare scade. Pe scurt apare febra.
Studiile recente arata ca febra ajuta la inhibarea cresterii sau la distrugerea virusurilor si a bacteriilor daunatoare, care au de obicei o plaja ingusta de temperatura optima de supravietuire. Temperaturile ridicate produse prin febra cresc productia si intaresc efectul interferonului. o proteina celulara care incetineste rata de reproducere virala. Aceasta permite celulelor albe din sange si anticorpilor sa distruga virusurile si bacteriile mai repede decat se pot reproduce ele. Cu timpul, organismul se vindeca singur.
Cercetarile arata, de asemenea, ca febra poate face sa creasca nivelul de prostaglandine, acizi grasi asemanatori hormonilor, care se gasesc in tot corpul si influenteaza temperatura, inflamatia si alte procese organice. Aspirina suprima productia de prostaglandine, de aceea este eficienta in scaderea febrei.
Cercetarile recente sustin conceptia potrivit careia febra este un mecanism special de aparare angajat in resilirea sanatatii si a echilibrului. Studiile pe animale febrile au constatat ca scaderea poate uneori perturba indeajuns raspunsul imunitar pentru a permite agentilor patogeni sa atace organele si sa produca moartea. Un dezantaj mai probabil al scaderii de rutina a oricarei febre este ca aceasta poate da un fals sentimenl de siguranta. Poate ati facut ca persoana sa se simta temporar mai bine, dar nu v-ati adresat afectiunii de fond, reusind doar s-o exacerbati. in fine, bolile cum ar fi febra tifoida si febra capuselor de Colorado au grafice dinstincte de febra. Cand interveniti inutil si prea devreme in evolutia febrei, puteti ingreuna diagnosticarea corecta a bolii de fond.

BINEFACERILE FEBREI ASUPRA SANATATII

Noile studii au inceput sa confirme definitiv intelepciunea populara care spune ca febra este un mecanism de vindecare, un semn bine venit al faptului ca sistemul imun isi face treaba. Cercetatorii sustin ca printre efectele binefacatoar ale febrei se numara urmatoarele:
Scurtarea bolii. Oamenii de stiinta au remarcat ca atunci cand fiintelor umane li se administreaza din rutina medicamente de reducere a febrei, boala dureaza mai mult si face mai mult rau organismului.
Face infectia mai putin contagioasa. Studiile au constatat ca pacientii cu febra sunt mai putin contagiosi decat cei cu aceeasi boala infectioasa, dar carora li s-a suprimat febra cu medicamente.
Ajuta la eliminarea toxinelor. In era premergatoare aparitiei antibioticelor, unii practicieni foloseau febra pentru efectele sale de purificare a organismului. Era considerata chiar un mijloc terapeutic in tratamentul sifilisului, blenoragiei si al altor afectiuni. Cercetarile recente pe animale confirma faptul ca febra provocata artificial poate reduce rata mortalitatii prin infectie. in Europa, asa-numitele tehnici de hipertermie sunt folosite pentru a trata cancerul, cu rezultate promitatoare.
Folosirea terapeutica a febrei este controversata inca. Criticii febrei afirma ca aceasta este neesentiala pentru procesul de vindecare si ca unele afectiuni, cum ar fi eruptiile din herpes simplex, sunt actite de o crestere a temperaturii corpului.
CAUZE SI SIMPTOME ASOCIATE FEBREI
>
Ce trei agenti infectiosi majori capabili sa produca febra sunt:
a virusurile, incluzand cele care produc anumite tipuri de gripa,' mononucleoza, rabie, Epstcin-Barr si SIDA.

a bacteriile, printre care Haemophilus injluenzae, anumite bacterii din genul Streptococcus, cum ar fi Streptococcus pneumoniae, Salmonella si bacteriile care produc boli ca tuberculoza, febra tifoida si scarlatina.
a ciupercile, printre care cele care produc histoplasmoza, o infectie micotica a plamanilor.
Febra poate, de asemenea, sa apara atunci cand anumiti paraziti sau agenti toxici patrund in sange sau in sistemul limfatic. De exemplu, puteti face febra din cauza parazitilor unicelulari Plasmodium, care intra in sange datorita anumitor tantari transmitand malaria. Febra poate fi de asemenea un simptom care insoteste:
a infectia sau boli ale abdomenului si ale tubului digestiv, printre care apendicita, peritonita si gastroenterita virala
a infectiile urechii

a infectiile pelviene

a meningita (care poate fi produsa de un virus sau de o bacterie) sau encefalita (de obicei virala).
De asemenea, exista multe cauze care produc febra, altele decat infectiile. Febra este o componenta importanta a multor boli inflamatorii si autoimune, printre care artrita, alergiilc, bolile inflamatorii ale intestinelor si multe altele. Febra poate insoti, de asemenea, anumite tumori maligne. Alte cauze de fond, uneori trecute cu vederea, ale febrei sunt:
a abuzul de medicamente sau reactiile alergice, ori de hipersensibilitate la medicamente, printre care laxativcle si antihistaminicele care se nd fara prescriptii, antibioticele, printre care penicilina, anticonvulsintclc si ccinurile
a muscaturile sau intepaturile, ca de pilda de scorpion
a otravirea, ca de exemplu cu DDT

a alergarea pe distante lungi.

CAND TREBUIE SA SOLICITATI AJUTOR

Recunoasterea simptomelor care insotesc febra poate fi la fel de importanta ca si silirea temperaturii corpului. in unele cazuri (de exemplu o infectie virala usoara), o febra de 39 - 40"C este de mica importanta. In alte cazuri (de exemplu apendicita), o febra de 38AC poate fi o indicatie de imbolnavire gra. Dati atentie unor factori cum ar fi durata febrei, cum reactioneaza persoana si daca este agitata, transpira si asa mai departe. Cand o persoana cu febra parc grav bolna sau prezinta oricare dintre urmatoarele semne potentiale de boala gra, luati legatura cu medicul dumneavoastra. (Posibilele boli de fond sunt redate in paranteze, dupa simptom.)

a pielea vinetie

a eliminarea prin tuse a unui mucus de culoare inchisa, respiratie superficiala (pneumonie)

a dureri de cap, diaree, voma (gastroenterita)

a febra la revenirea dintr-o clima calda (boala tropicala rara) sau febra recurenta (malarie)

a dureri in gat (amidgalita)

a dureri la urinare, urinari mai frecvente (infectii ale cailor urinare)
a sete intensa, gura uscata, urina putina sau deloc, refuzul de a bea timp de mai multe zile (deshidratare).
Luati legatura cu un medic daca febra unui copil este insotita de oricare dintre urmatoarele simptome. (Eventualele boli de fond sunt redate intre paranteze).
a dureri de cap puternice, greata, sensibilitate la lumina puternica, somnolenta si o rigiditate a cefei caracterizata prin dureri de cap si de coloana vertebrala atunci cand barbia este impinsa in piept sau ridicata in aer si gatul Ae intinde (meningita)
a miscari spasmodice sau o criza de convulsii (o infectie de fond a sistemului nervos central (epilepsia; modulul 11: "Convulsii si spasme")
a o eruptie sau puncte rosii pe piele (rubeola. ricela, meningita, pojar)
a deteriorare a auzului (rubeola congenitala)
a trasul de ureche (infectie a urechii; modulul 16: "Urgente oftamologice si otologice")
a respiratie anormala (bronsita, pneumonie, crup; modulul 8: ,Probleme respiratorii")

a tumefactie intre ureche si maxilar (oreion)

a lipsa de reactie, agitatie (pneumonie, meningita).
Deoarece o febra usoara sau moderata este de fapt benefica vindecarii, este important sa stiti cum se masoara corect temperatura. De asemenea, trebuie sa stiti cand o febra este prea mare si in ce mod riaza pragul de risc la persoane de diferite rste si stari de sanatate.